Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 705/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
(268/2009)
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A III A CIVILĂ
ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ NR.705
Ședința publică de la 27 aprilie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Daniela Adriana Bînă
JUDECĂTOR 2: Ioana Buzea
JUDECĂTOR 3: Doinița
GREFIER -
* * * * * * * * * *
Pe rol se află pronunțarea recursului formulat de recurenta pârâtă PRIMĂRIA MUNICIPIULUI B, împotriva deciziei civile nr.1226 A din 30.09.2008, pronunțată de Tribunalul București - secția a V-a Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanți, (moștenitorul defunctei ), și -.
are ca obiect - revendicare imobiliară.
Dezbaterile în fond și susținerile orale ale părților au avut loc în ședința publică din data de 13 aprilie 2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la această dată, care face parte din prezenta, când Curtea - pentru a da posibilitate părților să depună note scrise, a amânat pronunțarea cauzei la data de 22 aprilie 2009 și apoi la 27 aprilie 2009, când a decis următoarele:
CURTEA
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 28.09.2007, sub nr-, pe rolul Judecătoriei Sectorului 6 B, reclamanții, și au chemat în judecată pe pârâta Primăria Municipiului B prin Primar General, solicitând instanței pronunțarea unei sentințe prin care să fie obligat pârâtul să le lase în deplină proprietate și posesie imobilul situat în B,--39, sector 6, compus din teren în suprafață de 1.339 mp.
Motivându-și acțiunea, reclamanții au susținut că autorul lor era în anul 1958 proprietarul terenului situat în Cartierul 16 Februarie, Raionul G D, identificat prin lotul 57, în suprafață de 3.070,87 mp.
Prin decizia nr.335/14.07.1958 emisă de Comitetul Executiv Popular al Raionului G D, în baza Decretului nr.554/08.12.1955, s-a dispus exproprierea acestui teren și atribuirea către autorul reclamanților a altui teren arabil în suprafață de 3.100 mp, situat în Cartierul Militari, str.-, fără număr. Prin procesul - verbal din data de 22.03.1956 al Sfatului Popular al Raionului G D, autorul reclamanților a fost pus în posesie cu privire la terenul atribuit.
Ulterior, terenul a fost preluat de stat, iar după apariția Legii nr.10/2001 reclamanții, prin executorul judecătoresc, au adresat Primăriei Municipiului B și Administrației Piețelor, și Sector 6 notificare, prin care au solicitat restituirea în natură a terenului în suprafață de 1.761 mp, situat în B,--39, sector 6.
După modificarea Legii nr.10/2001 prin Legea nr.246/2005, reclamanții au notificat din nou cele două instituții în vederea restituirii aceluiași teren.
Ca urmare a acestor notificări depuse și la Prefectura Municipiului B în baza Legii nr.18/1991 a fost emis în data de 17.06.2006 titlul de proprietate nr.13203/6, prin care s-a atribuit reclamanților în proprietate indiviză terenul în suprafață de 1.761 mp, situat în B, la fosta adresă - - nr.37-39, sector 6, fără a se menționa nimic în legătură cu diferența de teren de 1.339 mp.
S-a susținut de reclamanți că potrivit certificatelor de moștenitor nr.29/1982, nr.601/30.10.1974 și nr.92/04.06.2002 sunt unicii succesori ai defunctului G și sunt îndreptățiți la restituirea întregului teren în suprafață de 3.100 mp, preluat abuziv de stat din patrimoniul acestuia, și nu numai la restituirea terenului în suprafață de 1.761 mp, atribuit în proprietatea lor indiviză prin titlul de proprietate menționat în acțiune.
Pârâta Primăria Municipiului Bad epus la dosar întâmpinare, prin care a invocat excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Sectorului 6 B, excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților și excepția inadmisibilității acțiunii, având în vedere faptul că aceasta a fost formulată după apariția Legii nr.10/2001.
În motivarea primei excepții au fost invocate dispozițiile art.2 lit.f Cod procedură civilă, potrivit cărora tribunalul judecă în primă instanță procesele și cererile în materie de expropriere, precum și faptul că din actele existente la dosar rezultă că terenul în litigiu a făcut obiectul Decretului de expropriere nr.554/1955.
În motivarea celei de-a doua excepții, privind lipsa calității procesuale active a reclamanților, pârâta a susținut că aceștia nu au depus la dosar actul de proprietate al autorului lor cu privire la terenul solicitat prin acțiune.
Referitor la cea de-a treia excepție, privind inadmisibilitatea acțiunii, a susținut că atât timp cât imobilul intră sub incidența Legii nr.10/2001, nu poate fi solicitat de reclamanți printr-o cerere adresată direct instanței de judecată, legea stabilind o procedură administrativă obligatorie prealabilă sesizării instanței.
Prin încheierea de ședință pronunțată în ședința publică de la 07.11.2007, instanța a respins excepția necompetenței materiale a judecătoriei, reținând că acțiunea formulată de reclamanți este una de drept comun.
Prin aceeași încheiere a fost respinsă și excepția inadmisibilității cererii de revendicare formulată de reclamanți, apreciindu-se că primirea acesteia ar atrage restrângerea nejustificată a dreptului lor la proprietate, precum și a dreptului de acces la justiție și a fost unită cu fondul excepția privind lipsa calității procesuale active a reclamanților.
Prin sentința civilă nr.2109/26.03.2008, Judecătoria Sectorului 6 Bar espins ca neîntemeiată excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților, a admis acțiunea formulată de aceștia și a obligat pârâta să lase în deplină proprietate și liniștită posesie reclamanților terenul în suprafață de 1.339 mp, situat în B,--39, sector 6.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că reclamanții sunt, în calitate de succesori ai defunctului, proprietarii terenului în suprafață de 1.339 mp, parte din terenul în suprafață de 3.100 mp, atribuiți autorului lor prin decizia nr.335/14.07.1958 a Sfatului Popular al Raionului GD( filele 11 - 12).
S-a reținut că reclamanții sunt singurii care prezintă un titlu de proprietate valabil, respectiv decizia menționată anterior, care are o dată anterioară posesiei pârâtei, spre deosebire de pârâtă care nu poate exhiba un titlu de proprietate.
Având în vedere dispozițiile art.480 din Codul civil, potrivit căruia dreptul de proprietate este un drept absolut, exclusiv și perpetuu, care conferă titularului, exercițiul liber și nestingherit al tuturor prerogativelor sale (posesia, folosința și dispoziția), afară de cazul în care dreptul este dezmembrat prin voința acestuia din urmă, instanța de fond a apreciat că se impune admiterea acțiunii reclamanților, astfel cum a fost formulată.
Împotriva sentinței instanței de fond a declarat recurs Municipiul B prin Primar General, criticând-o pentru nelegalitate.
Prin motivele de recurs s-a susținut că autorul reclamanților a primit ca despăgubire un alt teren în schimbul celui expropriat și ca atare, nu mai este îndreptățit la restituirea în natură a terenului solicitat prin acțiune, deoarece ar opera îmbogățirea fără justă cauză, reglementată de art.992 Cod civil.
Recurentul a invocat și excepția lipsei calității sale procesuale pasive, având în vedere dispozițiile art.8 din Legea nr.10/2001 și faptul că terenul solicitat de reclamanți prin acțiune nu intră sub incidența acestei legi, ci sub incidența Legii fondului funciar.
Pe fondul cauzei s-a susținut că restituirea în natură a terenului nu este posibilă deoarece acesta este ocupat de o parcare auto și tarabe, iar în parte este afectat de realizarea Pieței - -, constituită în temeiul Decretului nr.463/30.12.1994 și nr.17/06.04.1995.
La termenul de judecată din data de 23.09.2008, tribunalul a calificat calea de atac exercitată de reclamanți ca fiind apel, față de valoarea imobilului în litigiu, astfel cum aceasta a fost precizată prin cererea depusă la fila 51 din dosar și față de dispozițiile art.2 pct.1 lit.b Cod procedură civilă.
Prin decizia civilă nr.1226 A/23.09.2008, Tribunalul București - Secția a V-a Civilă a respins apelul ca fiind nefondat.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că autorul reclamanților a avut în proprietate un teren agricol în suprafață de 3.070,87 mp, care a fost trecut în proprietatea statului prin expropriere, în baza nr.335/14.07.1958 a Sfatului Popular al Raionului G
În schimbul acestui teren autorul reclamanților a primit un teren arabil în suprafață de 3.100 mp, situat în Cartierul Militari, str.-, fără număr, teren ce i-a fost predat la data de 22.02.1956, conform procesului - verbal încheiat la această dată, situație în care s-a considerat că reclamanții justifică interesul și calitatea procesuală.
Susținerea apelantei în sensul că pe lângă terenul acordat în schimb reclamanții ar solicita și restituirea terenului expropriat a fost apreciată ca fiind eronată, reținându-se că obiectul acțiunii îl formează o parte din suprafața de teren atribuită în schimbul celui expropriat, teren care, ulterior atribuirii, a fost și el trecut în patrimoniul statului, fără a se putea invoca un titlu. Din concluziile raportului de expertiză întocmit în cauză s-a reținut că rezultă, fără dubiu, faptul că terenul ce face obiectul revendicării se identifică cu parte din terenul atribuit autorului reclamanților în schimbul celui expropriat și care are adresa poștală pe str.- -, fostă str.-.
Faptul că reclamanții nu au ales calea prevăzută de legile speciale în restituirea terenului, s-a apreciat de tribunal că nu împiedică accesul acestora la justiție, modalitatea în care foștii proprietari înțeleg să-și revendice dreptul de proprietate fiind o opțiune și nu o obligație.
Prin aplicarea Legii nr.18/1991 s-a restituit în favoarea reclamanților suprafața de 1.761 mp din totalul de 3.100 mp, astfel cum rezultă din titlul de proprietate nr.13203/6/17.07.2006, diferența de 1.339 mp considerându-se de tribunal că face obiectul acțiunii de față, pe această suprafață de teren nefăcându-se dovada faptului că proiectele de sistematizare au fost realizate.
Și împotriva deciziei instanței de apel a formulat recurs apelantul Municipiul B prin Primarul General, susținând că aceasta a fost pronunțată cu interpretarea și aplicarea greșită a legii.
Prin motivele de recurs s-a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a recurentului, având în vedere dispozițiile art.8 din Legea nr.10/2001, conform cărora nu intră sub incidența acestei legi, terenurile al căror regim juridic este reglementat prin Legea fondului funciar, iar pe fond, s-a susținut că acțiunea este neîntemeiată, iar instanța nu se poate subroga Comisiei pentru Aplicarea Legii nr.10/2001, ce a fost îndrituită de legiuitor să se pronunțe asupra notificărilor.
În opinia recurentului, notificarea formulată de reclamanți urmează să fie analizată pe cale administrativă de Comisia pentru Aplicarea Legii nr.10/2001, iar instanța nu poate dispune decât, eventual, obligarea recurentului la emiterea unei dispoziții sau decizii prin care să soluționeze această notificare.
În final, s-a susținut că din raportul de expertiză efectuat în cauză rezultă că terenul în suprafață de 1.339 mp se află în fosta zonă a Pieței - -, pe care sunt amplasate tarabe, este în parte ocupat de un parc auto, iar în parte afectat de realizarea Pieței - -, constituită în temeiul Decretului nr.463/30.12.1984 și nr.17/06.04.1995.
Intimații - reclamanți au depus la dosar întâmpinare, prin care au solicitat respingerea recursului ca fiind nefondat.
În motivare au susținut că terenul intră sub incidența Legii nr.10/2001 și nu sub incidența Legii nr.18/1991, iar în situația în care reclamanții nu mai sunt în termen pentru a formula cereri în baza nici uneia dintre aceste legi speciale, singura cale pe care o pot urma pentru redobândirea dreptului lor de proprietate asupra terenului este revendicarea de drept comun.
Analizând decizia instanței de apel în raport de dispozițiile articolului 304 pct.9 Cod procedură civilă, invocate de recurent, de dispozițiile Legii nr.10/2001 și de probatoriile existente la dosar, Curtea va reține că recursul este fondat pentru următoarele considerente:
Prin acțiunea adresată primei instanțe, intimații - reclamanți au solicitat obligarea pârâtului Municipiul B prin Primarul General la restituirea terenului în suprafață de 1.339 mp situat în B,--39, sector 6.
În motivarea cererii au susținut că autorul lor Gaf ost proprietarul terenului în suprafață de 3.070,87 mp situat în cartierul 16 Februarie, Raionul G D, lotul 57, teren trecut ulterior în proprietatea statului prin expropriere. Prin deciziunea nr.335/14.07.1958 a Comitetului Executiv Popular al Raionului GDa utorul lor a primit în schimbul terenului expropriat un teren arabil în suprafață de 3.100 mp situat în cartierul Militari,. Intimații - reclamanți au susținut că și acest teren a fost preluat abuziv de stat, motiv pentru care, au formulat în baza Legii nr.10/2001 notificarea nr.1330/21.09.2005 prin care au solicitat restituirea terenului. Urmare a acestei notificări a fost emis titlul de proprietate nr.13203/6 prin care s-a atribuit reclamanților în proprietate indiviză terenul în suprafață de 1.761 mp situat în B--39, sector 6, rămânând nerestituită o suprafață de 1.339 mp, ce face obiectul acțiunii de față.
În condițiile în care intimații au demarat procedura administrativă prin formularea notificării (fila 14 din dosarul de fond), nu poate fi primită susținerea recurentului în sensul că instanța de judecată nu putea soluționa pe fond cererea de restituire, ci doar să oblige unitatea deținătoare la soluționarea notificării.
Absența răspunsului pârâtului, în calitate de unitate deținătoare, echivalează cu refuzul restituirii imobilului iar reclamanții, în calitate de titulari ai notificării, se pot adresa instanței de judecată pentru cenzurarea acestui refuz, astfel cum s-a statut cu putere obligatorie prin decizia nr.XX pronunțată la 19.03.2007 de Înalta Curte de Casație și Justiție în recurs în interesul legii.
Prin aceiași decizie obligatorie s-a statuat că într-o astfel de situație cererea echivalează cu o contestație împotriva soluției tacite de respingere a notificării, iar instanța de judecată este competentă să soluționeze pe fond pricina.
Recurentul - pârât Municipiul B prin Primarul General a invocat însă și excepția lipsei calității sale procesuale pasive, susținând că potrivit articolului 8 din Legea nr.18/1991 nu intră sub incidența acestei legi terenurile al căror regim juridic este reglementat prin Legea fondului funciar nr.18/1991, republicată.
Pentru legala soluționare a excepției este necesară însă suplimentarea probatoriilor existente la dosar cu privire la situația juridică a terenului solicitat prin acțiune, numai astfel putându-se stabili legea sub a cărei incidență intră cererea de restituire.
Cum prin acțiune intimații - reclamanți au solicitat restituirea terenului situat în B--39, sector 6, iar din probele administrate a rezultat că terenul preluat de stat de la autorul lor era situat în cartierul Militari, str.-, având vecinătățile menționate în procesul - verbal din data de 22.03.1956, depus la fila 9 din dosarul de fond, instanțele ar fi trebuit să verifice, în primul rând, dacă există sau nu identitate între cele două terenuri.
O astfel de verificare presupunea în mod evident efectuarea unui raport de expertiză topografică. La instanța de fond s-a administrat o astfel de probă, obiectivul expertizei fiind reprezentat însă doar de identificarea terenului solicitat prin acțiune, în sensul stabilirii limitelor și a vecinătăților (filele 86-88 din dosarul de fond), nu și de verificarea identității între acest teren și cel preluat de stat de la autorul intimaților - reclamanți.
Cum o astfel de probă este absolut necesară pentru soluționarea acțiunii și nu poate fi administrată în recurs, conform articolului 305 Cod Procedură Civilă, Curtea va face aplicarea dispozițiilor articolului 312 pct.3 Cod Procedură Civilă și va dispune casarea deciziei instanței de apel și trimiterea cauzei pentru rejudecare la același tribunal.
Pe lângă dovezile privind situația juridică a terenului solicitat prin acțiune și identitatea acestui teren cu o parte din terenul în suprafață de 3.100 mp preluat de la autorul reclamanților, instanța de apel va verifica și susținerile acestora potrivit cărora titlul de proprietate nr.13203/6 prin care li s-a atribuit în proprietate indiviză terenul în suprafață de 1.761 mp situat în B--39, sector 6 ar fi fost emis în baza notificării formulată de ei conform Legii nr.10/2001. În acest sens se vor solicita actele care au stat la baza emiterii acestui titlu.
Cu ocazia rejudecării cauzei, instanța de apel va avea în vedere și critica dezvoltată de recurent în finalul motivelor de recurs, care vizează fondul cererii de restituire și prin care se susține că terenul nu este liber din punct de vedere al Legii nr.10/2001, critică ce nu mai poate fi analizată de instanța de recurs în raport de soluția de casare cu trimitere impusă de dispozițiile articolului 312 pct.3 Cod Procedură Civilă coroborat cu articolul 305 Cod Procedură Civilă și de necesitatea efectuării unei noi expertize sau a suplimentării raportului existent la dosar.
În consecință, pentru considerentele expuse anterior și în baza dispozițiilor articolului 312 pct.3 Cod Procedură Civilă, Curtea va dispune admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și trimiterea cauzei pentru rejudecarea apelului la aceiași instanță.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de recurenta - pârâtă PRIMĂRIA MUNICIPIULUI B, împotriva deciziei civile nr.1226 A/30.09.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă, în contradictoriu cu intimații - reclamanți, (moștenitorul defunctei ), și -.
Casează decizia și trimite cauza pentru rejudecare la instanța de apel.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 27.04.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
Red.
./
2 ex./06.05.2009
TB-5 -;
Jud.6 -
Președinte:Daniela Adriana BînăJudecători:Daniela Adriana Bînă, Ioana Buzea, Doinița
