Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 638/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 638
Ședința publică de la 13 Mai 2009
PREȘEDINTE: Mariana Mudava
JUDECĂTOR 2: Mihaela Loredana Nicolau Alexandroiu
Judecător: - - -
Grefier: -
Pe rol, judecarea recursului formulat de pârâta împotriva deciziei civile nr. 49 din 18 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă EXPLOATAREA MINIERĂ DE, având ca obiect revendicare imobiliară.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns recurenta pârâtă, personal și asistată de avocat și intimata reclamantă EXPLOATAREA MINIERĂ DE, prin consilier juridic.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Consilier juridic, pentru intimata reclamantă EXPLOATAREA MINIERĂ DE, a depus la dosar întâmpinare, comunicând un exemplar de pe aceasta apărătorului recurentei pârâte.
Avocat, pentru recurenta pârâtă, a precizat că nu solicită amânarea cauzei pentru observarea întâmpinării comunicate la termenul de astăzi, apreciind cauza în stare de soluționare.
Nemaifiind cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța, constatând cauza în stare de soluționare, a acordat cuvântul asupra recursului.
Avocat, pentru recurenta pârâtă, a pus concluzii de admiterea recursului, potrivit motivelor formulate în scris și susținute oral, modificarea deciziei civile recurate și menținerea sentinței civile pronunțată de instanța de fond ca fiind legală și temeinică. A precizat că apelanta a fost citată cu mențiunea de a achita taxa judiciară de timbru, obligație ce trebuie îndeplinită înainte de termenul de judecată. Simpla achitare a taxei judiciare de timbru de către parte, fără a se fi depus la dosar dovada achitării acesteia este fără relevanță sub aspectul aplicării dispozițiilor art. 20 din legea nr. 146/1997. Obligația timbrării se impunea a fi satisfăcută independent dacă la termenul fixat partea se afla sau nu în imposibilitatea de prezentare sau în lipsă de apărare; cu cheltuieli de judecată în apel și recurs.
Consilier juridic, pentru intimata reclamantă EXPLOATAREA MINIERĂ DE, a pus concluzii de respingerea recursului ca nefondat și menținerea deciziei civile atacate ca fiind legală și temeinică, apreciind că prin admiterea apelului Tribunalul Gorja restabilit echilibrul în ceea ce privește dreptul tuturor la o judecată echitabilă, în măsura în care era primul termen de judecată și cererea de amânare formulată de reclamantă fusese depusă întru-un interval rezonabil, justificată cu documente; fără cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Prin acțiunea introdusă la Judecătoria Târgu -J sub nr-, reclamanta Exploatarea Minieră de, în contradictoriu cu pârâta a solicitat instanței, ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună obligarea pârâtei să-i lase în deplină proprietate și liniștită posesie suprafețele de teren cu vegetație forestieră, ce fac obiectul antecontractelor autentice de vânzare - cumpărare deținute de unitatea minieră, suprafețe peste care a fost pusă în posesie pârâta și i s-a reconstituit dreptul de proprietate, menționându-se că aceste suprapuneri parțiale însumează în total suprafața aproximativă de 8490 mp.
Judecătoria Tg. J prin sentința civilă nr. 7664 din 16.10.2008 a anulat ca netimbrată acțiunea civilă formulată de reclamanta Exploatarea Minieră de cu sediul în orașul,-, jud. G, în contradictoriu cu pârâta cu domiciliul în comuna, sat cu, jud. G, ca netimbrată.
A fost obligată reclamanta să plătească pârâtei suma de 500 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut că, în conformitate cu dispozițiile art.20 alin.3 din Legea 146/1997, neîndeplinirea obligației de plată a taxelor de timbru până la termenul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii sau a cererii.
Că, deși a fost legal citată, cu mențiunea de a achita taxa judiciară de timbru în cuantum de 3267,20 lei și de a depune timbre judiciare în valoare de 1,5 lei, reclamanta nu s-a conformat celor dispuse prin citație, acțiunea nefiind timbrată.
A mai reținut instanța că, nefiind legal sesizată, nu se putea pronunța asupra cererii de amânare formulată de către reclamantă, pe motiv că dosarul nr- aflat pe rolul Curții de APEL CRAIOVA are termen de judecată la data de 16.10.2008 și a fost repartizat consilierului juridic Dosan, care are în lucru și dosarul de față.
În baza art.274 proc.civ. instanța a dispus ca reclamanta să fi obligată să plătească pârâtei cheltuieli de judecată în cuantum de 500 lei, reprezentând onorariu avocat.
Împotriva sentinței a declarat apel reclamanta Exploatarea Miniera de, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie în sensul că în mod greșit instanța a dispus anularea acțiunii ca netimbrată întrucât au formulat o cerere de amânare a judecării cauzei pentru termenul din 16.10.2008 solicitând amânarea cauzei cu motivarea că în ziua respectivă consilierul juridic are o altă cauză de susținut la Curtea de APEL CRAIOVA.
Că, unitatea minieră nu putea fi reprezentată în aceeași zi și de către aceeași persoană la două instanțe aflate în localități diferire, respectiv C și Tg J, iar dacă s-ar fi refuzat achitarea taxei de timbru atunci convingerea instanței era una temeinică și legală, însă unitatea minieră a fost în imposibilitatea de a asigura asistența juridică în cauză și prin pronunțarea sentinței s-a încălcat dreptul la apărare, dreptul la un proces echitabil și al egalității părților în fața instanței.
În dezvoltarea motivelor de apel s-a mai arătat că taxa de timbru s-a achitat la data de 15.10.2008 în jurul orelor 14 însă nu a fost depusă la registratură în aceeași zi întrucât s-a încheiat programul și timbrarea cereri este o măsura cu caracter fiscal care nu trebuie să lezeze cauza sub aspectul soluționării fondului în ceea ce privește dreptul pretins.
Intimata pârâtă a depus la dosarul cauzei întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat susținând că apelanta reclamanta nu a atașat cereri de amânare a cauzei și dovada achitării taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, iar excepția de netimbrare este o excepție de fond, absolută și peremtorie.
Prin decizia civilă nr.49 din 18 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, s-a admis apelul declarat de reclamanta C împotriva sentinței civile nr.7664 din 16 octombrie 2008, pronunțată de Judecătoria TG- J în dosarul civil nr-.
S-a desființat sentința și s-a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Pentru a se pronunța astfel instanța a reținut următoarele:
Este adevărat că în conformitate cu art. 20 din Legea 146/1997 republicată taxele de timbru se plătesc anticipat, iar neîndeplinirea obligației de plata până la termenul stabilit de instanță se sancționează cu anularea acțiunii sau cererii însă instanța este obligată ca odată cu citarea parții care a făcut cererea să o încunoștințeze despre necesitatea plăti taxei de timbru,
acestei obligații duce la nelegalitatea hotărârii prin care a fost anulată ca netimbrată acțiunea reclamantului, instanța trebuind să acorde un termen pentru ca aceasta în cunoștință de cauză să-și timbreze cererea.
Având în vedre că la instanța de apel reclamanta a făcut dovada achitării taxei de timbru în data de 15.10.2008 și au fost în imposibilitatea de a se prezenta în ziua judecării cauzei așa cum rezultă din cererea de amânare, în mod greșit instanța s-a pronunțat pe excepția netimbrării cauzei.
Conform art. 6 pct. 1 din CEDO orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public și într-un termen rezonabil a cauzei sale de către o instanța independentă și imparțială instituită de lege, astfel că instanța de fond a pronunțat o sentință nelegală, având în vedere că la dosarul cauzei se afla o cerere de amânare a cauzei și mai mult reclamanta a făcut dovada achitării taxei de timbru la instanța de apel cu data de 15.10.2008.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta, întemeiat pe dispozițiile art.304 pct.7,9 Cod pr.civilă raporta la dispozițiile art.20 din Legea nr.146/1997, solicitând admiterea recursului, modificarea deciziei civile și menținerea sentinței civile, cu cheltuieli de judecată.
Contrar celor reținute în motivare de către instanța de apel, reclamanta apelantă a fost citată cu mențiunea de a timbra și cuantumul taxei conform art.85 teza 1 Cod pr.civilă, aspect ce rezultă atât din actele dosarului cât și din apelul declarat, prin care insa, nu a invocat ca motiv faptul că nu ar fi fost citat cu mențiunea timbrării, ci faptul că nu a "putut" depune dovada achitării taxei de timbru.
Motivarea instanței pe dispozițiile art.6 pct.1 CEDO nu are suport legal fiind încălcate dispozițiile art.20 din Legea nr.146/1997, și de asemenea în cauză nu poate fi reținută o stare de fapt identică sau asemănătoare cu cauza Beian deoarece nu s-a solicitat o scutire sau o reducere a taxei de timbru.
Simpla împrejurare a achitării de către parte a taxei de timbru, fără a fi depus dovada la dosarul cauzei este fără relevanță.
Atât doctrina cât și practica au statuat, că prioritară, în analizare este excepția privitoare la timbrarea cererii principale, taxele trebuind a fi plătite anticipat, așa încât pentru a se putea aprecia asupra temeiniciei cererii de amânare pentru lipsă de apărare trebuia ca instanța să fie legal sesizată. O soluție contrară, deși recurenta nu se află în culpă, ar pune-o în imposibilitatea de a-și recupera cheltuielile de judecată solicitate.
De asemenea, nu s-a făcut nici o mențiune în practica referitoare la cheltuielile de judecată.S-au invocat texte din doctrina.
S-a formulat întâmpinare de către solicitând respingerea recursului, întrucât prin admiterea apelului Tribunalul Gorja restabilit echilibrul în ceea ce reprezintă drepturile tuturor la o judecată echitabilă, în măsura în care cauza se afla la primul termen și cererea a fost depusă într-un interval rezonabil.
Corect a reținut instanța de apel,că obligația achitării taxei de timbru a fost achitată anterior, dar datorită faptului că nu s-a putut asigura asistenta, concomitent la două instanțe din localități diferite, chitanța doveditoare de plată, nu a putut fi depusă.
S-au depus la dosar: taxa de timbru, timbru judiciar, împuternicire avocat, onorariu avocat, notă cheltuieli de judecată, bon benzină.
Recursul este nefondat.
Din motivarea instanței de apel,se desprinde ideea necesității acordării unui nou termen în vederea satisfacerii timbrajului de către parte,și din această perspectivă s-a arătat, că în acest sens, reclamanta trebuia citată cu mențiunea timbrării și a cuantumului.
Însă,se reține că primul termen de judecată a fost la data de 16 oct.2008, reclamanta fiind citată cu mențiunea de a timbra,totodata fiind indicat și cuantumul sumei (fila 8 dosar fond), obligație prevăzută de lege în acest sens.
Legea nu impune acordarea unui nou termen, decât în situația în care partea nu a fost citată cu mențiunea de a timbra și indicarea cuantumului, ceea ce nu este cazul în speță.
Însă, această parte a motivării instanței de apel neconformă cu piesele dosarului, nu conduce, prin invocarea ca motiv de recurs a acestui aspect, la modificarea soluției pentru următoarele argumente:
Potrivit art.20 alin.1 din Legea nr.146/1997, taxele de timbru se plătesc anticipat, iar conform art.20 alin.2 din aceeași lege, dacă taxa judiciară de timbru nu a fost plătită în momentul înregistrării cererii, instanța va pune în vedere petentului să achite suma datorată până la primul termen de judecată.
Sancțiunea anulării acțiunii sau a cererii este prevăzută de art.20 alin.3 din Legea nr.146/1997 numai pentru situația în care obligația de plată nu a fost îndeplinită până la termenul stabilit.
Insă recurenta, citată cu mențiunea de a depune taxa de timbru în valoare de 3267,2 lei noi, timbrul judiciar în valoare de 1,5 lei noi, și-a îndeplinit această obligație, anterior primului termen stabilit 16 oct.2008, deoarece potrivit chitanței seria - 4 nr.- (fila 10 dosar apel),plata taxei de timbru a fost făcută la data de 15.10.2008.
Față de faptul că recurenta și-a îndeplinit obligația de plată anterior termenului de 16 oct.2008, în cauză nu sunt incidente prevederile art.20 alin.3 din legea nr.146/1997, chiar dacă dovada achitării s-a făcut ulterior din motive independente de voința reclamantei intimate, neaflată în culpă, așa cum reiese din cererea de amânare și extras ECRIS, din care reiese că reclamanta în aceeași dată mai avea o cauză pe rol, iar consilierul juridic nu putea asigura apărarea decât într-un singur dosar.
Pentru această motivare și argumentare, se apreciază că soluția instanței de apel este temeinică și legală.
Esențial însă,este faptul că taxa de timbru a fost achitată potrivit legii, până la termenul stabilit. În acest sens și decizia civilă nr.3670/5.06.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
A aprecia contrariul, ar însemna, în situația în care obligația de a timbra era deja îndeplinită, să se aducă o încălcare drepturilor contestatorului recurent, de a accede la o instanță așa cum este prevăzut în art.6 alin.1 din Convenție "orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil a cauzei sale de către o instanță care va hotărî asupra încălcării drepturilor și obligațiilor sau cu caracter civil".
S-au avut în vedere în prezenta cauză și principiile care decurg din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, în materia accesului la o instanță (cauzele împotriva Irlandei 9 oct.1979, seria A nr.32, și alții împotriva României (nr.63945/2000 CEDO - 2006), conform cărora dreptul fiecărei persoane de a avea acces la justiție se completează cu obligația statului de a facilita accesul așa încât pentru respectarea acestei exigențe trebuie să fie la rândul ei respectată și obligația negativă de a nu împiedica în nici un fel accesul la o instanță, pentru a nu se ajunge la o restrângere a dreptului persoanei in acest sens, într-o asemenea măsură încât acesta să devină teoretic și iluzoriu.
Or, apreciind, potrivit legii cadru, că obligația de satisfacere a timbrajului este îndeplinită, este respectat și dreptul de a garanta contestatorului accesul la o instanță și de a asigura echitatea procedurii.
Convenția Europeană prin art.6 asigură 2 feluri de garanții: pe de o parte drepturile materiale și pe de altă parte drepturile de natură procedurală menite să ofere eficiență celor din prima categorie, consacrându-se astfel un "drept la justiție".
Corect s-a făcut de asemenea și referire la dispozițiile art.6 pct.1 Convenție pentru argumentele mai sus expuse.
Mai mult, nu este lipsită de relevanță referirea în întâmpinare,reluata numai in istoricul hotararii, la cauza Beian ( nu în motivare în sensul celor reținute de instanță), chiar dacă nu există identitate între cele două, întrucât ceea ce se are în vedere, așa cum s-a subliniat mai sus, sunt principiile generale ce decurg din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, în materia accesului la o instanță sub toate aspectele și nu chestiuni particulare sau o anumită cauză în tipicul ei.
Chiar dacă nu a fost depusă la dosar dovada achitării taxei de timbru, cât timp s-a făcut dovada că a fost achitată până la primul termen stabilit și că reclamanta nu a fost în culpă, această împrejurare nu atrage sancțiunea prevăzută de art.20 alin.3 din Legea nr.146/1997.
Casarea intrinsecă a sentinței civile, se bazează în primul rând pe acest aspect al aprecierii corespunzătoare și în termen a timbrajului - acțiunea fiind anulată pe acest considerent și nu neapărat pe neluarea în considerare a cererii de amânare.
Prioritar este motivul că acțiunea a fost legal timbrată și în consecință sentința civilă se impunea a fi casată cu consecința rejudecării cauzei.
Aspectul privind respingerea cererii de amânare circumscrisă garantării dreptului la apărare,nu a fost cel hotărâtor în determinarea casării.
Este adevărat că fiind o excepție procesuală,exceptia anularii pentru netimbrare,aceasta trebuia soluționată cu prioritate, însă, atâta vreme cât în cauză s-a făcut dovada îndeplinirii obligației impusă de lege în termenul stabilit de aceasta, sancțiunea anulării ca netimbrată a acțiunii nu este justificată.
Prin urmare, în cauză nu sunt incidente dispozițiile art.304 pct.7 și 9 Cod pr.civilă și văzând și dispozițiile art.312 alin.1 Cod pr.civilă, se va respinge recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta împotriva deciziei civile nr. 49 din 18 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă EXPLOATAREA MINIERĂ DE.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 13 Mai 2009
Președinte, - - | Judecător, - - - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Red.-
Tehn.2 ex
22.05.2009
Președinte:Mariana MudavaJudecători:Mariana Mudava, Mihaela Loredana Nicolau Alexandroiu
