Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 979/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR-- 08.10.2009
DECIZIA CIVILĂ NR. 979/
Ședința publică din 4 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Rujița Rambu
JUDECĂTOR 2: Florin Șuiu
JUDECĂTOR: G -
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta împotriva Deciziei civile nr. 452/A din 13 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâtul intimat.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă pentru reclamanta recurentă lipsă, domnul avocat, lipsă fiind pârâtul intimat.
Procedura de citare legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat în termen legal și este timbrat cu 4 lei taxă judiciară de timbru și 0,15 lei timbru judiciar.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care reprezentantul reclamantei recurente depune la dosar împuternicirea avocațială, dovada achitării taxei judiciare de timbru de 4 lei și timbru judiciar de 0,15 lei.
Se constată că pârâtul intimat a depus la dosar prin registratură, la data de 3.11.2009, întâmpinare, căreia instanța îi conferă rolul unor concluzii scrise, întrucât a fost depusă cu depășirea termenului prevăzut de art. 308 al. 2 Cod procedură civilă.
Reprezentantul reclamantei recurente arată că nu mai are cereri de formulat.
Curtea, văzând că nu mai sunt formulate alte cereri, constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia.
Reprezentantul reclamantei recurente solicită admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de apel, fără cheltuieli de judecată, pentru motivele arătate pe larg în cererea de recurs.
CURTEA
În deliberare, constată că prin Decizia civilă nr. 452/A din 13 mai 2009, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Timișa admis apelul declarat de pârâtul în contradictoriu cu reclamanta intimată împotriva Sentinței civile nr. 13544/30.10.2008, pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr-, pe care a desființat-o și a trimis cauza spre rejudecare la Judecătoria Timișoara.
Inițial, în primă fază procesuală, Judecătoria a admis acțiunea formulată de reclamantă și, în consecință, a obligat pe pârâtă să restituie suma împrumutată de 40.962 euro sau echivalentul acestei sume în monedă națională și să-i plătească o dobândă calculată asupra acestei sume, conform art. 5 alin. 1 din OG nr. 9/2000, începând cu data scadenței, 15 iulie 2005, până la executarea integrală a obligației, reducând penalitățile convenționale la maximul dobânzii permis de art. 5 din OG nr. 9/2000.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut, reproducându-i motivarea, că părțile au încheiat contractul de împrumut atestat de Cabinetul de avocat - sub nr. 32/20.05.2005, în baza căruia reclamanta a împrumutat pârâtului suma de 40.962 euro, până la data de 15.07.2005, iar pârâtul nu a făcut dovada stingerii obligației prin plată.
Prima instanță a mai avut în vedere că potrivit art. 1584 cod civil principala obligație a împrumutatului este aceea de a restitui lucrurile împrumutate în aceeași calitate și cantitate, și la timpul stipulat, astfel încât a admis acțiunea reclamantei.
Prin apelul declarat în cauză, pârâtul apelant a reiterat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Timișoara în soluționarea pricinii, pentru aceleași motive arătate în fața instanței de fond, iar în legătură cu fondul cauzei a învederat că, în realitate, între părți s-a încheiat un antecontract de vânzare- cumpărare având ca obiect achiziționarea unui teren, contractul de împrumut fiind încheiat ca o garanție în plus în vederea respectării promisiunii bilaterale; ca atare, suma ce figurează drept împrumut a fost dată apelantului cu titlu de preț pentru terenul ce urma să fie vândut reclamantei.
Tribunalul a apreciat că nu este întemeiată excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Timișoara în soluționarea cauzei, în raport de prevederile art.10 pct. 1 Cod procedură civilă, în condițiile în care s-a stabilit prin contract ca loc de executare a obligației pârâtului domiciliul reclamantei.
Tribunalul a reținut, de asemenea, că nu poate fi reținută nici critica sa în sensul că nu a fost citat la domiciliul procedural actual, deoarece în fața primei instanțe acesta și-a indicat drept domiciliu cel din contractul de împrumut (sat, nr. 237 Oraș, jud. A), iar actualul domiciliu (com.,-) a fost indicat abia în calea de atac.
În ceea ce privește apelul pârâtului, Tribunalul a apreciat că este fondat pentru considerentele ce urmează:
Este adevărat că prima instanță a admis cererea formulată de pârât în vederea angajării unui apărător. Numai că, pentru termenul următor - 30 octombrie 2008, pârâtul a invocat în scris, excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Timișoara, lipsind totodată la termenul la care s-a soluționat aceasta. în care tribunalul apreciază că, deși excepția a fost corect soluționată, judecătoria, rămânând la același termen în pronunțare și asupra fondului cauzei, nu i-a dat posibilitatea pârâtului-apelant să își formuleze apărarea; de vreme cel el ( lipsă fiind la termen), nu a cunoscut modul de rezolvare a excepției, și, ca atare, nu putea cunoaște nici împrejurarea că prima instanță a decis să soluționeze pricina și pe fond la același termen de judecată. Or așa stând lucrurile, observând că, din această perspectivă, a fost încălcat dreptul la apărare al pârâtului-apelant, în speță devin incidente dispozițiile art. 297 alin.1 teza întâi, ce atrag incidența desființării sentinței atacate, cu consecința trimiterii pricinii spre o nouă judecată.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecarea apelului la Tribunalul Timiș.
În motivarea recursului, reclamanta recurentă a invocat dispozițiile art. 304 pct.7 și 9 și art. 312 al.5 Cod procedură civilă, arătând cu privire la primul caz de modificare a hotărârii că aceasta se sprijină pe motive contradictorii, întrucât, pe de o parte, instanța de apel observă că pârâtul a fost legal citat și a avut posibilitatea să-și formuleze apărarea, beneficiind și de un termen pentru pregătirea apărării, iar pe de altă parte, reține că, prin soluționarea fondului cauzei la același termen la care s-a pronunțat și asupra excepției de necompetență, prima instanță a nesocotit dreptul la apărare, prin aceea că a lipsit de la termenul de judecată.
Cu privire la cazul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, recurenta a învederat că soluția este nelegală, pentru aceea că au fost aplicate greșit dispozițiile art. 279 alin. 1 Cod procedură civilă, întrucât, potrivit acestui text de lege, doar în două situații instanța poate desființa hotărârea primei instanțe, situații care nu se regăsesc în speța de față, pârâtul fiind citat la toate termenele de judecată, iar hotărârea primei instanțe a soluționat fondul cauzei.
Pârâtul intimat a formulat întâmpinare (fila 13), însă a fost calificată ca fiind concluzii scrise, pentru ca nu a fost depusă în termenul prevăzut de art. 308 alin. 2 Cod procedură civilă.
În urma examinării deciziei atacate, în raport de motivele invocate și de dispozițiile art. 114 ind. 1 alin. 1, art.115, art.156, art. 297 alin. 1, art. 304 pct. 7 și 9 și art. 312 alin. 3 și 5 Cod procedură civilă, Curtea apreciază că este întemeiat recursul reclamantei pentru argumentele ce succed.
Pentru primul termen de judecată la instanța de fond, la 2.10.2008, pârâtul a fost citat la domiciliul care figura și în contractul de împrumut (loc., oraș, nr. 237, jud. A), cu mențiunea de a formula întâmpinare, potrivit art. 114 ind. 1 alin. 1 Cod procedură civilă.
La primul termen de judecată din 2.10.2008, pârâtul a formulat o cerere de amânare în vederea angajării unui apărător, iar prima instanță, în temeiul art. 156 Cod procedură civilă a admis cererea pârâtului și a amânat judecarea cauzei la data de 30.10.2008.
Pentru termenul din 30.10.2008, printr-un înscris comunicat instanței prin fax, pârâtul a invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Timișoara, solicitând declinarea competenței în favoarea Judecătoriei Ineu.
Din cele de mai sus, reiese în mod cât se poate de evident că pentru toate termenele de judecată pârâtul a fost legal citat, la domiciliul său din contractul de împrumut, acesta neaducând la cunoștința instanței schimbarea domiciliului, potrivit art. 98 Cod procedură civilă, beneficiind și de un termen pentru pregătirea apărării, iar faptul că aceasta a apreciat că nu înțelege să se prezinte personal în fața instanței, nu poate constitui un motiv de natură a încălca dreptul său la apărare.
Așa cum prin întâmpinarea trimisă prin fax, pentru termenul din 30.10.2008, acordat pentru pregătirea apărării, pârâtul a invocat excepția necompetenței teritoriale, acesta putea să formuleze și apărări pe fond, potrivit art. 115 Cod procedură civilă.
Pe de altă parte, nicio dispoziție legală nu condiționează soluționarea fondului litigiului de comunicarea cu partea a modului de rezolvare a unei excepții de procedură în situația în care, deși aceasta a fost legal citată, lipsește nejustificat la termenul de judecată stabilit.
Totodată, este de menționat că art. 297 alin. 1 Cod procedură civilă, prevede în mod limitativ două situații în care instanța de apel poate desființa hotărârea primei instanțe cu trimitere spre rejudecare și anume: când instanța a rezolvat procesul fără a intra în cercetarea fondului sau când judecata s-a făcut în lipsa părții care nu a fost legal citată.
În speță, nu se regăsește niciunul dintre cele două cazuri, întrucât prima instanță a soluționat cauza în fond, iar pârâtul fost legal citat.
Așa fiind, văzând că instanța de apel nu a soluționat cauza în fond, în baza art. 304 pct. 7 și 9 și art. 312 alin. 3 și 5 Cod procedură civilă, Curtea va admite recursul reclamantei, va casa decizia recurată și va trimite cauza spre rejudecarea apelului la Tribunalul Timiș.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamanta împotriva Deciziei civile nr. 452/A din 13 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.
Casează decizia recurată și trimite cauza spre rejudecarea apelului la Tribunalul Timiș.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 4 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR 3: Gheorghe Oberșterescu
- - - - G -
GREFIER,
- -
Red. - 06.11.2009;
Tehnored. - 18.11.2009; 2 ex.
Primă instanță: Judecătoria Timișoara
Judecător:
Instanță de apel: Tribunalul Timiș
Judecători:;
Președinte:Rujița RambuJudecători:Rujița Rambu, Florin Șuiu, Gheorghe Oberșterescu
