Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 514/2009. Curtea de Apel Bucuresti

DOSAR NR-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA a IX-a CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND

PROPRIETATEA INTELECTUALĂ

DECIZIA CIVILĂ NR. 514

Ședința publică din data de: 26.11.2009

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: Andreea Vasile

JUDECĂTOR 2: Silvia Pană

JUDECĂTOR 3: Mihaela Paraschiv

GREFIER - - -

Pe rol se află soluționarea cererii de recurs formulată de către recurentul - reclamant împotrivadeciziei civile nr. 97/19.06.2009, pronunțată de Tribunalul Giurgiu, în contradictoriu cu intimații - pârâți, și.

La apelul nominal, făcut în ședință publică, au răspuns recurentul - reclamant, personal și asistat de avocat, care depune, în ședință publică, împuternicire avocațială nr. -/2009 și intimații - pârâți, și, reprezentați de avocat, care depune, în ședință publică, împuternicire avocațială nr. -/16.11.2009.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că recurentul - reclamant nu a depus timbru judiciar și nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru, deși a fost citat cu mențiunea de a-și îndeplini această obligație.

Reprezentantul recurentului - reclamant depune timbru judiciar în valoare de 0,15 lei și dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 4 lei, respectiv chitanța nr. 10651/16.11.2009, eliberată de Unitatea Comuna Comana.

Curtea ia act de îndeplinirea de către recurentul - reclamant a obligației stabilite în sarcina acestuia prin rezoluția pusă la primirea dosarului, de a depune timbru judiciar și a achita taxă judiciară de timbru în cuantumul fixat de către instanță.

Reprezentantul recurentului - reclamant solicită suspendarea judecării prezentei cauze, în raport de dispozițiile art. 244 alin. 1 pct. 1 Cod procedură civilă.

Curtea, având în vedere momentul la care se află ședința de judecată, respectiv acela al amânărilor fără discuții, apreciind că în prezenta pricină nu este incident un astfel de motiv de amânare, dispune lăsarea cauzei la ordine.

La a doua strigare a cauzei, au răspuns recurentul - reclamant, personal și asistat de avocat, cu împuternicire avocațială nr. -/2009 și intimații - pârâți, și, reprezentați de avocat, cu împuternicire avocațială nr. -/16.11.2009.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea, din oficiu, invocă excepția nulității prezentului recurs, pe aspectul nemotivării în termenul prevăzut de lege.

Reprezentantul recurentului - reclamant, solicită respingerea excepției de nulitate a recursului, invocată din oficiu de către

Totodată, precizează că din conținutul cererii de recurs, ce a fost depusă în trei exemplare, rezultă că la Parchet există dosarul nr. 1011/P/2009, ce vizează o plângere penală, sub aspectul tulburării de posesie și amenințări formulată împotriva lui.

Față de cele învederate anterior, solicită suspendarea judecării prezentei cauzei și depune copii după: cereri adresate Parchetului de pe lângă Judecătoria Giurgiu și confirmare de primire.

Curtea pune setul de înscrisuri depus de către recurentul - reclamant, prin avocat, la dispoziția reprezentantului intimaților - pârâți, și, pentru a lua cunoștință de conținutul acestora.

Reprezentantul intimaților - pârâți, și solicită admiterea excepției nulității recursului promovat de către partea adversă, învederând că potrivit dispozițiilor art. 306 Cod procedură civilă, recursul nemotivat în termen est nul.

Concluzionând, solicită admiterea excepției nulității recursului și anularea recursului ca nemotivat.

Cu privire la cererea de suspendare a judecării cauzei, formulată de către partea adversă, o apreciază ca inadmisibilă, arătând că o simplă plângere penală nu poate suspenda o cauză civilă.

Totodată, solicită obligarea părții adverse la plata cheltuielilor de judecată și depune chitanța seria - nr. -/16.11.2009.

Curtea reține cauza în vederea pronunțării asupra excepției nulității recursului promovat de către recurentul - reclamant împotriva deciziei civile nr. 97/19.06.2009, pronunțată de Tribunalul Giurgiu, în contradictoriu cu intimații - pârâți, și, pentru nemotivarea în termenul prevăzut de lege.

CURTEA

Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Giurgiu sub nr- la data de 08.10.2008, reclamantul a chemat în judecată pe pârâtul, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtului la eliberarea necondiționată a suprafeței de 1800 mp teren C intravilan situat în comuna Comana, sat, jud. G, conform titlului de proprietate nr. 17 887 /06.02.1995, T-3, p. 70, 71 și 104 cu vecinii din acte emis pe numele autorului acestuia, pe care pârâtul îl ocupă fără drept; obligarea la plata cotnravalorii construcției casă de locuit compusă din 3 camere cu dependințe, în suprafață construită de 48 mp, din paiantă, acoperită cu țiglă, situată în com. Comana, sat, jud. G, pe care i-a demolat-o fără drept de pe terenul descris mai sus, dobândită de către autorii săi, conform certificatului de moștenitor nr. 231/ 1987.

În motivarea cererii, reclamantul a arătat că pârâtul, fără niciun drept, a ocupat abuziv o suprafață de 1800 mp teren intravilan situat în com. Comana, sat, jud. G, demolându-i casa construită din paiantă și acoperită cu țiglă, cu o suprafață construită de 48 mp, formată din 3 camere cu dependințe, de la nr. 193, această stare de fapt durând de mult timp, iar pârâtul refuză să îi restituie proprietatea.

Reclamantul a evaluat terenul C intravilan la suma de 200 000 lei, iar casa de locuit la suma de 100 000 lei.

La data de 13.11.2008, reclamantul a formulat o cerere precizatoare, prin care a arătat că acțiunea sa vizează evacuarea pârâtului împreună cu și (soția și fiul acesteia) din proprietatea sa, solicitând introducerea în cauză a celorlalți doi pârâți.

Pârâtul a formulat întâmpinare, prin car a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

În motivarea întâmpinării, se arată că titlul de proprietatea invocat de reclamant este emis de Prefectura G sub nr. 17887/ 06.02.1995, acest titlu vizând suprafața de 3 ha și 1000 mp în extravilan și 1000 mp în intravilan, terenul din intravilan nefiind ocupat de către pârât, reclamantul avându-l în deplină proprietate și posesie.

A mai arătat pârâtul că deține suprafața de 1870 mp teren intravilan, această suprafață fiind cumpărată prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 115/ 23.03.2007 de BNP - Se mai arată că reclamantul a solicitat pe cale judecătorească modificarea titlului de proprietate nr. 17887/ 1995, ceea ce a făcut obiectul dosarului nr-, prin sentința civilă nr. 1211/ 29.02.2008 rămasă irevocabilă (prin decizia civilă nr. 543/ 25.09.2008 pronunțată de Tribunalul Giurgiu ) fiind respinsă acțiunea.

Pârâșii au invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului și excepția lipsei calității lor procesuale pasive, în sensul că nu au nici un raport juridic obligațional față de reclamant.

Prinsentința civilă nr. 1493/ 24.02.2009 pronunțată de Judecătoria Giurgiu în dosar nr-, a fost admisă excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului și excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților și a fost respinsă acțiunea.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că reclamantul și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 21 din Legea nr. 114/1996, dar din actele depuse rezultă că între părți nu ar exista raporturi juridice de închiriere, în baza unui contract de închiriere încheiat de aceștia.

Calitatea de parte într-un proces trebuie să corespundă cu calitatea de titular al dreptului și respectiv al obligației ce formează conținutul raportului juridic de drept material dedus judecății. Ca atare, părțile nu au calitate procesuală în prezenta cauză.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul, arătând că acțiunea formulată a avut ca obiect obligarea pârâților să îi elibereze necondiționat suprafața de 1800 mp teren C intravilan situat în comuna Comana, sat, bun ce i-a aparținut tatălui său,.

Prindecizia civilă nr. 97/ 19.06.2009 pronunțată de Tribunalul Giurgiu în dosar nr-, a fost respins apelul ca nefondat.

În motivarea deciziei, s-a reținut că între părți nu există raporturi juridice de închiriere, în baza unui contract de închiriere încheiat de aceștia, neavând astfel calitate procesuală pentru a cere sau pentru a executa o obligație impusă de Legea nr. 114/1996.

Reclamantul nu deține titlu de proprietate asupra acestui teren, autorului său fiindu-i reconstituit prin Legea nr. 18/1991 dreptul de proprietate asupra altor suprafețe de teren, reclamantul încercând pe cale judecătorească să modifice TP nr. 17887/1995 eliberat pe numele autorului său, în sensul de a introduce în acest titlu suprafața de teren care este în proprietatea pârâților, acțiunea sa fiind însă respinsă prin sentința civilă nr. 1211/ 29.02.2008 a Judecătoriei Giurgiu, rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr. 543/ 25.09.2008 a Tribunalului Giurgiu.

Raporturile juridice dintre părți sunt altfel lămurite, neexistând nici un raport juridic obligațional al pârâților față de reclamanți, reclamantul nefiind titularul dreptului în raportul juridic dedus judecății.

Împotriva acestei decizii a formulat recurs la data de 03.08.2009 reclamantul, arătând că decizia recurată este dată cu încălcarea prevederilor art. 304 pct. 9 din Codul d e procedură civilă, dar că motivele de recurs vor fi depuse ulterior, în funcție de data primirii unui răspuns de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Giurgiu, unde se află spre soluționare o plângere penală formulată de recurent împotriva intimatului.

În drept, au fost invocate prev. Art. 304 pct. 9 și 299-316 din Codul d e procedură civilă.

Cererea de recurs a fost timbrată cu 4 lei taxă judiciară de timbru și 0,15 lei timbru judiciar.

La termenul din 26.11.2009, recurentul - reclamant a solicitat suspendarea judecării prezentei cauze, în raport de dispozițiile art. 244 alin. 1 pct. 1 Cod procedură civilă, până la soluționarea plângerii formulate împotriva Rezoluției din 17.03.2009 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Giurgiu în dosar nr. 1011/P/2009.

La același termen, Curtea a pus în discuție excepția nulității recursului, față de dispozițiile art. 306 alin. 1 din Codul d e procedură civilă.

Asupra excepției nulității recursului, Curtea constată următoarele:

Cât privește ordinea de soluționare a celor două incidente procesuale (pe de o parte, cererea de suspendare formulată de recurent, pe de altă parte, excepția nulității recursului invocată din oficiu), ca și chestiune prealabilă, Curtea reține că aspectul motivării cererii de recurs, ca și timbrajul, reprezintă cerințe procesuale care trebuie să fie îndeplinite cu prioritate față de orice alte cereri care privesc fondul recursului.

Or, o cerere de suspendare a judecării recursului în temeiul art. 244 alin. 1 din Codul d e procedură civilă privește în mod evident fondul recursului.

Astfel, cererea de suspendare poate fi pusă în discuție numai după îndeplinirea cerințelor formale legate de cererea de recurs, printre care se află și problema motivării recursului.

Pe excepția nulității recursului,Curtea reține că, potrivit dispozițiilor art. 306 din Codul d e procedură civilă, "ecursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazurilor prevăzute în alin. 2. Motivele de ordine publică pot fi invocate și din oficiu de instanța de recurs, care însă este obligată să le pună în dezbatere părților. Indicarea greșită a motivelor de recurs nu atrage nulitatea recursului, dacă dezvoltarea acestora face posibilă încadrarea lor într-unul din motivele prevăzute de art. 304."

Din analiza cererii de recurs, Curtea constată că recurentul indică prevederile art. 304 pct. 9 din Codul d e procedură civilă, fără a arăta care sunt criticile concret aduse deciziei recurate.

A motiva recursul înseamnă, pe de o parte, arătarea motivului de recurs prin identificarea unuia dintre motivele de recurs prevăzute de art. 304 din Codul d e procedură civilă, iar pe de altă parte, și dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici privind modul de judecată al instanței, raportat la motivul de recurs invocat.

Ca urmare, Curtea constată că este nul recursul ce se constituie într-o simplă citare a textului de lege, fiind practic nemotivat.

De asemenea, procedând conform alineatului 2 al articolului 306 din Codul d e procedură civilă, Curtea nu găsește nicio critică de ordine publică care să poată fi încadrată în vreunul dintre motivele de recurs.

Aspectul indicat de recurent, în sensul că motivarea recursului depindea de soluția ce se aștepta a fi dată plângerii împotriva rezoluției date de parchet (aceeași plângere față de care se și formulase cererea de suspendare a judecării cererii), nu poate fi reținut, deoarece formularea unor motive de recurs împotriva deciziei date în apel este independentă de posibilitatea de a proba susținerile făcute în cadrul motivării, această problemă putând fi luată în considerare pe fondul soluționării recursului.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 306 alin. 1 din Codul d e procedură civilă, Curtea va constata nul recursul.

În temeiul art. 274 din Codul d e procedură civilă, având în vedere culpa procesuală a recurentului, îl va obliga pe acesta la plata sumei de 2000 lei cheltuieli de judecată în recurs în favoarea intimaților, reprezentând onorariu de avocat conform chitanței din 16 noiembrie 2009 emisă de Cabinet de Avocat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Constată nul recursul formulat de recurentul-reclamant în contradictoriu cu intimații-pârâți, și împotrivadeciziei civile nr. 97/19.06.2009, pronunțată de Tribunalul Giurgiu -Secția Civilă în dosar nr-.

Obligă recurentul la plata sumei de 2000 lei cheltuieli de judecată în favoarea intimaților.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 26.11.2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

- - - - - -

GREFIER

- -

Red.AV

2 ex.

Jud Apel Tribunalul Giurgiu - Secția Civilă

decizia civilă nr.97/19.06.2009, pronunțată de Tribunalul Giurgiu -Secția Civilă în dosar nr-

judecători apel:,

Președinte:Andreea Vasile
Judecători:Andreea Vasile, Silvia Pană, Mihaela Paraschiv

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 514/2009. Curtea de Apel Bucuresti