Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 474/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA CIVILĂ, CAUZE MINORI, FAMILIE,CONFLICTE DE
MUNCĂ, ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ nr. 474
ȘEDINȚA PUBLICĂ din data de 29 aprilie 2009
COMPLETUL DE JUDECATĂ A FOST FORMAT DIN:
PREȘEDINTE: Jănică Gioacăș- JUDECĂTOR 2: Sorina Romașcanu
- --judecător
- --președinte secție civilă
GREFIER: -
La ordine a venit spre soluționare recursul civil declarat de pârâtul împotriva deciziei civile nr.306/AC din 18 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică s-a prezentat avocat pentru recurentul-pârât și avocat pentru intimata-reclamantă, lipsă fiind părțile.
Procedura a fost legal îndeplinită.
S-a expus referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință în sensul că a învederat instanței că recursul are ca obiectrevendicare imobiliară, dosarul se află la al doilea termen de judecată și procedura este completă.
Apărătorul intimatei-reclamante depune la dosar în xerocopie sentința civilă nr.12719 din 11.12.1995 și schița efectuată în dosarul nr.3186/1995 al Judecătoriei Piatra Neamț, cu precizarea că a indicat la termenul anterior greșit nr. de dosar 3106, corect fiind 3186. Dosarul există în arhiva Judecătoriei Piatra Neamț și solicită atașarea întregului dosar dacă cineva contestă schița depusă. Alte cereri nu are de formulat.
Apărătorul recurentului-pârât nu contestă că ar fi vorba de alt dosar, de altă schiță și solicită judecarea cauzei nemaiavând cereri de formulat.
Nemaifiind probe de administrat și cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în cadrul dezbaterilor.
Avocat având cuvântul pentru recurentul-pârât solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat și să se constate că din actele depuse la dosar inclusiv cele de azi dar mai ales din expertiza tehnică se confirmă argumentarea din motivele de recurs formulate. S-a reținut de prima instanță că atât reclamantul cât și pârâtul stăpânesc în realitate loturile delimitate și grănițuite, fără a exista suprapuneri. Delimitarea și grănițuirea celor 2 loturi a fost făcută de părinții reclamantei și se află în aceeași poziție și în prezent. Soluția și motivarea primei instanțe sunt temeinice. La instanța de apel s-a reținut că pârâtul ar fi în culpă cu privire la întocmirea documentației cadastrale aferentă lotului acestuia întrucât nu s-ar fi pus la dispoziția specialistului cadastrist schița de lotizare a expertului în anul 1995 schiță pe care pârâtul nu a avut-o niciodată. În cuprinsul sentinței de partaj nu se face nicio referire cu privire la calea comună de trecere către partea de construcție a reclamantei, dar mai prejudiciat este pârâtul în sensul că i s-a micșorat deschiderea la stradă de la 10,75 la 9,25. Nu este culpa pârâtului dacă există neconcordanță între schița și schița și rezultatele măsurătorilor efective ale cadastristului. Gardul a fost edificat în anul 1996 de partea adversă. În concluzie, solicită admiterea recursului, cu cheltuieli de judecată conform chitanței pe care o depune la dosar.
Avocat arată că susținerile părții adverse sunt contrare probatoriului administrat în cauză. Arată că la data de 11.07.2007 fila 33 dosar fond reclamanta și-a limitat acțiunea solicitând stabilirea liniei de hotar și modificarea documentației cadastrale și a cărții funciare. Când reclamanta a încercat să întocmească documentația cadastrală, aceasta era de fapt întocmită de pârât dar fără a respecta dimensiunile terenului de la stradă. Expertul a împărțit terenul în două loturi iar pârâtul a intabulat toată suprafața. Deși i s-a pus în vedere pârâtului să modifice fișa cadastrală, nu au făcut acest lucru, deci pârâtul ar trebui să meargă la expertul pentru a modifica schița. Pârâtul a intabulat și terenul reclamantei și nici nu a respectat linia de hotar. În concluzie solicită respingerea recursului, cu cheltuieli de judecată.
Apărătorul recurentului arată că de fapt reclamanta a reiterat o cerere pentru ceea ce avea stabilit deja prin hotărâre judecătorească.
Apărătorul intimatului precizează că în dosarul de partaj i s- dat acest teren iar ea nu a făcut altceva decât a solicitat să i se respecte această hotărâre.
S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
- deliberând -
Asupra recursului civil de față, constată că:
Prin decizia civilă nr.306/AC/18.11.2008 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr- a fost admis apelul formulat de reclamanta (fosta ), împotriva sentinței civile nr.1347/24.03.2008 a Judecătoriei Piatra Neamț, în contradictoriu cu intimata-pârâtă și a fost respins apelul pârâtului, a fost schimbată în parte hotărârea apelată și au fost admise capetele de cerere privind rectificarea documentației cadastrale și grănițuire în sensul că a fost obligat pârâtul să rectifice documentația cadastrală NCP 4563 conform expertizei întocmită în dosarul cauzei de expert precum și a expertizei efectuată în dosarul 3106/1995 aferentă sentinței civile nr.12719/11.12.1995 a Judecătoriei Piatra Neamț și să stabilească linia de hotar dintre proprietăți pe aliniamentul P FMLS și BCDEFGHIJB.
Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a reținut următoarele:
Prin sentința civilă nr.1347/24.03.2008 a Judecătoriei Piatra Neamț, instanța a admis excepția procedurală invocată de pârâtul privind lipsa calității procesual pasive a pârâtei, a admis în parte acțiunea așa cum a fost precizată, a respins pe excepția menționată acțiunea civilă formulată de reclamanta și, în consecință, a luat act de renunțarea reclamantei la judecata capetelor de cerere privind revendicare teren, stabilire drept de superficie și servitute și la cel în despăgubiri.
Instanța a respins ca fiind neîntemeiat capătul de cerere în rectificare Carte Funciară și respectiv a documentației cadastrale întocmite pe numele pârâtului, în sensul excluderii din acestea a dreptului de proprietate pentru terenul aferent camerei 1 și al bucătăriei date în lotul său și a stabilit linia de hotar între proprietățile părților pe aliniamentul PE/ din expertiza topografică efectuată în cauză, ce face parte integrantă din sentință, pe o lungime de 53,87.
Instanța l-a obligat pe pârâtul să îi plătească reclamantei suma de 1820,70 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:
Cu privire la excepția formulată de pârât privind lipsa calității procesuale pasive a pârâtei, instanța a admis-,deoarece aceasta nu justifică niciun drept cu privire la bunurile în litigiu, bunuri care au rămas ca moștenire reclamantei și pârâtului, în calitatea lor de succesori legali ai bunicilor lor paterni, cu privire la care numai reclamanta și pârâtul pot invoca eventuale drepturi, dar și ca urmare a renunțării exprese a reclamantei la capătul de cerere revendicare teren.
Pe fondul cauzei, instanța a admis în parte acțiunea așa cum ea a fost precizată în conformitate cu art.584 Cod civil, stabilind linia de hotar între proprietățile părților pe aliniamentul din expertiza efectuată în cauză, care face parte integrantă din sentință, pe o lungime de 53,87. capăt de cerere cu care și pârâtul a fost de acord, hotar care respectă întocmai lotizarea făcută în procesul de partaj succesoral în cadrul căruia s-a dispus ieșirea din indiviziune a reclamantei și pârâtului cu privire la averea rămasă de pe urma bunicilor lor paterni, precum și expertiza efectuată în cauza respectivă.
Instanța a reținut că reclamanta și pârâtul au primit ca efect al sentinței pronunțate în cadrul partajului succesoral intervenit între ei ca moștenitori ai bunicilor lor paterni, în lotul fiecăruia dintre ei, construcții și terenul în suprafață de 805,50. pentru fiecare.
Aceste terenuri atribuite acestora conform sentinței de partaj și a schiței de lotizare din dosarul respectiv se află în posesia fiecăruia dintre ei și nu sunt incluse în terenul celuilalt, aspect constatat de expertul care a efectuat expertiza din prezenta cauză.
Cu respectarea hotărârii sus arătate și a schiței de lotizare, același expert stabilește și linia de hotar dintre aceste 2 proprietăți.
Instanța de fond a luat act de renunțarea reclamantei la capetele de cerere în revendicare teren, stabilire drept superficie și servitute și cel în despăgubiri, conform art.246 Cod procedură civilă.
Instanța a respins ca fiind neîntemeiat capătul de cerere în rectificarea cărții funciare și respectiv a documentației cadastrale întocmită pe numele pârâtului în sensul excluderii suprafeței aferentă camerei și a bucătăriei date în lotul său, între sentința de partaj și înscrierea funciară și respectiv cea din documentația cadastrală întocmită pe numele pârâtului neexistând neconcordanțe.
În temeiul art.274 Cod procedură civilă, a obligat pârâtul să- plătească reclamantei cheltuieli de judecată în sumă de 1820,70 lei.
Împotriva sentinței civile nr.1347 din 24.03.2008 a Judecătoriei Piatra Neamț au formulat apel atât reclamanta, cât și pârâtul.
În apelul formulat de reclamanta (), aceasta a invocat următoarele motive de netemeinicie și nelegalitate a hotărârii apelate. Astfel, apelanta reclamată a arătat că, deși la prima vedere expertiza topografică pare corectă în ceea ce privește identificarea terenului părților conform sentinței civile nr.12719/1995 pronunțată de Judecătoria Piatra Neamț, aceasta este incompletă întrucât expertul nu a stabilit și suprapunerile cu documentația cadastrală, ceea ce a condus la o concluzie eronată a instanței în sensul considerării corecte a documentației cadastrale a cărei modificare de altfel a fost solicitată de reclamantă, prin acțiunea principală. Concluzia este incorectă atât timp cât instanța a stabilit că linia de hotar dintre proprietățile părților situate pe aliniamentul PE/ traversează și terenul pe care pârâtul l-a intabulat în cartea funciară fără a se respecta acest hotar. Sub acest aspect, reclamanta a solicitat admiterea apelului, schimbarea în parte a sentinței civile apelate și admiterea cererii de rectificare a documentației cadastrale efectuate de pârât în baza căreia acesta și-a intabulat dreptul de proprietate în cartea funciară, care de asemenea trebuie rectificată.
Prin apelul formulat de către pârâtul, acesta a solicitat schimbarea hotărârii în ceea ce privește cuantumul cheltuielilor de judecată la care a fost obligat, întrucât instanța de fond nu le-a calculat corespunzător părții din pretenții admise. Apelantul pârât a arătat că aplicarea dispozițiilor art.274 Cod procedură civilă s-a făcut generic, fără a se ține cont de faptul că acesta nu a căzut în pretenții față de reclamantă, din moment ce singurul capăt de cerere admis a fost cel în grănițuire, stabilită încă din 1996 și menținută până la prezenta judecată, care nu face altceva decât să consfințească, să reconfirme în considerente o situație de fapt anterior tranșată.
În aceste împrejurări, apelantul pârât arată că instanța de fond nu putea să rețină culpa sa procesuală, ci ar fi trebuit, în opinia sa, să respingă cererea de cheltuieli de judecată a reclamantei în conformitate cu prevederile art.275 Cod procedură civilă.
Apelanta reclamantă a anexat la termenul de judecată din 18.11.2008 schița anexă la dosarul de partaj și a solicitat efectuarea în recurs a unui supliment la raportul de expertiză, prin care să se configureze pe schiță suprapunerile dintre terenul proprietatea sa și documentația cadastrală întocmită la cererea pârâtului.
Examinând apelul civil dedus judecății, prin prisma motivelor invocate de ambii apelanți dar și sub toate aspectele în considerarea efectului devolutiv al acestei căi de atac, tribunalul l-a constatat întemeiat doar pe cel declarat de reclamantă, pentru următoarele considerente:
Fără a relua analizarea modului de stabilire concretă a liniei de hotar dintre proprietățile părților, care a fost corect individualizată și trasată conform dispozițiilor sentinței civile nr.12719/2005 a Judecătoriei Piatra Neamț și a schiței anexe acestei hotărâri prin expertiza topocadastrală întocmită în cauză, aspecte care, de altfel, nu au fost contestate de părți prin motivele de apel cu care au învestit instanța de control judiciar, tribunalul a constatat că pârâtul apelant și-a intabulat proprietatea atribuită prin sentința civilă menționată pe un amplasament diferit de schița anexă efectuată în cadrul procesului de partaj, pornind generic doar de la dispozitivul sentinței civile pronunțate atunci. Ori, în aceste condiții, tribunalul a reținut că în documentația cadastrală întocmită anterior deschiderii cărții funciare s-a strecurat o eroare generată de nefigurarea în schiță a căii comune de acces, deținută în cotă parte indiviză de ambele părți, care asigura reclamantei posibilitatea de trecere la partea din construcție atribuită conform sentinței civile de partaj în lotul său împreună cu terenul aferent în suprafață de 62,5. -.
Rezultă, așadar, că instanța de fond, deși a efectuat superficial operațiunea de grănițuire dintre proprietățile părților doar pe aliniamentul în loc de aliniamentele și, nu a dispus și rectificarea documentației cadastrale cu numărul cadastral provizoriu 4563 întocmită de pârât pentru proprietatea sa și respectiv a cărții funciare 18040/N deschisă la cererea acestuia conform mențiunilor din schița anexă a sentinței civile nr.12719/2005 a Judecătoriei Piatra Neamț, din care rezultă că reclamanta a primit în lotul său o parte din construcția partajată cu suprafața de 62,5. teren aferent, precum și dreptul de acces la acesta, exercitat pe suprafața de 10. atribuită în indiviziune cu pârâtul.
Ori, procedând de această manieră, instanța de fond a perpetuat reținerea eronată din cartea funciară nr.18040/N a unei situații de fapt care nu corespunde din punct de vedere juridic realității necesar, conform prevederilor art.33 alin.1 raportat la art.20 din Legea nr.7/1996 cu modificările ulterioare, a i rectificată, prin obligarea pârâtului, în consecință, să-și rectifice documentația cadastrală cu număr cadastral provizoriu 4563 conform expertizei întocmite în acest litigiu și a expertizei efectuate în dosarul 3106/1995, care face parte integrantă din sentința civilă 12719/11.12.2995, considerent pentru care tribunalul a admis apelul reclamantei și a schimbat în parte hotărârea apelată în sensul celor deja reținute.
În ceea ce privește susținerea apelantului-pârât potrivit căreia acesta ar fi fost obligat în mod eronat la plata cheltuielilor de judecată efectuate de reclamantă în absența culpei sale procesuale efective în cauză, tribunalul a constatat-o nefondată pentru simplul considerent că prin omisiunea de a prezenta la momentul efectuării documentației cadastrale cu număr cadastral provizoriu 4563, schiței anexă la sentința civilă nr.12719/11.12.1995 a Judecătoriei Piatra Neamț, deci prin inacțiunea sa culpabilă, a produs intabularea în favoarea sa a unei suprafețe de teren mai mare decât aceea care i-a fost atribuită pe cale litigioasă în proprietate, cu încălcarea dreptului de proprietate recunoscut reclamantei în cadrul aceluiași proces de partaj succesoral.
Tribunalul a respins ca nefondat, în consecință, apelul promovat de pârâtul.
În considerarea prevederilor art.274 Cod procedură civilă, aplicabile și în calea de atac a apelului, tribunalul, constatând culpa procesuală exclusivă a pârâtului, a dispus obligarea în consecință a acestuia la plata cheltuielilor de judecată efectuate de reclamantă în apel.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs pârâtul și în motivare, susține că situația dată cauzei este greșită întrucât se bazează pe un probatoriu insuficient și pe expertiza care fost făcută fără efectuarea măsurătorilor în teren.
Prin întâmpinarea formulată intimata a solicitat respingerea recursului.
Examinând hotărârea recurată prin prisma motivelor de recurs invocate, care se încadrează în prevederile art.304 pct.9 Cod procedură civilă, Curtea găsește nefondat recursul.
În procesul civil, administrarea dovezilor este reglementată de titlul III capitolul III, secțiunea a III-a Cod procedură civilă.
Expertiza tehnico-judiciară este o probă necesară lămuriri cauzei și prima instanță, în mod corect a dispus efectuarea acesteia.
Critica recurentului cu privire la modul de administrarea a probei cu expertiză tehnică - judiciară nu este de luat în considerație.
expertizei tehnice însă, nu pot fi ridicate direct în recurs întrucât reglementarea în materie, respectiv art.212 Cod procedură civilă dispune că expertiza contrarie va trebui cerută motivat la primul termen după depunerea lucrării.
Recurentul nu s-a prevalat de acest beneficiu al legii, astfel că recursul motivat pe acest aspect este neîntemeiat și în baza art.312 Cod procedură civilă va fi respins.
Văzând și dispozițiile art.274 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
:
Respinge recursul ca nefondat declarat de pârâtul împotriva deciziei civile nr.306/AC din 18 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.
Obligă recurentul să plătească intimatei suma de 1000 lei, cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 29 aprilie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GRFEIER,
- - - -
- -
Red.sent.-
Red.dec..- /
Red.dec.rec.-
Tehn.- /2 ex.
27.05.2009.
Președinte:Jănică GioacășJudecători:Jănică Gioacăș, Sorina Romașcanu, Camelia Drăghin
