Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 550/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (102/2006)
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A III A CIVILĂ
ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ NR.550.
Ședința publică de la 25 martie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Andreea Doris Tomescu
JUDECĂTOR 2: Ioana Aurora Herold
JUDECĂTOR -
GREFIER -
* * * * * * * * * * *
Pe rol se află pronunțarea asupra recursului declarat de recurentul pârât MUNICIPIUL B PRIN PRIMARUL GENERAL, împotriva deciziei civile nr.1004 din 28.05.2004, pronunțată de Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția a IV a Civilă, în dosarul nr.1275/2004, în contradictoriu cu intimata reclamantă în prezent decedată, reprezentată de moștenitori și -, intimatul pârât SC SA și intimații intervenienți accesoriu,.
are ca obiect - revendicare.
Dezbaterile cauzei au avut loc în ședința publică de la 18.03.2009, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de la acea dată care face parte integrantă din prezenta decizie, când curtea - pentru a da posibilitate părților să depună note scrise și în vederea deliberării - a amânat pronunțarea la 25.03.2009, hotărând următoarele:
CURTEA,
Deliberând asupra recursului civil de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București - Secția a IV-a Civilă la data de 15.11.2000, sub nr.6446/2000, reclamanta a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța, în contradictoriu cu pârâtele Municipiul B și, să fie obligate pârâtele să îi lase în deplină proprietate și posesie apartamentul nr.6 - mansarda imobilului situat în B,-, sector 3, emisă de fostul Consiliu Popular la Municipiului B - Consiliul Executiv, fiind trecut în proprietatea statului în baza prevederilor Decretului 223/1974.
Prin sentința civilă nr.613/11.06.2001, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă, s-a respins ca nefondată cererea formulată de reclamanta împotriva pârâților Municipiul B și.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta (fostă ).
Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția a IV-a Civilă prin decizia civilă nr. 522A din 31.10.2001, a admis apelul formulat de apelanta-reclamantă, a schimbat în tot sentința civilă nr.613/11 iunie 2001 Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă, în sensul că a admis acțiunea reclamantei și a obligat pârâții Municipiul B prin Primarul General și să lase reclamantei în deplină proprietate și liniștită posesie mansarda imobilului situat în-, sector 3 B și a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Împotriva deciziei dată în apel în termen legal a declarat recurs pârâtul Municipiul B prin Primarul General care a criticat hotărârea Curții de APEL BUCUREȘTI pentru nelegalitate, susținând că instanța a încălcat principiul separației puterilor în stat întrucât titlul recurentului îl reprezintă un act normativ cu putere de lege ale cărui dispoziții derogau de la prevederile dreptului comun și atât timp cât a fost în vigoare, Decretul nr.223/1974 și-a produs efectele, unul dintre aceste efecte constituindu-l trecerea imobilului cu titlu în proprietatea statului.
Prin decizia civilă nr.3515/16.10.2002, Înalta Curte de Casație și Justiție
- Secția Civilă a admis recursul declarat de pârâtul Municipiul B prin Primarul General împotriva deciziei nr.522/31.10.2001 a Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a IV-a Civilă, a casat decizia recurată, precum și sentința nr.613/11 iunie 2001 Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă și a trimis cauza spre rejudecare la Judecătoria Sectorului 3 B, ca instanță de fond.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 3 B - Secția Civilă, sub nr.67/2003.
La termenul din 28.03.2003, instanța de fond a rămas în pronunțare asupra excepției de necompetență teritorială a instanței.
Prin sentința civilă nr.2288/14.03.2003, Judecătoria Sectorului 3 Baa dmis excepția necompetenței teritoriale a instanței, a declinat competența de soluționare a cauzei civile formulată de reclamanta (fostă ), în favoarea Judecătoriei Sectorului 2
Pentru a pronunța astfel, judecătoria a reținut că așa cum rezultă din contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.7751/25.12.1978, la data cumpărării imobilul se afla în sectorul 3.
Ulterior însă, care urmare a reorganizării administrativ-teritoriale, așa cum rezultă din Decizia de preluare în proprietatea statului nr.1095/22.07.1986, din adresa nr.1594/29.05.2000, din adresa nr.4390/02.03.2001 a Primăriei Municipiului B - (filele 9, 19, 23 - dosar civil nr.6446/2000) și chiar din susținerile reclamantei, încă din anul 1986 imobilul figurează în sectorul 2, iar nu în sectorul 3.
Potrivit dispozițiilor art.13 alin.1 Cod procedură civilă, cererile privitoare la bunurile imobile se fac numai la instanța în circumscripția căreia se află imobilele, norma juridică fiind imperativă, iar părțile nu o pot înlătura.
Față de obiectul cererii, care este o cerere în revendicare, și față de dispozițiile legale amintite mai sus, instanța, în temeiul art.159 pct.3 Cod procedură civilă, a admis excepția și a declinat competența teritorială în favoarea Judecătoriei Sectorului 2
Cauza s-a înregistrat în dosarul nr.7220/2003, pe rolul Judecătoriei Sectorului 2
Prin sentința civilă nr.235/15.01.2004, pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 B, s-a admis acțiunea formulată de reclamanta, au fost obligați pârâții să predea reclamantei, în deplină proprietate și liniștită posesie, apartamentul nr.6 situat în mansarda imobilului din B,-, sector 2, preluat în baza Decretului nr.223/1974, cu Decizia nr.1095/22.07.1996 emisă de Biroul Permanent al fostului Comitet Executiv al Consiliului Popular al Municipiul
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâtul Municipiul B prin Primarul General, ce consideră că acțiunea era inadmisibilă în raport cu dispozițiile Legii nr.10/2001 care derogă de la dispozițiile dreptului comun și se aplică inclusiv cauzelor aflat pe rol la data intrării în vigoare.
În al doilea rând apelantul a arătat că imobilul în litigiu a fost preluat de stat cu titlu valabil în baza Decretului nr.223/1974, decret care nu a fost declarat neconstituțional de către Curtea Constituțională.
Prin decizia civilă nr.1004/28.05.2004, Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția a IV-a Civilă a respins, ca nefondat, apelul declarat de apelantul-pârât Municipiul B prin Primarul General împotriva sentinței civile nr.235/15.01.2004, pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 B în dosarul nr.7220/2003, în contradictoriu cu intimata-reclamantă și cu intimata-pârâtă.
La data de 27.07.2004, Municipiul B prin Primarul General a declarat recurs, care a fost înaintat spre competentă soluționare Înalta Curte de Casație și Justiție, instanță competentă la acea dată.
Ulterior, prin Legea nr.219/2005, au survenit modificări ale Cod procedură civilă, în sensul că tribunalele, ca instanțe de apel, judecă apelurile declarate împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorii în primă instanță [art.2 pct.2 și art.282 (a)], iar curțile de apel - ca instanțe imediat superioare - judecă recursurile declarate împotriva hotărârilor pronunțate de tribunale în apel (art.3 pct.3 și art.299).
Prin decizia nr.7647/06.10.2005, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, în dosarul nr.18442/2004, s-a scos cauza de pe rol și s-a trimis dosarul la Curtea de APEL BUCUREȘTI pentru soluționarea recursului declarat de Municipiul B prin Primarul General, împotriva deciziei nr.1004/28.05.2004, pronunțată de Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția a IV-a Civilă.
Cauza a fost repartizată Secției a III-a Civilă și pentru Cauze cu Minori și de Familie din cadrul Curtea de APEL BUCUREȘTI, sub nr-.
La termenul din data de 20.09.2006, Curtea a dispus suspendarea cauzei în baza dispozițiilor art.244 pct.1 Cod procedură civilă, la solicitarea avocatului intervenienților și, până la soluționarea irevocabilă a dosarului nr-, înregistrat pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 B, având ca obiect constatarea nulității certificatului de moștenitor nr.1347/10.10.1984, precum și a certificatelor suplimentare de moștenitor.
a stat în nelucrare până la data de 26.01.2009, când, din oficiu s-a dispus repunerea pe rol a cauzei în vederea discutării excepției perimării.
Excepția este întemeiată.
Potrivit art.248 alin.1 din Codul d e procedură civilă, orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părții timp de un an în materie civilă.
Rezultă că pentru a interveni perimarea în materie civilă pricina, indiferent de faza procesuală în care se află, trebuie să fi rămas în nelucrare timp de un an și această lăsare a pricinii în nelucrare să se datoreze culpei părții.
Altfel spus, perimarea operează cu condiția ca timp de un an să nu se fi săvârșit în cauză nici un act de procedură în vederea judecării ei, situație datorată lipsei de diligență a părții, care nu a acționat în acest scop, deși avea posibilitatea să o facă.
Aceasta este situația în speță, unde după suspendarea judecății recursului pe temeiul art.244 pct.1 Cod procedură civilă, măsură dispusă la termenul din 20.09.2006 și soluționarea irevocabilă a dosarului ce a pricinuit suspendarea, părțile au lăsat să treacă un interval de timp de un an fără să fi săvârșit vreun act de procedură în vederea reluării judecății.
Astfel, din verificarea actelor dosarului reiese că în dosarul nr- s-a pronunțat sentința civilă nr. 9184/15.06.2006, definitivă prin neapelare și irevocabilă, după soluționarea acestui dosar, părțile neînregistrând nici o cerere de repunere a cauzei pe rol în vederea continuării judecății.
Și în acest caz se constată că pricina a rămas în nelucrare din vina părților întrucât dat fiind termenul de drept al suspendării, art.244 alin.(1) pct.1 Cod procedură civilă, cauza trebuia repusă pe rol,în sensul că judecata putea fi reîncepută prin cererea de redeschidere, după soluționarea irevocabilă a dosarului nr-.
Reținând, așadar, întrunirea în cauză a condițiilor perimării, prevăzute de art.248 alin.1 Cod procedură civilă, văzând totodată că potrivit aceluiași text de lege perimarea operează de drept și că potrivit art.252 alin.1 teza I din Codul d e procedură civilă ea se poate constata și din oficiu de către instanță, Curtea urmează să constate perimat recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Constată perimat recursul declarat de recurentul - pârât MUNICIPIUL B PRIN PRIMARUL GENERAL, împotriva deciziei civile nr.1004/A din 28.05.2004, pronunțată de Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția a IV-a Civilă, în dosarul nr.1275/2004, în contradictoriu cu intimata - reclamantă (decedată), reprezentată de moștenitorii și -, intimatul - pârât și intimații intervenienți accesoriu și.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 25.03.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- -
GREFIER,
Red.
Tehnodact.
2 Ex./31.03.2008
Secția a IV-a Civ. -;
Jud. Sector 2 B -
Președinte:Andreea Doris TomescuJudecători:Andreea Doris Tomescu, Ioana Aurora Herold
