Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 78/2010. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 78/2010
Ședința publică de la 19 Februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mihaela Florentina Cojan
JUDECĂTOR 2: Daniela Mărginean
JUDECĂTOR 3: Cristina
Grefier
Pe rol se află pronunțarea asupra recursului declarat de pârâta DE CONSUM S împotriva deciziei civile nr. 99/A/2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar civil nr-, având ca obiect
revendicare imobiliară.
Procedura legal îndeplinită.
dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării din data de 12 februarie 2010, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului civil de față,
Prin acțiunea civilă înregistrată 16.06.2003 pe rolul Judecătoriei S sub dosar nr. 812/2003, reclamantul Consiliul Local al mun. Sas olicitat obligarea pârâtei de Consum S să-i recunoască dreptul de proprietate și posesie asupra imobilului în suprafață de 350 mp, situat în S, str. -, identificat în CF 2262, nr. top. 7500/2/1/1/1 și top. 7501/2/2/1/1/1 și să-l predea în pașnică folosință. S-a solicitat de asemenea ca pârâta să fie obligată să-și ridice țarcul din plasă și accesul la pivniță.
Prin sentința civilă nr.778/2003, a fost admisă acțiunea reclamantului, iar pârâta a fost obligată să-i recunoască acestuia dreptul de proprietate asupra imobilului în litigiu și să-și ridice țarcul din plasă și accesul la pivniță.
Cererea de acordare a cheltuielilor de judecată a fost respinsă.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că reclamantul a demonstrat prin extrasul de carte funciară și Hotărârea Consiliului Local S nr. 125/2001, modificată prin Hotărârea nr. 315/2003, că imobilul în litigiu face parte din domeniul public al Municipiului S, împrejurare atestată și de HG 974/2002, acțiunea fiind apreciată ca fondată față de prevederile art. 480. civ.
Împotriva acestei sentințe pârâta a declarat apel, criticând-o ca nelegală întrucât prin Hotărârea Consiliului Local s-a modificat Hotărârea de Guvern, iar acest teren se află dintotdeauna în proprietatea și folosința apelantei. De asemenea, reclamanta nu a făcut dovada identificării imobilului în cauză de către un expert, care să ateste că imobilul revendicat corespunde în fapt cu hotărârile revendicate.
Prin decizia civilă nr.278/A/2006, Tribunalul Albaa respins apelul pârâtei.
Împotriva acestei decizii, pârâta a declarat recurs, invocând nelegalitatea prev. de art.304 pct.9 Cod procedură civilă.
Instanța de control a reținut că în apel deși au fost completate probele efectuate la instanța de fond prin identificarea topografică a imobilului în litigiu, instanța de apel nu a dat eficiență criticilor întemeiate și expuse prin obiecțiunile pârâtei apelante întrucât imobilul în litigiu nu a fost identificat cu date de carte funciară și plan de situație; de asemenea, nu au fost verificate apărările formulate ale pârâtei.
Ca urmare, s-a constatat incidența art. 312 al. 3 Cod procedură civilă și în consecință, decizia a fost casată, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de apel unde - având în vedere caracterul devolutiv al apelului - să fie completat raportul expertiză sau efectuarea unui nou raport de către un expert topograf care va identifica imobilul revendicat prin raportarea la CF și topograficii învecinați, prin verificarea schiței de CF și a actelor depuse pârâtă.
În rejudecare, cauza a fost înregistrată sub nr-.
Prin decizia civilă nr. 99/A/2008, dată de Tribunalul Alba în rejudecare, a fost respins apelul pârâtei, reținându-se că în completarea la expertiză, efectuată în apel, expertul a arătat că își menține părerea că anexele situate între blocurile 52 și 54 alcătuite dintr-un țarc, ambalaje, un beci, o magazie și un biroul aparținând Cooperativei de Consum se identifică cu parte din CF 9262, nr. top. 7500/2/1/1/1 și nr. top. 7501/2/2/1/1/1 - teren construibil cu suprafața de 3500 mp, care se învecinează cu CF 9728 S, respectiv. 33 situat la parterul blocului B2 din strada - și în continuare cu imobilul înscris în CF 9697
Asupra imobilului în litigiu, înscris în CF 9262 S, nr. top. 7500/2/1/1/1/1 și 7501/2/2/1/1/1/1 este proprietar Statul Român.
Din actele depuse de apelantă nu reiese că aceste anexe ar face parte din alte numere topografice aferente blocurilor, aceste actele vizând o altă carte funciară.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta, care a solicitat în principal, casarea deciziei atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare, iar în subsidiar, modificarea hotărârii în sensul respingerii acțiunii.
În expunerea motivelor, recurenta arată că, deși prin decizia de casare s-a dispus completarea raportului de expertiză, pentru identificarea imobilului revendicat, a nr. top. învecinate și pentru verificarea schiței de CF și a actelor depuse de pârâtă, în rejudecare, expertul a refuzat să întocmească un plan de situație pentru a stabili, fără dubiu, amplasarea pe hartă și pe nr. top. a construcțiilor, a căror demolare se solicită.
Se arată de asemenea că existența înscrisurilor depuse în apel, respectiv autorizația pentru executarea de lucrări de reparații emisă în 1983 pune în discuție dreptul proprietarului de a demola construcțiile pe cheltuiala proprietarului acestora, susținând că din aceste înscrisuri rezultă că edificarea construcțiilor s-a realizat cu acceptul autorității care administra la acel moment terenul, recurenta dobândind astfel un drept de superficie asupra terenului la momentul edificării construcțiilor.
Recurenta critică și faptul că nu a beneficiat de un proces echitabil, pentru că instanța nu a dat termen pentru concluzii scrise și și-a însușit raportul de expertiză.
Se arată de asemenea că probele administrate sunt insuficiente pentru a demonstra că aceste construcții sunt amplasate pe proprietatea reclamantului, care a devenit în mod nelegal proprietar pe terenul revendicat, întrucât înscrierea din CF 9262 S s-a făcut prin modificarea anexelor HG 974/2002 prin HCL S nr. 315/2003.
În drept se invocă art. 304 ind. 1 pct. 9 și 10.proc. civ.
Recursul este legal timbrat (fl. 14).
Intimatul a solicitat prin întâmpinare, respingerea ca nefondat a recursului (fl. 15-16).
Verificând legalitatea deciziei atacate, prin prisma criticilor formulate, Curtea reține următoarele:
Motivele de recurs vizând raportul de expertiză și faptul că probele sunt insuficiente sunt critici de netemeinicie ale deciziei instanței de apel. Prin Legea nr. 219/2005 a fost abrogat pct. 10 din art. 304. proc. civ. astfel că aceste critici nu mai pot fi cenzurate în recurs.
Mai mult, se constată că într-un prim ciclu procesual Curtea de APEL ALBA IULIAa dispus prin decizia civilă nr. 111/2007, completarea probațiunii în ce privește expertiza topografică. Acest lucru s-a întâmplat în rejudecare în apel, instanța completând raportul de expertiză, care a fost comunicat pârâtei recurente, aceasta neformulând obiecțiuni.
Raportat la înscrisurile depuse de pârâtă în apel, respectiv autorizația nr. 297/5020/83 eliberată de Consiliul Popular al Jud. A, referatul și adresa nr. 6392/1983 întocmite de P A - de Consum S, Curtea constată că aceste înscrisuri vizează reparațiile la împrejmuirea la restaurantul din S al
Din expertiza efectuată în cauză (fl. 49-51, dosar nr. 4642/2005 al Tribunalului Alba ) rezultă că edificatele în litigiu se compun din țarc de ambalaje, un beci, o magazie și un birou al Cooperativei de Consum, situate pe o parte din imobilul înscris în CF 9262 S, nr. top. 7500/2/1/1/1, 7501/2/2/1/1, între blocurile 52 B și 54 din S, str. -.
Așadar, din înscrisurile de care se prevalează pârâta nu rezultă că autorizația menționată mai sus vizează imobilul în litigiu, astfel că aceste motive de recurs sunt nefondate.
Nici criticile privitoare la dobândirea de către recurentă a unui drept de superficie asupra terenului în litigiu nu pot fi primite, întrucât nici în fața primei instanțe și nici în apel recurenta nu a formulat astfel de apărări și nu a investit instanța cu constatarea dobândirii unui asemenea drept. Ca urmare, față de dispozițiile art. 316. proc. civ. rap. la art. 294. proc. civ. asemenea apărări nu pot fi făcute pentru prima dată în recurs.
Nefondate sunt și criticile prin care recurenta contestă dreptul de proprietate al reclamantului susținând că, acesta a devenit în mod nelegal proprietar al terenului în litigiu.
Așa cum corect au reținut atât prima instanță cât și instanța de apel, dreptul de proprietate al reclamantului este înscris în CF 9262 S, nr. top. 7500/2/1/1/1, 7501/2/2/1/1, terenul revendicat făcând parte din domeniul public al Municipiului S, conform HG. nr. 974/2002.
Prin HCL nr. 315/2003 Consiliul Local Sam odificat HCL nr. 125/2001, prin care a fost aprobat inventarul bunurilor din domeniul public al Municipiului S, în sensul că s-a menționat cărțile funciare în care este înscris terenul în suprafață de 57.260 mp, din care face parte și terenul din CF 9262
Recurenta a atacat în contencios HCL nr. 315/2003 a Consiliului Local S, solicitând anularea în parte a acestui act administrativ în ce privește imobilul din CF 9262 Prin decizia nr. 1126/CA/2009 dată de Curtea de APEL ALBA IULIA - Secția de Contencios Administrativ și Fiscal în dosar nr-, a fost respins recursul declarat de S împotriva sentinței 90/CAF/2009 a Tribunalului Alba, prin care a fost respinsă acțiunea în contencios.
Ca urmare, titlul reclamantului privind imobilul revendicat a fost confirmat iar recurenta nu a făcut dovada vreunui titlu care să justifice ocuparea terenului cu edificatele în litigiu.
În aceste condiții, constatând dreptul de proprietate al reclamantului și apartenența terenului la domeniul public, criticile recurentei sub acest aspect sunt nefondate.
Referitor la susținerea recurentei în sensul că nu a beneficiat de un proces echitabil, Curtea reține că instanța de apel a respectat garanțiile procesuale de care se bucură recurenta. Astfel, pentru respectarea principiului egalității de arme și conformându-se îndrumărilor din decizia de casare, tribunalul a încuviințat completarea raportului de expertiză topografică ținând seama de obiecțiunile pârâtei.
La termenul din 11.04.2008, completarea la raportul de expertiză a fost comunicată părților, pârâta fiind citată cu mențiunea să depună eventuale obiecțiuni cu 5 zile înainte de termenul stabilit (fl. 65 - 66). Pârâta nu s-a prezentat la termenul din 9 mai 2008, nu a justificat lipsa, nu a depus obiecțiuni la completarea la expertiză și nici nu a solicitat acordarea unui termen de pronunțare pentru concluzii scrise.
În aceste condiții, nefiind incidente niciuna din situațiile reglementate de art. 156 alin. 2 și 260 alin. 1. proc. civ. privind amânarea pronunțării, instanța de apel a procedat în mod corect la soluționarea cauzei la termenul de judecată din 09.05.2008.
Pentru toate aceste considerente, constatând că în cauză nu este incident niciunul din motivele de recurs prev. de art. 304. proc. civ. Curtea privește ca nefondat recursul de față, urmând ca în temeiul art. 312. proc. civ. să-l respingă.
Pentru aceste motive:
(continuarea dispozitivului deciziei civile nr. 78/19.02.2010 pronunțată de Curtea de APEL ALBA IULIA în dosar civil nr-)
În numele legii
DECIDE
Respinge recursul declarat de către pârâta de Consum S împotriva deciziei civile nr. 99/A/2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar civil -.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 19.02.2010
Președinte, - - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, |
.
Tehn.
4 ex/01.03.2010
Jud. fond -.
Jud. apel - /
Președinte:Mihaela Florentina CojanJudecători:Mihaela Florentina Cojan, Daniela Mărginean, Cristina
