Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 789/2009. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI

Dosar nr- ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA nr.789

Ședința publică din data de 15 aprilie 2009

PREȘEDINTE: Vera Andrea Popescu

JUDECĂTORI: Vera Andrea Popescu, Alexandru Bobincă Simona

- -- -

Grefier -

Pe rol fiind judecarea recursului declarat de pârâtul Primarul comunei, prin reprezentant legal cabinet avocatură - Târgoviște,--4, județ D, împotriva sentinței civile nr.185 din 22.01.2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimatul-reclamant, domiciliat în comuna, sat M, județ

La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurentul-pârât reprezentat de avocat din Baroul Dâmbovița și intimatul-reclamant reprezentat de avocat din același barou.

Procedura legal îndeplinită.

Recurs scutit de plata taxei judiciare de timbru.

S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, după care:

Avocat având cuvântul depune la dosar întâmpinare, precizând că un exemplar a fost comunicat și apărătorului recurentului. În continuare, arată că nu mai are cereri noi de formulat și solicită cuvântul pe fond.

Avocat având cuvântul arată că a luat cunoștință de conținutul întâmpinării și că nu mai are cereri noi de formulat, solicitând cuvântul pe fond.

Curtea ia act de declarațiile acestora și, constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul în dezbateri.

Avocat având cuvântul pentru pârât susține motivele de recurs depuse în scris la dosar, arătând în esență că instanța de fond a dat o interpretare greșită a textelor de lege incidente în cauză, disp. art.16-18 din HG nr.1860/2006 fiind clare, în art.16 prevăzându-se obligativitatea persoanei care solicită decontarea a unei aprobări prealabile a ordonatorului de credite. Mai arată că tot greșit instanța de fond a apreciat că directorul unei școli ocupă o funcție asimilată uneia de demnitate publică și că în mod corect primarul comunei nu i-a decontat directorului cheltuielile de transport în lipsa unei aprobări prealabile. Solicită admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței primei instanțe și pe fond respingerea acțiunii. Fără cheltuieli de judecată.

Avocat având cuvântul pentru intimatul-reclamant solicită respingerea recursului și menținerea sentinței instanței de fond conform motivării din întâmpinare. Fără cheltuieli de judecată.

Susține în esență că instanța de fond a dat o interpretare corectă disp.HG 1860/2006, art.16-18, potrivit cărora ordonatorul secundar de credite poate aproba decontarea cheltuielilor de transport personalului cu funcții de conducere asimilate funcției de demnitate publică, în concret intimatul-reclamant de astăzi în calitate de director nu avea nevoie de aprobare prealabilă. Mai arată că, de fapt, este vorba de existența unei situații conflictuale și că în precedent intimatului-reclamant i-au mai fost decontare cheltuieli cu un astfel de titlu.

Curtea

Deliberând asupra recursului declarat de pârâtul Primarul comunei împotriva sentinței civile nr.185/2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, constată următoarele:

Reclamantul a chemat în judecată civilă pe pârâtul Primarul comunei, solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să fie obligat la plata sumei de 824 lei reprezentând c/val cheltuielilor de deplasare în interes de serviciu efectuate de petent în calitate de director al Școlii " " din.

În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că prin contractul de management educațional încheiat cu D are obligația efectuării unor deplasări în interes de serviciu, care se decontează de la bugetul local, conf.HG nr.538/2001 și cu toate că a prezentat documentele legale justificative pârâtul, în calitate de ordonator de credite, a refuzat decontarea.

După administrarea probatoriilor, Tribunalul Dâmbovița, prin sentința sus-menționată, a admis acțiunea așa cum a fost formulată.

Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că reclamantul a dovedit cu documentele depuse la dosar că a efectuat deplasări în interesul serviciului a căror decontare trebuia asigurată de la bugetul local, în conformitate cu disp.HG 538/2001 și chiar dacă reclamantul nu a avut o aprobare prealabilă a efectuării deplasărilor, conform HG 1860/2006, aceasta nu duce la neplata cheltuielilor deja efectuate, în condițiile în care și petentul la rândul său, având funcție de conducere și calitate de ordonator secundar de credite, nu avea nevoie de o astfel de aprobate.

Împotriva acestei sentințe, pârâtul a declarat recurs criticând soluția ca netemeinică și nelegală, în sensul că în mod greșit instanța de fond a stabilit că reclamantul nu ar fi avut nevoie de o aprobare prealabilă pentru efectuarea unor deplasări în interes de serviciu pentru că, potrivit prev.art.16-18 HG 1860/2006, deplasarea cu autoturismul proprietate personală, cum este cazul în speță, nu poate fi făcută fără aprobarea prealabilă a ordonatorului de credite, indiferent de calitatea persoanei care efectuează această deplasare.

Mai pretinde recurentul că asimilarea funcției deținute de reclamant cu aceea de demnitate publică nu este justificată și, oricum, nu poate înlătura necesitatea aprobării prealabile menționate anterior.

Examinând soluția, prin prisma actelor și lucrărilor de la dosar, a criticilor formulate de recurent precum și a dispozițiilor legale incidente în cauză, Curtea constată că nu este afectată legalitatea și temeinicia acesteia, așa cum se va arăta în continuare:

Reclamantul este directorul Școlii " " din, calitate în care în temeiul contractului de management educațional încheiat cu D are obligația efectuării unor deplasări în interesul serviciului, ale căror costuri se suportă, potrivit legii, din bugetul local.

Este adevărat că funcția deținută de acesta nu este asimilată de lege funcțiilor de demnitate publică, așa cum a arătat și recurentul și că efectuarea deplasărilor era supusă unei aprobări prealabile, numai că lipsa acestei aprobări nu se sancționează cu nedecontarea cheltuielilor efectuate, această nedecontare intervenind doar în situațiile în care se stabilește de către cel care face plata că deplasările nu au fost făcute în interesul serviciului, or acest lucru nu a fost nici pretins și nici dovedit de către recurent.

Având în vedere împrejurarea că reclamantul a efectuat deplasările în exercitarea atribuțiunilor sale de serviciu, refuzul decontării pentru lipsa aprobării prealabile este neîntemeiat și în mod corect instanța de fond a admis acțiunea.

Față de aceste considerente, recursul se privește ca nefundat și urmează a fi respins ca atare.

Pentru aceste motive

În numele legii

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul Primarul comunei, prin reprezentant legal cabinet avocatură - Târgoviște,--4, județ D, împotriva sentinței civile nr.185 din 22.01.2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimatul-reclamant, domiciliat în comuna, sat M, județ

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi 15 aprilie 2009.

Președinte JUDECĂTORI: Vera Andrea Popescu, Alexandru Bobincă Simona

--- - - - -- -

Grefier

Operator de date cu caracter personal

Nr. notificare 3120

2 ex.

2009-04-28

AB/FA

Trib.D nr-

Președinte:Vera Andrea Popescu
Judecători:Vera Andrea Popescu, Alexandru Bobincă Simona

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 789/2009. Curtea de Apel Ploiesti