Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 443/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECTIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 443
Ședința publică de la 07 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cristina Văleanu
JUDECĂTOR 2: Georgeta Protea
JUDECĂTOR 3: Valeria Cormanencu
Grefier -
S-a luat în examinare cererea de recurs formulată de împotriva deciziei civile nr. 393 din 4.06.2008 a Tribunalului Iași.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă intimatul, lipsă fiind recurentul.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că la dosar s-au depus prin serviciul de registratură precizări formulate de recurent, chitanța nr. -/24.10.2008 reprezentând dovada achitării taxei judiciare de timbru de 16,32 lei și timbru judiciar de 1 leu precum și copia sentinței civile nr. 1092/2008, o adresă emisă de Consiliul Local valea în sensul de a i se comunica datele de stare civilă ale lui și categoria de teren.
Instanța apreciază precizările depuse de recurent prin serviciul de registratură drept concluzii scrise.
Pune în discuția părților, din oficiu, aspectul privind admisibilitatea căii de atac formulate în funcție de valoarea menționată la termenul de judecată anterior din data de 17.10.2008.
Intimatul lasă la aprecierea instanței aspectul referitor la admisibilitatea căii de atac formulate.Arată că a cumpărat terenul din litigiu cu 27 de ani în urmă și nu a construit nimic pe acesta.
Declarându-se dezbaterile închise, instanța rămâne în pronunțare asupra aspectului privind admisibilitatea căii de atac exercitate.
După deliberare:
CURTEA DE APEL:
Asupra recursului civil de față.
Prin sentința civilă nr. 84/ 14.01.2008 a Judecătoriei Pașcanis -a admis excepția autorității de lucru judecat, pusă în discuție din oficiu, referitor la capetele de cerere privind revendicarea suprafeței de teren de 71,40. p., obligarea pârâtului la ridicarea parilor de susținere a viei și la plata către reclamant a cheltuielilor de judecată în cuantum de 8,30 RON, reprezentând taxă judiciară de timbru și timbru judiciar, efectuate în apel și în recurs.
S-a respins cererea formulată de reclamantul, privind revendicarea suprafeței de teren de 71,40. p., obligarea pârâtului la ridicarea parilor de susținere a viei și la plata către reclamant a cheltuielilor de judecată în cuantum de 8,30 RON, pentru autoritate de lucru judecat.
S-a respins ca neîntemeiată, cererea formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâtul, privind obligarea acestuia de a demola (muta) gardul nou-construit și de a demola grupul sanitar nou-construit.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că,reclamantul a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâtul, obligarea acestuia la ridicarea construcțiilor de pe terenul ocupat abuziv și eliberarea acestei suprafețe, de 71,40.
p.În motivare, reclamantul a arătat că este proprietarul a 2200. p., conform titlului nr.- din 18.04.2000, eliberat de Comisia Județeană S-a învederat instanței că pârâtul i-a ocupat 71,40. din p. acest teren, prin construirea noii împrejmuiri, și refuză să elibereze suprafața menționată. Mai mult, pe terenul de 71,40. p., pârâtul a ridicat un grup sanitar și nu a desființat spalierul pentru susținerea viei, conform sentinței civile din 01.12.2003.
În susținere, au fost anexate, în copie, următoarele înscrisuri: procesul-verbal de constatare la fața locului, încheiat la 19.05.2006, procesul-verbal întocmit de către executorul judecătoresc la 07.08.2003, încheierea pronunțată de Judecătoria Pașcani la 11.12.2003 și titlul de proprietate eliberat la 18.04.2000, pe numele reclamantului.
Prin întâmpinarea depusă la 16.10.2006, prin serviciul registratură, pârâtul a solicitat instanței respingerea acțiunii, arătând că reclamantul dorește să inducă instanța în eroare cu privire la situația de fapt reală.
În susținere, au fost depuse înscrisuri.
Prin precizările înregistrate la 17.11.2006, reclamantul a arătat că dorește obligarea pârâtului la mutarea-demolarea noului gard construit pe proprietatea sa, după pronunțarea sentinței civile nr.616/21.02.2002, demolarea grupului sanitar construit și ridicarea parilor de susținere a viței-de-vie din fața casei pârâtului, obligarea acestuia la plata de daune, pe zile de întârziere, și la plata de daune materiale și morale în cuantum de 10.000 RON, reprezentând contravaloarea a 11 pomi tăiați. Nu în ultimul rând, au fost solicitate cheltuieli de judecată.
Prin sentința civilă nr.84, pronunțată de Judecătoria Pașcani la 11.01.2007, acțiunea civilă formulată de reclamant a fost anulată ca insuficient timbrată.
Tribunalul Iașia admis apelul formulat de reclamantul și a dispus trimiterea cauzei spre rejudecarea cererilor privind revendicarea imobiliară și obligația de a face, anulând, ca insuficient timbrat, capătul de cerere având ca obiect daune morale și materiale în sumă de 10.000 RON.
Cauza a fost reînregistrată pe rolul Judecătoriei Pașcani la 15.10.2007, sub nr. de dosar -.
Reclamantul și-a precizat din nou acțiunea, arătând că solicită următoarele: redarea, în temeiul art.480 Cod civil, a suprafeței de 71,40. în valoare de 714 RON, ocupată abuziv, obligarea pârâtului la demolarea (mutarea) gardului nou construit, după demolarea gardului vechi, conform sentinței civile nr.616/21.02.2002 a Judecătoriei Pașcani, demolarea grupului sanitar nou-construit și a parilor de susținere a viei, precum și obligarea pârâtului la plata unei amenzi civile către organul fiscal, în temeiul art.723 raportat la art.108 Cod procedură civilă în cuantum de 1000 RON pentru fiecare zi de întârziere, de la pronunțarea definitivă și irevocabilă a hotărârii și până la executarea efectivă.
De asemenea, reclamantul a solicitat restituirea cheltuielilor de judecată făcute cu prezenta cauză, la Judecătoria Pașcani, Tribunalul Iași și Curtea de APEL IAȘI, în valoare totală de 126,10 RON. Reclamantul a mai precizat că suprafața revendicată, de 71,40. p., face parte din suprafața mai mare, de 2200. p., prevăzută în sentința civilă nr.616/2002.
Pârâtul a susținut, prin întâmpinarea depusă la dosar, că a respectat măsurătorile făcute de executorul judecătoresc, însă reclamantul este cel care nu a respectat contractul de vânzare-cumpărare. A mai arătat pârâtul că nu a ocupat cei 71,40. p., ci a mutat gardul pe semnele fixate de executorul judecătoresc, a ridicat complet șpalierii de la vie și a scos din grădină, deci a executat hotărârile judecătorești.
Instanța a dispus emiterea de adrese către reclamant, pentru a completa timbrajul în mod corespunzător și pentru a preciza probele de care înțelege să se folosească în susținerea cererii, având în vedere că a solicitat judecarea în lipsă. Reclamantul nu a indicat alte dovezi pe care dorește să le administreze, în afara înscrisurilor depuse la dosar.
Instanța a încuviințat administrarea probei cu înscrisuri pentru ambele părți și a procedat, din oficiu, la luarea unui interogatoriu pârâtului, răspunsurile date de acesta fiind consemnate în procesul-verbal atașat la dosarul cauzei (fila 45).
La termenul de judecată din data de 07.01.2008, instanța a pus în discuție, din oficiu, excepția autorității de lucru judecat cu privire la cererea în revendicare, la cea privind obligarea pârâtului la ridicarea parilor de susținere a viei și la pretențiile civile, respectiv restituirea sumei de 126,10 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată, și a dispus disjungerea capătului de cerere privind aplicarea unei amenzi civile pârâtului.
De asemenea, s-a dispus disjungerea cererii reconvenționale formulate de pârâtul, cu privire la anularea parțială a titlului de proprietate nr.- din 18.04.2000 și înaintarea acestei cereri către un complet specializat pentru cauze de fond funciar, spre competentă soluționare.
Analizând cu prioritate, în temeiul art.137 alin.1 Cod procedură civilă excepția autorității de lucru judecat, instanța a constatat temeinicia acesteia.
Astfel, prin sentința civilă nr.616, pronunțată de Judecătoria Pașcani la data de 21.02.2002, în dosarul nr.2608/2000, rămasă definitivă prin decizia civilă 507/24.03.2003, dată de Tribunalul Iași, a fost admisă acțiunea civilă formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâții și, pârâții fiind obligați să lase reclamantului, în deplină proprietate și liniștită posesie, suprafața de 2200. p., situată în intravilanul satului, comuna, județul I, T 24, P 1151, cu următoarele vecinătăți: la nord-, la est-, la sud-DC, la vest-. De asemenea, pârâții au fost obligați să ridice gardul împrejmuitor edificat pe această suprafață și parii de susținere a viei și să plătească reclamantului suma de 332.000 ROL cu titlu de cheltuieli de judecată.
La cererea reclamantului, Judecătoria Pașcania învestit cu formulă executorie, la data de 25.06.2003, această sentință civilă, iar executorul judecătoresc a procedat la punerea în posesie a reclamantului cu suprafața de 2200. p., menționată mai sus, conform procesului-verbal întocmit la 07.08.2003, în dosarul de executare nr.124/2003 (fila 4 din dosarul nr-). Mai mult, la 11.12.2003, Judecătoria Pașcanil -a autorizat pe creditorul, conform art.5802Cod procedură civilă să aducă la îndeplinire, pe cheltuiala debitorului, obligația privind ridicarea gardului împrejmuitor și a parilor de susținere a viei, conform sentinței civile nr.616/2002 (fila 5 din dosarul nr-).
Prin prezenta cerere de chemare în judecată, reclamantul a solicitat instanței să-l oblige pe pârâtul să-i redea suprafața de teren de 71,40. p., ce face parte din suprafața de 2200. p., menționată în titlul de proprietate nr.-/18.04.2000 (fila 6 din dosarul nr-), în procesul-verbal încheiat la 19.05.2006 (fila 3 din dosarul nr-) și în sentința civilă nr.616/2002, precum și să ridice parii de susținere a viei.
Există autoritate de lucru judecat atunci când se formulează oad oua cerere în judecată, cu același obiect, întemeiată pe aceeași cauză și între aceleași părți, făcută de ele și în contra lor în aceeași calitate (art.1201 Cod civil).
Potrivit art.166 Cod procedură civilă excepția puterii lucrului judecat se poate ridica, de părți sau de judecător, chiar înaintea instanțelor de recurs.
Instanța a constatat că cererea formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâtul, privind revendicarea suprafeței de 71,40. p., parte din suprafața de 2200 .p. (conform precizărilor reclamantului de la fila 21 dosarului nr-), menționată în sentința civilă nr.616/2002, și obligarea pârâtului la ridicarea parilor de susținere a viei, cerere întemeiată pe dispozițiile art.480 Cod civil, prezintă tripla identitate prevăzută de art.1201 Cod civil, cu cea care a făcut obiectul dosarului nr.2608/2000, și anume identitatea de obiect, de părți și de cauză. Prin urmare, față și de caracterul definitiv și irevocabil al sentinței nr.616/21.02.2002, pronunțată în dosarul civil nr.2608/2000, instanța a apreciat că există autoritate de lucru judecat. Mai mult, reclamantul a procedat la punerea în executare a sentinței civile nr.616/2002, prin urmare nu se mai justifică o nouă cerere de chemare în judecată pentru aceleași pretenții, fundamentate pe aceeași cauză, având în vedere și răspunsurile date de pârât la interogatoriu, în sensul că a ridicat parii de susținere și a distrus și, fără a mai amplasa alți pari care să susțină vița-de-vie (fila 45).
Cu privire la cererea de obligare a pârâtului la restituirea cheltuielilor de judecată, instanța a reținut că reclamantul nu a precizat la ce cheltuieli a făcut referire, arătând doar cuantumul acestora, 126,10 RON și faptul că au fost făcute cu ocazia judecăților desfășurate la Judecătoria Pașcani, la Tribunalul Iași și la Curtea de APEL IAȘI. Instanța a reținut că, deși reclamantul-apelant a solicitat instanței să oblige intimații la plata cheltuielilor de judecată constând în taxă de timbru în cuantum de 4 RON și timbru judiciar de 0,15 RON, Tribunalul Iași nu s-a pronunțat asupra acestei solicitări, în cuprinsul deciziei civile nr.381/28.05.2007, iar recursul formulat, în care au fost cerute din nou aceste cheltuieli de timbraj, inclusiv taxa de timbru și timbrul judiciar achitate pentru cererea de recurs, a fost anulat ca nemotivat, conform art.306 Cod procedură civilă (decizia nr.396/26.09.2007 a Curții de APEL IAȘI ).
Prin urmare, cu privire la cheltuielile de judecată efectuate în apel și în recurs, în cuantum de 8,30 RON, instanța a constatat că există autoritate de lucru judecat.
În lumina considerentelor de mai sus, s-a admis excepția autorității de lucru judecat, cu privire la revendicarea suprafeței de teren de 71,40. p., obligarea pârâtului la ridicarea parilor de susținere a viei și la plata către reclamant a cheltuielilor de judecată în cuantum de 8,30 RON, reprezentând taxă judiciară de timbru și timbru judiciar, efectuate în apel și în recurs.
În ceea ce privește fondul cauzei, respectiv capetele de cerere referitoare la obligarea pârâtului de a demola (muta) gardul nou-construit și de a demola grupul sanitar nou-construit, instanța a constatat caracterul lor nefondat. Astfel, deși a susținut ridicarea unui nou gard de către pârât, construit după demolarea gardului vechi, în executarea sentinței civile nr.616/2002, reclamantul nu a dovedit că acest gard nou îi nesocotește dreptul său de proprietate.
Într-adevăr, pârâtul a recunoscut, la interogatoriu, că a distrus gardul vechi și a ridicat unul nou, dar a precizat că nu l-a edificat pe terenul reclamantului, ci s-a retras dincolo de semnul de hotar fixat de executorul judecătoresc (de la 540. p., cât a stabilit executorul că se cuvine pârâtului, la 492,80. p. ).
Tribunalul Iași, prin decizia civilă nr. 393 din 4.06.2008, a respins apelul declarat de reclamantul și a păstrat sentința instanței de fond.
Pronunțând această decizie, tribunalul a reținut că prin cererea de apel, reclamantul a invocat situații noi, ivite după punerea în executare a sentinței civile nr. 616/2003.
Nici la instanța de fond și nici în apel, reclamantul nu s-a prezentat în instanță pentru a face dovada susținerilor sale, conf. art. 1169 Cod civil.
Astfel, tribunalul a constatat că, față de probele existente la dosarul cauzei, în mod corect a reținut instanța de fond excepția autorității de lucru judecat pentru revendicarea suprafeței de 71,40. parte p. din suprafața de 2200.
p.Pentru dovedirea celorlalte capete de cerere se impunea necesitatea efectuării unei expertize, însă părțile nu au fost însă de acord.
Reclamantul a declarat recurs considerând că decizia tribunalului este nelegală și netemeinică.
În dezvoltarea motivelor de recurs, el susține că instanța de fond nu a ținut cont de procesul -verbal nr. 124/2003 prin care a fost pus în posesia suprafeței de 2200. teren de către executorul judecătoresc și de procesul -verbal din 19.11.2006 întocmit de comisia care a măsurat suprafețele ambelor părți și care a concluzionat că nu a găsit semnele de hotar stabilite de către executorul judecătoresc.
Recurentul pretinde că, potrivit adeverinței existente la dosarul cauzei, tribunalul a fost pus în posesie doar cu 250. teren, iar în sentința civilă nr. 393/4.06.2008 se menționează că executorul judecătoresc l-ar fi pus în posesia suprafeței de 540. teren, împrejurare care nu este adevărată.
Învederează recurentul că instanțele nu au ținut cont nici de sentința civilă nr. 616 din 21.02.2002 care spune că suprafața de 2200. teren face parte din suprafața totală de 2642. astfel că suprafața împrejmuită de intimat este de 441,9. teren, față de 250. cât are el în proprietate.
Recurentul solicită obligarea intimatului de a-și retrage gardul nou construit de pe proprietatea sa și de a plăti cheltuielile de judecată efectuate de la declanșarea litigiului și până în prezent.
În dovedirea motivelor de recurs, a depus la dosarul cauzei procesul -verbal de cercetare la fața locului din 28.07.2008 și schița proprietăților părților, întocmită de Primăria comunei, județul
Intimatul a formulat întâmpinare prin care a arătat că el a respectat măsurătorile efectuate de executorul judecătoresc, a scos șpalierii și vița de vie, iar gardul a fost construit pe hotarul delimitat de executorul judecătoresc.
La termenul de judecată din 17.10.2008, Curtea, din oficiu, a invocat și a pus în dezbaterea contradictorie a părților excepția inadmisibilității recursului declarat de.
În acest sens, Curtea reține că, prin cererea cu care a investit instanța de fond (în urma precizărilor efectuate), reclamantul a solicitat obligarea pârâtului de a-i lăsa în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de 71,40. teren și drept urmare, acesta să își ridice șpalierii de susținere a viței de vie și să demoleze gardul nou construit și grupul sanitar de pe proprietatea sa.
Totodată, reclamantul a solicitat obligarea pârâtului la plata de daune cominatorii, pe zile de întârziere, până la îndeplinirea obligațiilor mai sus menționate, precum și la plata de daune materiale și morale, în cuantum de 10.000 lei, cu titlu de despăgubiri pentru cei 11 pomi tăiați de pe proprietatea sa.
Reclamantul a evaluat suprafața de teren revendicată, de 7l,40 la suma de 714 RON.
Curtea reține că acțiunea în revendicare este o acțiune reală prin care proprietarul care a pierdut posesia bunului său solicită restituirea acestuia de la posesorul neproprietar. Astfel, acțiunea în revendicare imobiliară are un obiect patrimonial, evaluabil în bani.
În ceea ce privește, capetele de cereri accesorii, formulate de, Curtea constată că, potrivit art. 17 Cod procedură civilă, cererile accesorii și incidentale sunt în căderea instanței competente să judece cererea principală.
Conform dispoziției înscrise în art. 282 ind. 1 Cod procedură civilă, așa cum a fost modificat prin Legea nr. 195/2004, nu sunt supuse apelului hotărârile judecătorești date în primă instanță în litigii al căror obiect au o valoare de până la 100.000 lei.
Tot astfel, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis, prin decizia nr. 32 din 09.06.2008, - decizie anterioară exercitării căii de atac în prezenta cauză - pronunțată în recursul în interesul legii că dispozițiile art. 1 pct. 1, art. 2 pct. 1 literele "a,b" și art. 282 ind. 1 Cod procedură civilă se interpretează în sensul că, în vederea determinării competenței materiale de soluționare în primă instanță și a căilor de atac, sunt evaluabile în bani litigiile civile având ca obiect constatarea existenței sau inexistenței unui drept patrimonial, constatarea nulității, anularea, rezoluțiunea unor acte juridice privind drepturi patrimonial, indiferent dacă este formulat petitul accesoriu privind restabilirea situației anterioare.
În aceste condiții, recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de lege constituie o încălcare a principiului legalității și a celui constituțional al egalității în fața legii și autorităților.
Astfel, dacă, potrivit art. 282 ind. 1 Cod procedură civilă, hotărârea primei instanțe este supusă numai căii de atac a recursului, iar recurentul a uzat de această cale, ce a fost soluționată de tribunal, el nu mai poate exercita un nou recurs la Curtea de apel.
Împrejurarea că tribunalul a soluționat cauza în complet compus din doi judecători și nu în complet de trei judecători, nu este de natură să confere recurentei dreptul de a exercita o cale de atac neprevăzută de lege.
Față de cele ce preced, în baza art. 312 alin. 1 teza a II-a Cod procedură civilă, se va respinge ca inadmisibil recursul declarat de și se va menține decizia tribunalului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge ca inadmisibil recursul declarat de împotriva deciziei civile nr. 393 din 4.06.2008 a Tribunalului Iași, decizie pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 7.11.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
Grefier
Red.
Tehnored.
2 ex.
27.11.2008
Tribunalul Iași:
-
- -
Președinte:Cristina VăleanuJudecători:Cristina Văleanu, Georgeta Protea, Valeria Cormanencu
