Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 613/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 613
Ședința publică de la 16 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cristina Văleanu
JUDECĂTOR 2: Cristiana Angelescu
JUDECĂTOR 3: Viorica Olariu
Grefier: - -
S-a luat în examinare cererea de recurs formulată de contestatoarea SC SRL V împotriva deciziei civile nr. 258/R/4 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Vaslui, în contradictoriu cu intimații Oficiul Județean de cadastru V,SC SRL V, Casa Județeană de Pensii V și intimații - chemați în garanție SC SRL V, SC SA, Consiliul Județean V și SC SRL V, având ca obiect contestație în anulare.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul este la primul termen de judecată după repunerea pe rol; se solicită judecata în lipsă.
Instanța, din oficiu, invocă excepția privind inadmisibilitatea recursului promovat de SC SRL V, având în vedere că decizia civilă nr. 258/R din 04 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Vaslui cu privire la care s-a exercitat calea de atac a recursului este irevocabilă, conform art. 377 punctul 2 Cod procedură civilă.
Având în vedere că intimata Casa Județeană de Pensii Vas olicitat judecata în lipsă prin înscrisul aflat la fila 39 dosar, instanța a rămas în pronunțare cu privire la excepția inadmisibilității recursului.
După deliberare,
CURTEA DE APEL:
Asupra recursului civil de față;
Prin decizia civilă nr. 258/R/4 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Vasluia fost respinsă contestația în anulare formulată de contestatoarea împotriva deciziei civile nr. 1041/R/2.09.2008 Tribunalului Vaslui.
În pronunțarea acestei soluții, tribunalul reținut că prin cererea introductivă la instanță contestatoarea Vaf ormulat contestație în anulare împotriva deciziei civile nr. 1041/R/2008 a Tribunalului Vaslui, motivat de împrejurarea că prin decizia atacată a fost constatat nul recursul pe care l-a formulat reținându-se că față de data hotărârii pronunțatĂ de instanța de fond, recurentul a depus motivele de recurs la data de 6.05.2008 și nu până la 30.04.2008 așa cum s-a menționat în declarația de recurs, deci peste termenul de 15 zile prevăzut de art. 301 Cod procedură civilă.
Contestatoarea arată că data limită de depunere a motivelor de recurs nu era 30.04.2008 cum a reținut instanța de recurs, ci data de 9.05.2008 întrucât erau excluse zilele de 19, 20, 26, 27 aprilie, 3 și 4 mai care erau zile de sâmbătă și duminică, din zile libere legale, ori zile libere prin lege întrucât au fost sărbătorile ori zile libere pentru bugetari.
Susține totodată că deși a invocat excepția de neconstituționalitate și alte excepții de fond, instanța nu s-a pronunțat mai întâi asupra acestora și apoi asupra recursului promovat.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor contestației în anulare, tribunalul reține netemeinicia cauzei formulate.
În mod corect instanța de recurs a constatat că recursul nu este motivat în termen deoarece, așa cum recunoaște și reprezentantul societății, a primit hotărârea instanței de fond la data de 14.04.2008. Însă data primirii hotărârii rezultă din procesul verbal de comunicare care are data poștei la 11.04.2008. În aceste condiții, termenul de 15 zile de motivare a recursului a expirat la data de 29.04.2008. Chiar dacă termenul de motivare s-ar calcula de la data de 14.04.2008, ultima zi ar fi 30.04.2008.
În mod greșit contestatoarea calculează termenul de motivare a recursului deoarece zilele libere sau de legală sau zilele libere acordate pentru bugetari nu se exclud de la numărarea termenului de 15 zile. Doar în situația în care ultima zi a termenului ar cădea într-o zi de legală sau când serviciul este suspendat termenul se va prelungi până la sfârșitul primei zile de lucru următoare așa cum prevede art. 101 alin. 5 Cod procedură civilă.
Chiar dacă recurenta a invocat excepții prin cererea de recurs: excepția inadmisibilității, de necompetență, autoritate de lucru judecat, de neaplicare a principiului contradictorialității sau de neconstituționalitate a unor texte de lege, aceste excepții nu au fost motivate în termenul legal de 15 zile de la comunicarea hotărârii instanței de fond. Formularea motivelor de recurs care se face în termenul legal de 15 zile nu presupun numai motive de recurs pe fondul cauzei, ci și invocarea de excepții care, formulate ca motive de recurs, trebuie motivate în termenul legal de 15 zile de la comunicarea hotărârii instanței de fond.
De altfel, instanța de recurs poate invoca motive de ordine publică și din oficiu așa cum prevede art. 306 alin. 2 Cod procedură civilă când consideră că se impune a fi invocate, textul arătând că instanța de recurs poate și nu este obligată.
Din excepțiile invocate de recurent prin motivele de recurs nu toate sunt de ordine publică: excepția inadmisibilității, excepția nerespectării principiului contradictorialității.
În ceea ce privește excepția autorității de lucru judecat, asupra acestei excepții s-a pronunțat instanța de fond, iar ca instanța de recurs să o analizeze era necesar ca recurenta să dezvolte în motivele de recurs de ce instanța de fond nu a dat o soluție corectă în ceea ce privește această excepție.
În ceea ce privește excepția neconstituționalității unor texte de lege, pentru ca această cerere să fie înaintată Curții Constituționale și pentru a fi sesizată legal, legea impune ca sesizarea să fie motivată, ceea ce recurentul nu a făcut pentru ca instanța să fie obligată să sesizeze Curtea Constituțională.
Art. 317 alin. 1 Cod procedură civilă prevede că hotărârile irevocabile pot fi atacate cu contestație în anulare dacă motivele arătate nu au putut fi invocate pe calea apelului sau recursului. Astfel, nelegala necomunicare a hotărârii instanței de fond putea fi invocată doar prin motivele de recurs și din acest motiv nu poate fi analizată pe calea contestației în anulare, chiar dacă a fost invocată de instanță.
Față de cele arătate, instanța a respins contestația în anulare formulată de contestatoarea
Împotriva acestei decizii a formulat recurs contestatoarea solicitând casarea hotărârii atacate și deciziei nr. 1041/R/2.09.2008 a Tribunalului Vaslui și urmare a rejudecării, solicită soluționarea excepțiilor invocate.
La termenul din 8 aprilie 2009 Curtea a pus în discuția părților excepția privind admisibilitatea recursului exercitat având în vedere că decizia pronunțată de Tribunalul Vaslui cu privire la care s-a formulat prezenta cale de atac este irevocabilă, însă datorită lipsei de procedură cu părțile litigante, cauza s-a amânat ori datorită faptului că pentru termenele de judecată ulterioare acordate părțile nu s-au prezentat în instanță deși legal citate și nici nu au solicitat judecarea cauzei în lipsă, pricina a fost suspendată.
În ședința publică din 16.12.2009 instanța a reiterat din oficiu excepția privind inadmisibilitatea recursului formulat în privința căruia reține următoarele:
Este cunoscut faptul că împotriva hotărârilor ori încheierilor pot fi exercitate acele căi de atac prevăzute de lege prin dispoziții imperative de la care nu se poate deroga.
Cererea introductivă la ribunalul Vaslui constând în contestația în anulare formulată de Vaf ost formulată împotriva unei decizii pronunțată în calea de atac a recursului, astfel încât și regulile ori procedura jurisdicțională urmată în soluționarea contestației în anulare va fi cea prevăzută de lege pentru hotărârea contestată, deci cea a recursului. În atare condiții, cum potrivit dispozițiilor art. 377 pct. 2 Cod procedură civilă decizia civilă nr. 1041/R/2.09.2008 a Tribunalului Vaslui este irevocabilă, urmează ca și decizia pronunțată în contestația în anulare a deciziei celei dintâi să dobândească tot caracter irevocabil.
În atare condiții urmează a se constata că recurenta contestatoare nu are deschisă calea de atac a recursului întrucât în ipoteza de față decizia nr. 258/R/4 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Vaslui cu privire la care s-a formulat prezenta cale de atac este irevocabilă.
Cum părțile pot exercita numai căile de atac prevăzute de lege, urmează a se costata că recurenta - contestatoare V nu are opțiunea atacării cu recurs a deciziei civile nr. 258/R/2009 a Tribunalului Vaslui, drept pentru care în temeiul dispozițiilor art. 312 Cod procedură civilă recursul va fi respins ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca inadmisibil recursul formulat de contestatoarea SC SRL V împotriva deciziei civile nr. 258/R/ 4 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Vaslui.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 16 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red.
Tehnored.
02 ex.
12.01.2010
Tribunalul Vaslui
Jud.
Jud.
Jud.
Președinte:Cristina VăleanuJudecători:Cristina Văleanu, Cristiana Angelescu, Viorica Olariu
