Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 87/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 87
Ședința publică de la 29 Ianuarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Maria Cumpănașu
JUDECĂTOR 2: Stela Popa
JUDECĂTOR 3: Ionela Vîlculescu
Grefier - -
Pe rol, rezultatul dezbaterilor din ședința publică de la data de 15 martie 2008, privind judecarea acțiunii formulată de reclamanții domiciliată în C, parcul, D 22, jud. D, domiciliată în B, -. -, nr.5,. 5,.4,.33, sect.1,u domiciliată în B, B- -, nr.5,.6,.2,.49, sect.4 și domiciliată în B,-,.61 a,.1,.13, sect.5 împotriva pârâtului domiciliat în S, str. -,nr. 14 reținută în fond spre rejudecare în urma casării deciziei civile nr. 198 din 16 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr- și a sentinței civile nr. 7696 din 28 mai 2007, pronunțată de Judecătoria Craiova în dosarul nr- prin decizia civilă nr. 575din 23 iunie 2008, pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA, în dosarul nr-, având ca obiect revendicare imobiliară.
La apelul nominal au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile din ședința publică de la 19 ianuarie 2008 au fost consemnate într-o încheiere separată ce face parte integrantă din prezenta.
CURTEA
Asupra acțiunii civile de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Craiova la data de 06.11.2006 sub nr- reclamantele C, -, și au chemat în judecată pe pârâtul pentru ca, prin sentința ce se va pronunța, pârâtul să fie obligat să le lase în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de teren extravilan de 40. situat în C, tarlaua 91, parcela 8, să se stabilească linia de hotar între cele două proprietăți, să fie obligat pârâtul să-și desființeze construcția aflată pe terenul reclamanților, ori să fie autorizați aceștia să o desființeze pe cheltuiala pârâtului, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii reclamantele au arătat că, potrivit titlului de proprietate nr. 609-59084 au avut în proprietate în extravilanul Mun.C, în tarlaua 91, parcela 8, un teren în suprafață de 10.000. O parte din teren, în suprafață de 920. le-a fost expropriată prin Hotărârea nr.1/28.11.2005 a Comisiei Județene pentru aplicarea Legii nr. 198/2004 în vederea construirii autostrăzii de centură a, terenul rămas în proprietate fiind astfel dezmembrat în două.
Au fost înființate două cărți funciare: pentru terenul în suprafață de 6841 mp situat la nord față de porțiunea expropriată s-a dispus înființarea cărții funciare nr. 49539, iar pentru suprafața de 2217 mp situată la sud față de porțiunea expropriată s-a dispus înființarea cărții funciare nr. 49729.
Pârâtul a cumpărat de la vecina lor terenul cu care se învecinează proprietatea lor pe latura vestică a proprietății, a ocupat o porțiune de circa 40. din terenul lor în suprafață de 2217. și a început edificarea unei construcții pe care a întrerupt-o în urma unei notificări din anul 2005.
Prin sentința civilă nr. 7696/2007, pronunțată de Judecătoria Craiova, a fost admisă acțiunea precizată. A fost obligat pârâtul să lase în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de 30 mp teren, situată în extravilanul orașului C, tarlaua 91, parcela 8; să desființeze construcția edificată pe suprafața de teren indicată, iar în caz de refuz al acestuia, această construcție să fie desființată de reclamanți pe cheltuiala pârâtului, stabilindu-se linia de hotar între proprietatea reclamanților și cea a pârâtului în linie dreaptă, pe distanța de 105,18 ml și conform punctelor topografice 1 - 5 - 4 de pe schița anexă la raportul de expertiză întocmit de expert.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut că reclamanții nu au în posesia lor suprafața de 30 mp, deoarece pârâtul exercita aceasta stăpânire fără a avea titlu de proprietate; că terenul în litigiu este înscris în CF în patrimoniul reclamantelor că pârâtul a acționat cu rea credință, continuând edificarea unei construcții fără autorizație si fără acordul si știința reclamanților. Linia de hotar dintre proprietățile părților a fost stabilită conform expertizei.
Împotriva sentinței a declarat apel pârâtul. A susținut că nu a fost convocat la expertiză si nu a participat la desfășurarea lucrărilor, raportul de expertiza fiind nelegal întrucât la dosar deși exista dovada expedierii nu există si confirmarea de primire. De asemenea, expertiza s-a realizat fără actele sale de proprietate si are mai multe erori, în privința identificării terenului și a solicitat efectuarea unei noi expertize în apel.
Prin decizia nr. 198 din 16 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul cu nr-, s-a respins apelul declarat de pârâtul împotriva sentinței. A fost obligat apelantul-pârât la 1000 lei cheltuieli de judecată către intimata-reclamantă.
Pentru a decide astfel, instanța a motivat că neregularitățile referitoare la convocarea părților de către expert se sancționează cu nulitatea relativă, astfel că trebuiau invocate în fața primei instanțe, până la prima zi de înfățișare, iar pe de altă parte, că deși pârâtul a avut posibilitatea, nu a formulat obiecții la raportul de expertiză.
Referitor la erorile de identificare a terenului din raportul de expertiză s-a reținut că nu sunt reale și că expertul a avut în vedere și actele de proprietate ale pârâtului.
Constatând că pârâtul a stat în pasivitate și nu s-a achitat de obligațiile procesuale ce-i reveneau, s-a respins cererea formulată de pârât în apel pentru administrarea de probatorii în apel.
Împotriva deciziei a declarat recurs pârâtul, invocând motivele prevăzute de art.304 pct.7 și 9 pr.civ. A susținut că, în apel a invocat posibilitatea completării probatoriilor permisă de caracterul devolutiv al apelului - neregularitățile expertizei constituind un argument în susținerea cererii de probatorii, pe când instanța a limitat examinarea din apel la neregularitățile expertizei.
A mai susținut că instanța nu a avut în vedere că deși grănițuirea s-a cerut pentru întreaga proprietate, raportul de expertiză omologat de instanță s-a rezumat a propune stabilirea hotarului numai pentru partea de teren situată la sud de autostradă și că deși reclamantele au cerut grănițuirea pe întreaga lungime a proprietăților cu rea credință nu au revendicat întreaga suprafață pe care o presupune linia de hotar cerută, ci doar suprafața de 40 mp.
Prin decizia nr.575 din 23 iunie 2008, pronunțată în dosarul nr-, Curtea de APEL CRAIOVA - Secția civilă, a admis recursul, a casat ambele hotărâri și a reținut cauza spre rejudecare.
S-a motivat că instanța de apel nu a avut în vedere caracterul devolutiv al apelului și dispoz.art.292 alin.1 și ale art.295 pr.civ. care permit completarea și refacerea probatoriilor în apel - când datele speței o impun.
Cu referire la speță s-a reținut că cererea apelantului pârât formulată în acest sens este întemeiată întrucât la prima instanță nu a fost pe deplin lămurită situația de fapt, expertiza neavând în vedere și actele de proprietate ale pârâtului.
S-a justificat soluția casării cu reținere din necesitatea administrării de noi probe.
În rejudecare s-a pus în discuție și s-a încuviințat refacerea expertizei de către același expert cu luarea în considerare într-o variantă a actelor de proprietate depuse de pârât, a planurilor parcelare și a schițelor topografice întocmite cu ocazia punerii în posesie a părților asupra terenurilor pentru care li-s-au emis titluri de proprietate în baza Legilor fondului funciar, iar în altă variantă ca identificarea să se facă pe baza documentației depusă de reclamante.
În concret s-a cerut expertului să identifice suprafețele de teren aflate în proprietatea părților, situate în 91, 8 și respectiv 9, după schițele topometrice de punere în posesia a reclamantelor și a antecesoarei pârâtului - și după documentațiile cadastrale pe baza cărora și-au înscris părțile dreptul de proprietate în cartea funciară, să se indice reperele topometrice din planul zonal avute în vedere la stabilirea amplasamentului fiecărei proprietăți, să întocmească schița terenului în discuție și să stabilească linia de hotar dintre proprietățile părților pe întreaga lungime a acestora după caz, să determine eventuala suprapunere de terenuri, să constate dacă există diferențe de identificare în cele 2 variante.
Raportul de expertiză întocmit de expertul s-a depus la dosar la data de 10 decembrie 2008.
La data de 19 ianuarie 2009, reclamantele au formulat obiecțiuni la raport - susținând în esență că expertul nu a îndeplinit toate obiectivele fixate de instanță, întrucât a avut în vedere la identificare doar schițele topografice de punere în posesie, nu și documentațiile cadastrale - în final deplasând proprietățile părților de la est spre vest cu 11,36.
Instanța a respins obiecțiunile, constatând că raportul de expertiză întocmit cuprinde două variante de identificare a terenului, într-o variantă expertul identificând proprietățile părților după planul parcelar și schițele topografice prin care s-au determinat și individualizat suprafețele de teren înscrise în titlurile de proprietate ale reclamantelor și respectiv al antecesoarei pârâtului și după reperele topometrice din planul zonal avute în vedere la stabilirea amplasamentului fiecărei proprietăți - la data punerii în posesie, și o variantă în care a stabilit amplasamentul pe baza lucrării cadastrale întocmită de firma SC SA - pe întreaga zonă de construire a centurii Nord C DN 6 - documentație invocată de reclamante.
Examinând acțiunea reclamantelor în raport de întregul probatoriu administrat în cauză se constată că este întemeiată doar în privința capătului de cerere privitor la grănițuirea proprietății părților.
Art.584 civ. prevede că orice proprietar poate îndatora pe vecinul său la grănițuirea proprietății lipită cu a sa.
Proprietatea reclamantelor asupra 8 din Tarlaua 91, dovedită cu titlul nr.609-59084/93 emis în procedura reconstituirii dreptului de proprietate în baza Legii 18/1991 - se învecinează cu cea a pârâtului din Parcela 9 din aceeași - teren dobândit de pârât prin donație de la antecesoarea acestuia - - titulară a dreptului de proprietate asupra terenului reconstituit în baza aceleiași legi conform titlului de proprietate nr.611-59084/1998.
Terenurile se află în extravilanul Municipiului C și între proprietăți nu există configurată o linie despărțitoare - astfel că cererea reclamantelor, privitoare la stabilirea hotarului despărțitor dintre cele două proprietăți pe întreaga lor lungime este întemeiată.
La stabilirea hotarului trebuie avut în vedere atât întinderea dreptului de proprietate al fiecărei părți, cât și amplasamentul acestor proprietăți - stabilit prin titlurile de proprietate și alte acte anexe la aceste titluri ce servesc la individualizarea suprafețelor.
În speță titlurile părților s-au emis în procedura reconstituirii dreptului de proprietate, iar amplasamentul suprafețelor de teren s-a stabilit la data punerii în posesie a persoanelor îndreptățite de către comisiile locale - cărora la revin asemenea atribuții conform art.5, lit.c și d din Regulamentul privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate - aprobat prin HG 890/2005.
În îndeplinirea acestor atribuții, comisiile locale întocmesc documentațiile privind amplasamentul terenurilor - respectiv planurile parcelare ale zonei și schițele topografice pentru fiecare parcelă în parte.
La dosarul cauzei s-au depus schițele topografice ale celor 2 parcele în discuție executate pe baza planului parcelar, schițe ce cuprind și reperele topometrice avute în vedere la stabilirea amplasamentului parcelelor, respectiv la Sud - la DE 261/1 colțul Abatorului - și distanța de 144 de la acesta până la parcela 9 din 91 donată pârâtului -la nord de intersecția de drumuri -precum și fascicolul de conducte de termoficare - conducte dezafectate ulterior, pe teren rămânând stâlpii din beton de susținere - unul fiind configurat la mijlocul parcelei 9 în partea de sud.
În varianta în care la stabilirea amplasamentului parcelelor se iau în considerare aceste repere - punctul de demarcație de la care se stabilește hotarul despărțitor dintre cele două parcele la sud trebuie să fie la distanță de 183.de la colțul Abatorului (144 distanța până la parcela 9 la care se adaugă lățimea de 34. a parcelei 9 din partea de sud), iar în partea de nord la distanța de 89. față de intersecția de drumuri de pe reperul DE 178 (49.de la intersecție până la parcela 9 la care se adaugă lățimea de la nord a parcelei de 40.) și hotarul este linia dreaptă dintre aceste puncte indicate cu lit.A și B pe schița topografică a Primăriei Mun.C (fila 70 dosar - al acestei instanțe).
Raportul de expertiză cuprinde și o variantă în care amplasamentul parcelelor s-a stabilit pe baza lucrărilor cadastrale întocmite în 2004 de către SC SA cu ocazia dezmembrării (dezlipirii) corpurilor funciare ce au constituit inițial parcelele 8 și 9,fiecare corp fiind dezmembrat în trei parcele ca urmare a exproprierii unor suprafețe din proprietatea părților pentru construirea autostrăzii DN 6.
Expertul a constatat însă că la întocmirea acelei documentații nu s-a ținut seama de planul parcelar al zonei și de schițele parcelare întocmire de Primăria Mun. C la data reconstituirii drepturilor de proprietate în baza Legii 18/1991 și că s-au stabilit alte amplasamente ale parcelelor cu consecința unor deplasări ale acestora de la est spre vest cu 11,36.
Această variantă nu poate fi luată în considerare întrucât ar duce la modificarea amplasamentului parcelelor părților, așa cum a fost stabilit la data reconstituirii dreptului de proprietate prin documentele ce face parte din titlu rile de proprietate.
Susținerile reclamantelor conform cărora este preferabilă documentația întocmită de SC SA în raport cu planul parcelar al Primăriei Mun.C întrucât doar aceste documentații ar fi efectuate de specialiști, nu se pot reține întrucât, și din componența comisiilor locale ce au întocmit planul parcelar și schițele topografice au făcut parte și specialiști în măsurători topografice cadastru agricol, organizarea teritoriului conform art.2 din Regulamentul aprobat prin HG 890/2005.
Documentația SC SA nu s-a dispus pentru stabilirea întinderii sau individualizării parcelor ci doar pentru dezmembrarea acestora și stabilirea acelor părți din terenuri necesare construirii autostrăzii DN 6 și trebuia să țină cont de drepturile deja existente și înscrise în registrele de publicitate imobiliară.
În documentația anexă a titlului de proprietate al donatarei ca și în planul de încadrare și delimitare (fila 87 dosar apel) întocmită pentru obținerea autorizației de construcție - la cererea pârâtului - terenul său este configurat conform planului parcelar pe schița parcelei regăsindu-se stâlpul de susținere de la conducte - documentație anterioară celei întocmită în vederea exproprierii - de către SC.
Din considerentele arătate, hotarul despărțitor dintre proprietățile părților se va stabili în varianta în care se respectă drepturile de proprietate ale părților stabilit prin titlurile lor de proprietate - ca fiind linia dreaptă între punctele A - B din schița topografică de la fila 70 dosar rejudecare.
În acest caz, conform raportului de expertiză, suprafața de 40 mp.revendicată de reclamante ca suprafață aferentă construcției se află pe terenul pârâtului și astfel că soluția ce se impune este de respingere a cererii în revendicare.
Aceeași soluție se impune și în privința cererii în desființarea construcției - construcția situându-se în parcela 9 - proprietatea pârâtului.
Întrucât acțiunea s-a admis doar în parte, cheltuielile de judecată se vor acorda parțial în considerarea capătului de cerere în grănițuire -admis (500 lei onorariu apărător fond, 150 lei parte onorariu expert, 350 lei onorariu apel și 400 lei - parte din onorariu apărător din rejudecare) urmând a se obliga pârâtul la 1400 lei cheltuieli de judecată către reclamante.
Se compensează cheltuielile reprezentând onorariu expert suportate de către părți în rejudecarea acțiunii.
Față de considerentele arătate, urmează a se admite în parte acțiunea și a se stabili hotarul despărțitor dintre proprietățile părților situate în 91 parcelele 8 și 9 ca fiind linia dreaptă dintre pct.A - B din schița topografică a Primăriei Mun.C și a se respinge ca nefondate celelalte petite ale acțiunii, a se compensa în parte cheltuielile de judecată și a se obliga pârâtul către reclamante la 1400 lei cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite în parte acțiunea formulată de reclamantele domiciliată în C, parcul, D 22, jud. D, domiciliată în B, -. -, nr.5,. 5,.4,.33, sect.1,u domiciliată în B, B- -, nr.5,.6,.2,.49, sect.4 și domiciliată în B,-,.61 a,.1,.13, sect.5 împotriva pârâtului domiciliat în S, str. -,nr. 14 reținută în fond spre rejudecare în urma casării deciziei civile nr. 198 din 16 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr- și a sentinței civile nr. 7696 din 28 mai 2007, pronunțată de Judecătoria Craiova în dosarul nr- prin decizia civilă nr. 575din 23 iunie 2008, pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA, în dosarul nr-.
Stabilește hotarul despărțitor dintre proprietățile părților situate pe raza Mun.C în 91, 8 și 9 în linie dreaptă, între punctele A și B din schița topografică a Primăriei Mun.C (fila 70 dosar - al Curții de Apel ), punctul A fiind situat,la 183 față de colțul gardului abatorului (pe reperul DE 261/1), iar punctul B la 89 față de intersecția de drumuri (pe reperul DE 178).
Respinge petitele de cerere vizând revendicarea și desființarea de construcții.
Compensează cheltuielile de judecată în parte și obligă pârâtul către reclamante la 1400 lei cu acest titlu.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 29 Ianuarie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - Aflată în concediu medical, semnează Grefier Secție, |
09.02.2009
Red.jud.-
Tehn-MC/7 ex.
Președinte:Maria CumpănașuJudecători:Maria Cumpănașu, Stela Popa, Ionela Vîlculescu
