Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 528/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 528
Ședința publică de la 11 Iunie 2008
PREȘEDINTE: Mihaela Loredana Nicolau Alexandroiu
JUDECĂTOR 2: Nela Drăguț
Judecător: - - -
Grefier: -
Pe rol, judecarea recursului formulat de pârâții CLUBUL ROMÂN - FILIALA INTERJUDEȚEANĂ G - M, CLUBUL ROMÂN - FILIALA M împotriva deciziei civile nr. 102 din 19 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă, având ca obiect revendicare imobiliară.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns recurenții pârâți CLUBUL ROMÂN - FILIALA INTERJUDEȚEANĂ G - M, CLUBUL ROMÂN - FILIALA M, reprezentați de avocat și intimata reclamantă, reprezentată de avocat.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care;
Avocat, pentru intimata reclamantă, a solicitat acordarea unui termen de judecată în vederea pregătirii apărării și depunerii întâmpinării, întrucât, deși a fost angajat la Tribunalul Gorj, nu a avut cunoștință despre declararea recursului. A precizat că sentința instanței de fond a fost dată cu recurs, raportat la valoarea obiectului acțiunii promovată în cauză, iar ulterior a constatat că Tribunalul Gorja judecat apelul împotriva acestei sentințe, fără ca instanța să pună în discuție calificarea căii de atac. În opinia sa, a apreciat că la momentul respectiv, Tribunalul Gorja judecat recursul împotriva sentinței pronunțată de instanța de fond.
Avocat, pentru recurenții pârâți, a solicitat respingerea cererii de amânare. A precizat că la Tribunalul Gorjs -a judecat apelul împotriva hotărârii instanței de fond și nu recursul, așa cum susține apărătorul intimatei reclamante, iar decizia pronunțată de Tribunalul Gorja fost dată cu drept de recurs. A precizat că valoarea obiectului acțiunii este mai mare, întrucât pe terenul solicitat se află și construcțiile și, prin urmare, calea de atac la Tribunalul Gorj era apelul, așa cum în mod corect s-a reținut de către instanță. A învederat că în mod greșit s-a menționat în sentința civilă calea de atac a recursului, întrucât hotărârea era cu drept de apel.
Instanța a respins cererea de amânare și, față de susținerile apărătorului intimatei reclamante, cu privire la calificarea căii de atac ce trebuia exercitată la Tribunalul Gorj, a acordat cuvântul pe fond.
Avocat, pentru recurenții pârâți, a precizat că în mod corect Tribunalul Gorja calificat calea de atac exercitată ca fiind apel, având în vedere că valoarea obiectului acțiunii este mai mare datorită construcțiilor ce se află pe terenul în litigiu, solicitând admiterea recursului, modificarea deciziei civile recurate în sensul admiterii apelului și respingerea acțiunii promovată de intimata reclamantă; cu cheltuieli de judecată.
Avocat, pentru intimata reclamantă, a precizat că în cauză se impune casarea deciziei civile recurate și trimiterea cauzei la Tribunalul Gorj, pentru soluționarea cauzei ca instanță de recurs, întrucât, în raport de valoarea obiectului acțiunii, calea de atac ce trebuia exercitată împotriva sentinței civile pronunțată de instanța de fond era recursul și nu apelul; pe fond, a pus concluzii de respingerea recursului ca nefondat.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Prin cererea înregistrată la Judecătoria Motru sub nr- (Număr în format vechi 1160/2006) reclamanta a chemat în judecată pârâta - Filiala M, solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța să fie obligată pârâta să-i lase în deplină proprietate și liniștită posesie terenul în suprafață de 1575 mp. situat în mun. M tarlaua 1, parcelele 64,76 și 69, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii a arătat reclamanta că este proprietara unui teren, conform titlului de proprietate nr.- din 23.06.2003 în suprafață de 2,9504 ha situat în tarlaua 1, parcelele 64,67 și 69 și că, terenul revendicat este ocupat de pârâtă pe o suprafață de aproximativ 1575 mp.
Prin întâmpinare, pârâta a solicitat respingerea cererii reclamantei, obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată arătând că, reclamanta s-a adresat G în data de 15.02.2002 cu o notificare în baza Legii 10/2001, răspunsul pârâtei fiind acela că, reclamanta nu a respectat termenul prev.de lege pentru notificare.
A mai arătat pârâta că, prin sentința civilă nr.1611 din 28.06.2001 se atestă că "pentru suprafața ce face obiectul cererii de constatare a dreptului de proprietate în favoarea nu există cereri de reconstituire a dreptului de proprietate formulate de foștii proprietari."
A mai invocat pârâta prin întâmpinare excepția prescripției dreptului la acțiune în temeiul disp. Legii 10/2001, aplicabilă în materie în opinia sa.
Pe baza probelor administrate Judecătoria Motru prin sentința civilă nr. 2419/24.10.2007 a respins excepția prescripției extinctive invocată de pârâta
A fost admisă în parte cererea formulată de reclamanta, în contradictoriu cu pârâta - Filiala
A fost obligată pârâta M - Filiala M să lase reclamantei în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de 1210 mp. teren identificat conform raportului de expertiză cu vecini: la N - SC M SA, la S - drum acces Fabrica de, la E - Fabrica de și la V - DN Dr.Tr.S - Tg-
A reținut instanța că, terenul în litigiu este amplasat în Mun. M, jud. G are o suprafață de 1210 mp. cu vecini: la - SC M SA, la - drum acces Fabrica de, la -Fabrica de și la - DN Dr.Tr.S - Tg-J și este înscris atât în actele de proprietate ale reclamantei cât și în acelea ale pârâtei.
În ce privește pe reclamantă, terenul în litigiu este înscris în titlul de proprietate nr. - din 23.06.2003 și face parte dintr-o suprafață mai mare de 2,95 ha cu vecini la - SC SA M, la - HC 13, la - DN 67, la - și în ce privește pe pârâtă terenul în litigiu este înscris în sentința civilă nr.1611 din 28.06.2001 pronunțată în dosarul nr.2502/2001 al Judecătoriei Motru și înscris în cartea funciară 1934 localității
S-a apreciat că reclamanta are un titlu preferabil întrucât, titlul acesteia a fost eliberat prin reconstituirea dreptului de proprietate după autoarea sa, care a fost lipsită de dreptul său de proprietate asupra acestui teren prin preluare de către stat și această preluare s-a făcut însă fără un titlu valabil, fără despăgubire, posesia statului nefiind una netulburată și exercitată în condițiile art. 1847.civ. fiind fundată și conservată prin violență, astfel cum se prevede în art. 1851 din același cod.
Întrucât statul nu a dobândit cu titlul valabil imobilul nu putea nici să-l transmită în proprietatea pârâtei.
În consecință s-a apreciat de către instanță că titlul reclamantei, în calitate de succesoare a autoarei proprietare este preferabil în raport cu titlul pârâtei iar împrejurarea că pârâta Maf ost cea care a înscris titlul de proprietate asupra acestui teren în Cartea Funciară, înscriere încuviințată prin Încheierea de admitere nr. 197/05.03.2002(fila 18 din dosar) nu face ca titlul său să fie preferabil în raport cu titlul reclamantei și autoarei acesteia.
Împotriva sentinței a declarat recurs fiind calificat apel, pârâta CLUBUL ROMÂN FILIALA INTERJUDEȚEANĂ G - M criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie în sensul că, instanța a interpretat greșit sentința civilă nr. 1611/28.06.2001 pronunțată de Judecătoria Motru, întrucât prin înscrierea în Cartea funciară dreptul lor de proprietate pentru terenul în litigiu a devenit opozabil și reclamantei.
Că, prin compararea titlurilor de proprietate, instanța a făcut o motivare străină de natura pricinii, întrucât compararea unor titluri de proprietate se impune numai în situația în care același teren este cuprins în ambele titluri de proprietate, însă titlul de proprietate cuprinde terenul din parcela 66, iar al reclamantei terenul din parcelele 64,67 și 69.
În dezvoltarea motivelor de apel s-a mai susținut că, se putea cerceta modul în care au fost dobândite cele două titluri de proprietate în situația în care ar fi fost emise la aceeași dată și transcrise în Cartea Funciară la aceeași dată, preferabil fiind titlul de proprietate care s-a transcris primul.
În drept au fost invocate disp. art. 304 pct. 6,7,8 și 9 și următoarele civil.
Prin decizia nr.102 din 19 martie 2008 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, s-a respins ca nefondat apelul civil declarat de apelanta pârâtă CLUBUL ROMÂN FILIALA INTERJUDEȚEANĂ G - M, împotriva sentinței civile nr. 2419/24.10.2007 pronunțată de Judecătoria Motru în dosarul nr-.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele:
Din raportul de expertiză întocmit în cauză a rezultat că, din planul cadastral terenul în suprafață de 2,95 ha include pe lângă parcelele 64,67 și 69 și parcelele 61,63,65 și 66, parcele care în titlul de proprietate emis reclamantei nu apar înscrise ca număr însă, din vecinătățile menționate rezultă că suprafețele parcelelor 61,63,65 și 66 fac parte din suprafața totală de 2,95 ha, iar terenul înscris în sentința civilă nr. 1611/28.06.2001 este înscris în Cartea Funciară 1934 localității
Astfel, în mod corect instanța a procedat la compararea celor două titluri și a apreciat că reclamanta are un titlu preferabil întrucât, titlul acesteia a fost eliberat prin reconstituirea dreptului de proprietate după autoarea sa care a fost lipsită de dreptul său de proprietate asupra acestui teren prin preluare de către stat.
Deci, instanța de fond a interpretat corect actul dedus judecății și nu a schimbat natura ori înțelesul acestuia și a pronunțat o hotărâre cu aplicarea corectă a legii, motivând în drept și în fapt sentința pe baza probelor administrate, reținând că înscrierea în Cartea funciară a terenului trecut în titlul pârâtei nu are caracter constitutiv de drept ci doar un caracter de opozabilitate.
Din probele administrate a rezultat că, pârâta ocupă terenul în suprafață de 1210.p individualizat prin suprafață și vecini în raportul de expertiză fiind îndeplinite condițiile prev. de art. 480.civil, astfel că, sentința pronunțată este legală și temeinică, instanța pronunțându-se și pe excepțiile invocate.
Împotriva deciziei au declarat recurs pârâții CLUBUL ROMÂN - FILIALA INTERJUDEȚEANĂ G - M, CLUBUL ROMÂN - FILIALA M, solicitând admiterea recursului, modificarea deciziei civile, admiterea apelului, schimbarea sentinței și respingerea acțiunii reclamantei cu obligarea la cheltuieli de judecată.
În motivare arată că reclamanta a formulat acțiune în revendicare cu privire la terenul în suprafață de 1575 mp.situat în tarlaua 1, parcelele 64,67,69 și deși în titlul său de proprietate nu figurează parcela 66 și nici nu formulează acțiune în privința acesteia, instanța de fond prin hotărâre se pronunță tocmai asupra acestei parcele întemeindu-se în mod eronat pe raportul de expertiză întocmit în cauză.
Instanța de apel nu a cercetat și motivat soluția cu privire la motivul de apel referitor la aspectul mai sus arătat, acordându-se reclamantei ceea ce nu s-a cerut - fiind incidente în această situație dispozițiile art.304 pct.6 și 7 Cod pr.civilă.
C de-al treilea și al patrulea motiv privesc interpretarea greșită de către instanță a titlului de proprietate al reclamantei în care nu figurează parcela 66. Dacă acest titlu nu era emis corect, atunci reclamanta avea posibilitatea modificării acestuia printr-o hotărâre judecătorească, iar expertiza tehnică nu poate modifica sau ține loc de titlu de proprietate.
În drept a invocat dispozițiile art.304 pct.8 Cod pr.civilă.
A cincea critică invocată conform art.304 pct.7 Cod pr.civilă are în vedere că hotărârea cuprinde motive contradictorii - în sensul că, potrivit art.480 cod civil instanța reține că reclamanta trebuia să facă dovada dreptului de proprietate, iar pe de o parte constată că suprafața de teren atribuită reclamantei de către instanța de fond nu este menționată în titlul acesteia și consideră întemeiată acțiunea în revendicare.
Cea de-a șasea critică întemeiată pe dispozițiile art.304 pct.8 Cod pr.civilă se referă la interpretarea greșită a titlurilor de proprietate ale părților, din punct de vedere al opozabilității, întrucât titlul pârâtei reprezentat de sentința civilă nr.1611/2001 a Judecătoriei Motru este opozabil fiind înscris în CF, în timp ce reclamanta nu are titlu de proprietate înscris în CF. Titlul pârâtei este mai vechi decât cel al reclamantei și mai bine caracterizat ( titlu ce provine de la același autor - Statul Român).
Ultimul motiv de recurs bazat pe art.304 pct.9 Cod pr.civilă, privește faptul că în speță nu se impunea compararea titlurilor de proprietate întrucât, terenul acordat de instanță reclamantei se găsea numai în titlul de proprietate emis pârâtei.
Într-o ipoteză subsidiară, trebuia avut în vedere că titlul de proprietate emis pârâtei este mai bine caracterizat, neexistând nici o dispoziție legală care să acorde preferabilitate titlurilor emise prin reconstituirea dreptului de proprietate, față de titlurile emise prin constituirea dreptului de proprietate.
S-au depus la dosar: taxă timbru, timbru judiciar, împuternicire avocat, onorariu avocat.
Recursul este fondat.
Obiectul acțiunii în revendicare cu care a fost sesizată instanța - aceasta pronunțându-se în limitele investirii sale - l-a format numai terenul în suprafață de 1575 mp. după cum recunoaște și recurenta prin recursul promovat, nu și construcțiile aflate pe acesta.
Competența materială, sub aspectul valorii obiectului, se stabilește astfel raportat strict și expres la obiectul litigiului care este numai terenul în cauză.
Față de acest aspect susținerea apărătorului pârâtei recurente că valoarea obiectului este mai mare datorită construcțiilor care se află pe acesta, dar care nu formează obiectul litigiului, nu prezintă relevanță, neputând fi luată în considerare în vederea stabilirii valorii obiectului care determină competența.
Potrivit raportului de expertiză întocmit la fond de expert tehnic, terenul în litigiu a fost evaluat la suma de 42.611 lei RON (426.110.000 lei ROL).
Raportat și la taxa timbru achitată de către reclamantă la momentul promovării acțiunii, este clar că valoarea obiectului litigiului este sub 100.000 lei RON.
Corect în dispozitivul sentinței civile s-a prevăzut calea de atac a recursului, dar cu toate acestea, tribunalul fără a pune în discuție calificarea căii de atac, deși partea a uzat de calea de atac a recursului, și în însăși considerentele hotărârii se reține că partea a invocat ca temei de drept dispozițiile art.304 pct.6,7,8,9 Cod pr.civilă - a judecat cauza ca instanță de apel.
Potrivit Legii nr.219/2005 în vigoare la momentul judecării, art.I pct.1 de modificare a art.2 pct.3 din Codul d e pr.civilă - tribunalele judecă în recurs, recursurile declarate împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorii, care potrivit legii nu sunt supuse apelului.
Conform art.2821Cod pr.civilă modificată prin Legea nr.219/2005,nu sunt supuse apelului hotărârile judecătorești date în primă instanță în cererile introduse pe cale principală privind litigii al căror obiect are o valoare de până la l miliard lei inclusiv, 100.000 lei RON".
Acțiunea de față fiind o acțiune evaluabilă în bani, datorită specificului ei și a efectelor pe care le are în vedere instituția revendicării( un argument în plus fiind cel conferit de legea taxelor de timbru nr.147/1996 (modificată) iar litigiul având - raportat la elementele speței, un obiect cu o valoare de sub 1 miliard lei - excepția invocată este întemeiată.
În forma inițială din OUG nr.138/2000, art.2821Cod pr.civilă, prevedea că, nu sunt supuse apelului hotărârile. privind obligații de plată a unei sume de bani sau de predare ale unui bun mobil, în valoare de până la 200 milioane lei.
Prin urmare, modificarea adusă de Legea nr.219/2005 a vizat nu numai majorarea valorii la 1 miliard lei, ci mai ales, sfera acțiunilor, introducându-se expresia mai cuprinzătoare:, litigii al căror obiect are o valoare de până la 1 miliard.
Termenul de litigiu desemnează procesele și cererile al căror obiect are o valoare de până la l miliard de lei, inclusiv (art.2821Cod pr.civilă) sau de peste l miliard (art.2 pct.1 lit.a Cod pr.civilă) ori de peste 5 miliarde lei (art.2 pct.l lit.b Cod pr.civilă ). Ele se referă, așadar la toate acțiunile cu caracter patrimonial, calificate, ca atare, de doctrină și de jurisprudența civilă în consecință, în principal, prin faptul că obiectul lor privește în mod direct o valoare patrimonială ori un act juridic al cărui obiect este un drept evaluabil în bani (de exemplu), acțiunea în anulare, în revendicare, în nulitate, în reziliere, în rezoluțiune, în constatare a unui act juridic privind un drept real patrimonial sau un drept de creanță).
Acțiunile patrimoniale sunt, deci, acele acțiuni care au conținut economic.
Acțiunea în revendicare, în speță, este deci, o acțiune patrimonială și prin urmare, constituie un litigiu al cărui obiect are o valoare de până la l miliard lei, ceea ce o supune dispozițiilor art.2821Cod pr.civilă, care nu face distincții. Or, unde legea nu distinge, nici judecătorul nu poate face o asemenea operațiune, aplicând textul în interpretarea sa teleologică în acord cu scopul și obiectul reglementării.
de atac reprezintă un mijloc procedural,prin intermediul căruia părțile interesate au posibilitatea de a solicita și obține desființarea hotărârilor judecătorești nelegale sau netemeinice. Prin urmare, calea de atac are ca finalitate repararea greșelilor săvârșite cu prilejul unei prime judecăți, ea neconducând la stabilirea unui nou raport procesual, ci determinând desfășurarea activității juridice într-o altă fază judiciară.
de atac extraordinare sunt strict determinate de lege, aceasta însemnând că partea nu poate exercita o altă cale de atac decât cea prevăzută de lege.
Or, în raport de valoarea obiectului, care constituie și obiectul valoric al acțiunii de față, acesteia îi sunt aplicabile dispoz.art.2821Cod pr.civilă, iar calea de atac este cea a recursului, dat în competența tribunalului conform art.2 alin.2 Cod pr.civilă și care trebuie să judece în complet legal constituit.
Instanța are în vedere greșita compunere a completului de judecată, care a judecat ca instanță de apel și nu ca instanță de recurs și faptul că s-a încălcat competența materială de soluționare a cauzei în calea de atac.
În condițiile arătate, s-au încălcat dispozițiile procedurale prevăzute în art.304 pct.1și 5 pr.civ. potrivit cărora casarea unei hotărâri se poate cere când instanța nu a fost alcătuită potrivit dispozițiilor legale și instanța a încălcat formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității prev. de art.105 alin.2 pr.civ.
Astfel, Tribunalul Gorja soluționat cauza în complet nelegal constituit, format din 2 judecători, calificând în mod eronat calea de atac fără a motiva în vreun fel această schimbare, impunându-se casarea deciziei pronunțate de această instanță și trimiterea spre rejudecare în vederea soluționării în complet legal constituit ca instanță de recurs, având în vedere și dispozițiile art.312 Cod pr.civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâții CLUBUL ROMÂN - FILIALA INTERJUDEȚEANĂ G - M, CLUBUL ROMÂN - FILIALA M împotriva deciziei civile nr. 102 din 19 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă.
Casează decizia civilă și trimite cauza spre judecarea recursului la Tribunalul Gorj.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 11 Iunie 2008.
Președinte, - - - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Red.-
Tehn.2 ex
18.06.2008
Președinte:Mihaela Loredana Nicolau AlexandroiuJudecători:Mihaela Loredana Nicolau Alexandroiu, Nela Drăguț
