Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 594/2008. Curtea de Apel Timisoara

ROMANIA

CURTEA DE APEL Operator 2928

SECTIA CIVILĂ

DOSAR NR.-

DECIZIA CIVILĂ NR.594 /

Ședința publică din 16 iunie 2008

PREȘEDINTE: Maria Petria Martinescu

JUDECĂTOR 2: Rujița Rambu

JUDECĂTOR 3: Marinela

GREFIER:

S- luat în examinare recursul declarat de Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor împotriva deciziei civile nr.1075/A/2007 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, având ca obiect revendicare mobiliară.

La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă pentru reclamantul intimat avocat, lipsă fiind celelalte părți.

Procedura legal îndeplinită.

Recursul a fost declarat în termen și scutit de plata taxelor judiciare de timbru.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care nemaifiind alte cereri formulate, Curtea con stată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.

Reprezentanta reclamantului intimat solicită respingerea recursului și menținerea hotărârii recurate ca legală și temeinică, fără cheltuieli de judecată.

CURTEA

Deliberând asupra recursului de față, constată:

Prin sentința civilă nr.6266/18.06.2007 a fost admisă acțiunea formulată de reclamantul împotriva BNR, obligând pârâta să restituie reclamantului cantitatea de 5387,00 grame obiecte din aur confiscate conform fișei de inventar nr.16126/3.01.1988 de către Poliția Jud. T - Serviciul Economic, sau în cazul în care aceasta nu se mai găsește în natură contravaloarea ei la data executării hotărârii.

Prin aceeași sentință a fost admisă acțiunea reclamantului și față de pârâtul Ministerul Finanțelor Publice să restituie reclamant ului echivalentul în euro sau lei la data executării hotărârii a sumei de 50.000 mărci, confiscate de Inspectoratul Județean T al Ministerului d e Interne, Județului T la data de 1.03.1989, conform listei de inventar nr.686/3.01.1989.

A fost respinsă cererea de chemare în garanție și au fost obligați pârâții să achite reclamantului suma de 4686,15 lei cheltuieli de judecată.

Această hotărâre a fost atacată cu apel d e către Direcția Generală a Finanțelor Publice T, în reprezentarea Ministerului Finanțelor Publice ca reprezentant al Statului Român, precum și de Banca Națională a României - Sucursala

Apelul declarat de s-a referit la netemeinicia și nelegalitatea sentinței primei instanțe, au fost reiterate excepțiile invocate în fața primei instanței, respectiv prescripția dreptului la acțiune privind restituirea bunurilor din aur, lipsa de calitate procesuală activă a reclamant ului pentru capătul de cerere privind restituirea sumei de 50.000 euro, prescripția dreptului la acțiune pentru acest capăt de cerere și lipsa calității procesuale pasive a Ministerului Finanțelor Publice pentru acest capăt de cerere.

Apelanta a solicitat schimbarea în tot a hotărârii primei instanțe și respingerea acțiunii reclamantului așa cum acesta a precizat-

Apelanta BNR a arătat în motivele de apel că reclamantul este lipsit de calitate procesuală activă și a solicitat respingerea capătului de cerere privind obligarea sa în solidar cu pârâtul Ministerul Finanțelor Publice la plata cheltuielilor de judecată, deoarece asemenea acțiuni sunt scutite de plata taxelor de timbru.

Prin decizia civilă nr. 1075/A/21.12.2007 a fost respins apelul formulat de în reprezentarea Ministerului Finanțelor Publice, ca reprezentant al Statului Român și a fost admis apelul formulat de - Sucursala T, în sensul că prin dispozitivul sentinței apelate a fost înlăturată obligația BNR de a plăti cheltuieli de judecată reclamantului.

Impotriva acestei decizii a declarat recursul doar Ministerul Economiei și Finanțelor, solicitând admiterea recursului, modificarea deciziei apelate și pe fond solicită respingerea acțiunii reclamantului ca nelegală, invocând prev.art.304 pct.9, deoarece consideră recurenta că instanța de apel pronunțat o hotărâre cu aplicarea greșită a legii.

Astfel consideră recurenta că, în mod greșit a fost menținută obligarea sa la plata sumei de 50.000 mărci confiscată de județului T la 1.03.1989 de la reclamant, atâta timp cât acesta nu a făcut dovada că această sumă i-a aparținut.

Mai apreciază recurenta că acest bun a fost confiscat de la reclamant în baza unor acte normative în vigoare la acea dată, astfel că, nu se impune restituirea lui reclamantului.

Analizând recursul declarat în cauză, Curtea îl găsește întemeiat și urmează a-l admite pentru următoarele considerente:

Așa cum s- arătat mai sus, reclamantul a solicitat restituirea unor obiecte din aur ce i-au fost confiscate în anul 1988 de către județului T, cerere ce i-a fost admisă prin sentința civilă nr.6266 rămasă definitivă prin decizia civilă nr.1075/A/2007 și irevocabilă prin neapelarea acestei decizii de către Banca Națională a României.

In ceea ce privește restituirea sumei de 50.000 DM confiscată de județului T la data de 1.03.1989, această sumă a fost pusă în sarcina Publice, ca reprezentant al Statului Român să fie restituită reclamantului tot prin sentința civilă nr.6266/2007.

Si cu privire la acest capăt de cerere sentința primei instanțe a rămas definitivă, însă a fost atacată cu recurs de către Ministerul Economiei și Finanțelor Publice, care s-a declarat nemulțumit de obligarea sa la plata acestei sume, precum și la plata cheltuielilor de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru achitată la instanța de fond.

Verificând actele dosarului se constată că din probele administrate rezultă faptul că la data de 1.03.1989 a fost predată de către Inspectoratul județului T al Județului la BNR - Sucursala județului T suma de 50.000 mărci, sumă ce a fost declarată ca fiind abandonată.

La dosar nu a fost depus procesul verbal întocmit cu ocazia depistării acestei sume ce a fost declarată abandonată și instanța de fond nu a legat predarea acestei sume de persoana reclamantului, respectiv nu a stăruit în administrarea de probe pentru obliga pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor Publice în calitate de reprezentant al Statului Român la restituirea acestei sume reclamantului.

Considerând că în cauză se impune administrare de probe noi, care să conducă instanța la formarea unei păreri întemeiate pe un probatoriu corect, urmează ca în baza art.312 alin.3 pr.civ. decizia tribunalului să fie casată și cauza să fie trimisă spre rejudecare la Tribunalul Timiș, ocazie cu care se va analiza și motivul de recurs invocat de către recurent cu privire la plata cheltuielilor de judecată reprezentată de taxă de timbru.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor împotriva deciziei civile nr.1075/A/2007 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, pe care o casează și

Trimite cauza spre rejudecare la Tribunalul Timiș, pentru rejudecarea apelului declarat de Ministerul Economiei și Finanțelor.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 16 iunie 2008.

PRESEDINTE, JUDECATOR, JUDECATOR,

- - - - - -

-în concediu de odihnă-

Semnează Vicepreședinte

C DE APEL

-

GREFIER

Red./1.07.2008

Dact.MM/2 ex./1.07.2008

Inst.fond.: jud.

Inst.apel: jud. C,

Președinte:Maria Petria Martinescu
Judecători:Maria Petria Martinescu, Rujița Rambu, Marinela

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 594/2008. Curtea de Apel Timisoara