Legea 112/1995. Decizia 608/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURARI SOCIALE,
PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 608/R/2008 | |
Ședința publică 12 martie 2008 | |
Instanța constituită din: | |
PREȘEDINTE: Traian Dârjan | - - |
JUDECĂTORI: Traian Dârjan, Marta Carmen Vitos Tania | - - - - - |
GREFIER: | TARȚA |
S-a luat în examinare cererea de revizuire formulată de pârâții și, împotrivadeciziei civile nr. 963/R din 9 mai 2007, pronunțată de Curtea de APEL CLUJ îndosarul nr-, privind și pe reclamanta Fundația Caritatea, precum și pe pârâții și Consiliul Local al Municipiului C-
La apelul nominal, la prima strigare a cauzei se prezintă reprezentanta reclamantei intimate Fundația Caritatea, avocat, lipsă fiind restul părților. Cauza este lăsată la a doua strigare pentru a da posibilitatea părților să se prezinte la instanță.
La a doua strigare a cauzei, la apelul nominal se prezintă reprezentantul pârâților revizuienți și, avocat, și reprezentanta reclamantei intimate Fundația Caritatea, avocat, lipsă fiind părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Cererea de revizuire este legal timbrată cu 10 lei taxă judiciară de timbru și 0,30 lei timbru judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la termenul din 20 februarie 2008, când cauza a fost reținută în pronunțare, cu ocazia deliberării s-a apreciat că se impune repunerea ei pe rol, pentru a se pune în discuția părților excepția inadmisibilității cererii de revizuire, întrucât hotărârea atacată prin aceasta, nu a fost pronunțată pe fondul cauzei, și acordă cuvântul părților asupra excepției invocate.
Reprezentantul pârâților revizuienți solicită respingerea excepției inadmisibilității, arătând că în opinia sa, instanța de recurs nu putea pronunța hotărârea atacată azi cu revizuire dacă nu ar fi analizat și fondul cauzei.
Reprezentanta reclamantei intimate Fundația Caritatea pune concluzii în sensul admiterii excepției invocate de instanță.
C U RT E
Prin decizia civilă nr. 963/R/9.05.2007 pronunțată de Curtea de APEL CLUJ în dosar nr- s-au respins ca nefondate recursurile declarate de pârâții Consiliul Local al municipiului C-N, I și și împotriva deciziei civile nr. 807/A din 24 noiembrie 2006 Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr- care a fost menținută.
Pentru a pronunța această decizie, curtea a reținut asupra recursurilor declarate de pârâți următoarele:
În ce priveșteexcepțiileinvocate de pârâții I, și, urmează fi înlăturate, astfel:
1. Excepția lipsei capacității de exercițiu este nefondată.
Reclamanta a luat ființă în baza dispozițiilor Legii nr. 21/1924, prin decizia civilă nr. 60/A/5.03.1998 Curții de Apel București (49, 50 dosar nr.16102/2004 al Judecătoriei Cluj -N), în baza acestei hotărâri acordându-i-se personalitate juridică.
Conform art.3 alin.1 din Legea nr. 21/1924, asociațiile și așezămintele fără scop lucrativ sau patrimonial nu pot dobândi personalitate juridică decât pe temeiul unei decizii motivate tribunalului civil în circumscripția căruia s-au constituit.
În speță, această hotărâre judecătorească este decizia civilă nr. 60/A/5.03.1998.
Conform art.4 din Legea nr. 21/1924, persoana juridică va avea ființă numai de la data înscrierii deciziei de recunoaștere rămasă definitivă în registrul special, care va fi ținut în acest scop la grefa fiecărui tribunal civil.
În baza deciziei civile nr. 60/A/5.03.1998 Curții de Apel București, federația fost înscrisă în registrul special al Tribunalului București, în acest senss dispunându-se prin chiar dispozitivul deciziei.
După înființarea Registrului General al în baza OG nr.26/2000, act normativ intrat în vigoare ulterior înființării Fundației Caritatea, conform art.84 alin.3, instanțele judecătorești aveau obligația de transmite Ministerului Justiției copii de pe registrele asociațiilor și fundațiilor, precum și de pe registrele uniunilor și federațiilor, aflate la grefa acestora.
Prin urmare, reclamanta care luat ființă anterior adoptării OG nr.26/2000, nu avea vreo obligație legală în vederea înregistrării în Registrul General al deschis în baza acestui act normativ, întrucât înscrierea ei s- făcut din oficiu, în baza copiei de pe registrul special transmis din oficiu de instanță.
Federația fiind înființată și dobândind personalitate juridică în temeiul actului normativ în vigoare la dat înființării sale - Legea nr. 21/1924 - lipsa capacității sale de exercițiu invocată de pârâții recurenți nu este întemeiată.
Excepția lipsei calității de reprezentant mandatarului avocat nu este întemeiată.
În cursul soluționării recursului s- depus contractul de asistență juridică nr.10/2.03.2007 încheiat între avocatul ales și directorul general al Fundației Caritatea (reprezentantul legal) dl..
Obiectul contractului de asistență juridică îl constituie redactarea și susținerea recursului, astfel încât excepția lipsei de reprezentant mandatarei recurentei apare ca nefondată.
Excepția lipsei de interes reclamantei, pentru formularea acțiunii, ca urmare tardivității înregistrării cererii de retrocedare în baza Legii nr. 501/2002 și absenței unei cereri formulate în temeiul Legii nr. 247/2005, va fi înlăturată ca nefondată.
Legea nr. 501/2002 fost publicată în Monitorul Oficial din 1.07.2002, iar conform art.11 al.1 din Legea nr. 24/2000 republicată, legile și ordonanțele intră în vigoare la 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, partea I sau la o dată ulterioară prevăzută în cuprinsul lor, termenul de 3 zile calculându-se pe zile calendaristice. Întrucât actul normativ menționat nu prevede în cuprinsul său data intrării în vigoare, devine aplicabilă regula - la 3 zile de la publicare în Monitorul oficial, aceasta fiind în cazul său 4.08.2002, ora 0,00.
Conform pct.3 din lege, art.1 alin.5 din OUG nr.94/2002, cererile de retrocedare se depun în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a legii de aprobare a acesteia - Legea nr. 501/2002, aceasta fiind 4.02.2003, dată la care, cererea nr.1375 formulată de reclamantă și fost înregistrată la Comisia specială de retrocedare prevăzută de OUG nr.94/2000. Mai mult, prin art.6 alin.1 din OUG nr.184/2002, termenul de depunere cererilor de retrocedare imobilelor aparținând cultelor religioase prev.la art.1 alin.5 din OUG nr.94/2000, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 501/2002, fost prelungit cu 30 de zile.
De altfel, respectarea termenului de depunere cererii urmează fi analizată de instituția căreia i-a fost adresată, instanța investită cu soluționarea prezentului litigiu nefiind ținută să se pronunțe asupra acestui aspect.
Excepția inadmisibilității acțiunii susținută de pârâții recurenți și pe considerentul că în baza Legii nr.10/2001 acțiunea este prescrisă, iar dispozițiile OUG nr.184/2002 nu sunt aplicabile nu este fondată.
Faptul că reclamanta invocat mai multe temeiuri de drept în susținerea acțiunii, printre care și Legea nr.10/2001, chiar dacă acest act normativ nu este incident, nu poate avea ca și consecință inadmisibilitatea acțiunii, reclamanta invocat ca temei juridic și dispozițiile OUG nr.94/2000 și Legea nr. 51/2002, acte normative care apreciază curtea, îi sunt aplicabile, întrucât cultul mozaic este un cult religios recunoscut de lege.
Excepțiile invocate de pârâtul recurent - lipsei calității procesuale reclamantei și a prescripției dreptului la acțiune urmează fi respinse ca nefondate.
Este adevărat că una dintre condițiile exercitării acțiunii civile este calitatea procesuală care trebuie să existe la momentul promovării litigiului. Faptul că se va analiza calitatea procesuală a reclamantei, de către Comisia specială de retrocedare, cu ocazia analizării cererii de restituire nr.1375/04.02.2003 de solicita retrocedarea imobilului situat în C-N,-, evidențiat în CF 7839 C, nu înlătură justificarea calității sale procesuale în prezentul litigiu.
Analizând însă cuprinsul actelor de la dosar, instanța constată că reclamanta face dovada unei atare calități.
Astfel, prin decizia civilă nr. 60/A/05.03.1998 Curții de Apel București reclamanta dobândit personalitate juridică, potrivit mențiunilor cuprinse în actul adițional.
Conform Statului, Fundația Caritatea are ca scop, printre altele, formularea cererilor de retrocedare bunurilor imobiliare comunitare evreiești, inclusiv bunurilor imobile deținute în trecut de comunitățile și organizațiile evreiești și de instituțiile publice evreiești care au fost confiscate, naționalizate sau trecute în patrimoniul Statului Român prin constrângere (art.5 pct.5.1 lit.a) din Statut - 52 dosar nr.16102/2004 al Judecătoriei Cluj -N).
Conform aceluiași act, unul dintre obiectivele de activitate ale fundației îl constituie implicarea în probleme legate de restituirea bunurilor imobiliare comunitare evreiești prin efectuarea documentării și investigațiilor necesare pentru identificarea acestor bunuri imobiliare, inclusiv formularea cererilor de retrocedare, atât în numele Federației Comunităților din România, cât și în numele Fundației (art.5 pct.5.2 lit.a) din Statut - 53, dosar nr.16102/2004 al Judecătoriei Cluj -N).
Aceste scopuri și obiective sunt menționate și în Actul de constituire al Fundației Caritatea - pct.3 lit.a și b și pct.4 lit.a și b (66, 67 din dosar nr.16102/2004 al Judecătoriei Cluj -N).
Ambele acte prevăd în mod expres că revendicarea bunurilor imobiliare se va face în numele federației.
Așa cum reiese din cuprinsul deciziei civile nr. 60/A/1998 Curții de Apel București, Fundația Caritatea are ca membrii fondatori Federația Comunităților din România și organizația Mondială pentru restituirea bunurilor
Totodată, prin mandatul nr.60/8.01.2001 (51 dosar nr.16102/2004 al Judecătoriei Cluj -N), Fundația Caritatea fost mandatată să reprezinte interesele membrilor săi fondatori - și - în demersurile legale ce se impun fi întreprinse în vederea recuperării bunurilor imobiliare comunitare trecute abuziv în proprietatea statului.
Prin urmare, fiind o fundație înființată cu scopul de face demersuri în vederea recuperării bunurilor imobile trecute în proprietatea statului, având personalitate juridică și fiind mandatată de membrii fondatori (dintre care unul este fostul proprietar tabular la momentul naționalizării imobilului, respectiv Federația de Comunități din ) să facă aceste demersuri, reclamanta dovedește calitatea procesuală în declanșarea prezentului litigiu, astfel încât excepția invocată de recurenți va fi respinsă ca nefondată.
În ce privește excepția prescripției dreptului la acțiune, aceasta a fost analizată anterior, fiind invocată și de pârâții recurenți și (în cadrul excepției lipsei de interes), considerentele pentru care a fost apreciată ca nefondată păstrându-și valabilitatea.
II. Motivele de fond invocate în cuprinsul tuturor celor trei recursuri, grefate în esență pe afirmarea valabilității contractelor de vânzare-cumpărare nr.35132/30.07.1977 și nr.36437/22.07.1998, ca urmare încheierii acestora cu respectarea prevederilor Legii nr. 112/1995 și bunei-credințe cumpărătorilor recurenți, urmează fi respinse la rândul lor, ca nefondate.
Așa cum corect au reținut instanțele de fond cu ocazia soluționării acțiunii în primă instanță și în apel (în rejudecarea apelului), preluarea imobilului în baza Decretului nr.92/1950 este fără titlu valabil, așa cum reiese din anexa actului de preluare, nu există identitate între proprietarul tabular al imobilului la data naționalizării - Federația de Comunității din (, CF 7839 C, 28 dosar nr.16102/2004 al Judecătoriei Cluj -N) și persoana menționată în anexă, ca fiind cea de la care se preia imobilul - (7 dosar nr.16102/2004 al Judecătoriei Cluj -N).
Proprietar tabular la data naționalizării imobilului nu era o persoană fizică, iar această împrejurare era lesne de cunoscut, prin simpla consultare întregului conținut al foii B al CF nr.7839.
Potrivit art.1 din Legea nr. 112/1995, sub incidența acestui act normativ intrau numai imobilele cu destinația de locuințe, trecute ca atare în proprietatea statului sau a altor persoane juridice după 6 martie 1945, preluate de la persoane fizice.
Art.25 din același act normativ prevede expres că situațiile juridice ale altor imobile decât cele ce fac obiectul prezentei legi se vor reglementa prin legi speciale.
Evident că în aceste condiții -imobil preluat fără titlu valabil de la o altă entitate decât persoană fizică - dispozițiile Legii nr. 112/1995 nu sunt aplicabile, nici în ce privește acordarea de măsuri reparatorii în baza prevederilor sale, dar nici în ce privește vânzarea imobilului sau unor părți componente ale acestuia în conformitate cu prevederile art.9.
Apartamentele din imobilul evidențiat în CF 7839 C puteau fi vândute în temeiul Legii nr. 112/1995, întrucât reglementarea situației sale juridice nu intră sub incidența acestui act normativ.
Ulterior adoptării Legii nr. 112/1995 s-au adoptat o serie de acte normative în materia retrocedării unor bunuri imobile ce au aparținut cultelor religioase din România - OUG nr.95/2000 aprobată prin Legea nr. 501/2002, OUG nr.184/2002 aprobată prin Legea nr. 48/2004.
Imobilul intră sub incidența acestor acte normative, așa cum s-a arătat anterior, pentru că este preluat de la Federația Comunităților din România, care este organizația religioasă a evreilor din România, înființată în baza Decretului nr.589/1949.
Or, cultul mozaic, fiind unul din cultele religioase recunoscute pe plan legislativ, în mod justificat reclamanta, în temeiul actelor normative arătate, formulat cerere de retrocedare imobilului în termen legal, promovând ulterior, în temeiul art.6 alin.3, 4 din OUG 184/2002, acțiune în constatarea nulității absolute celor două contracte de vânzare-cumpărare.
Constatând că dispozițiile Legii nr. 112/1995 nu sunt aplicabile imobilului înscris în CF 7839 C - iar această împrejurare putea fi constatată de orice persoană interesată, care, prin simpla consultare cuprinsului foii funciare ar fi observat că imobilul nu a fost preluat de la o persoană fizică - analizarea bunei-credințe nu se mai impune a fi făcută, însă, nu în baza Legii nr. 213/1998, cum reținut prima instanță, ci ca urmare faptului reținut de instanța de apel în rejudecare, acela că analiza bunei-credințe este subsidiară în raport cu constatarea inaplicabilității dispozițiilor Legii nr. 112/1995.
Din moment ce încheierea contractelor de vânzare-cumpărare s- făcut în temeiul unor dispoziții legale ce nu erau aplicabile, buna-credință cumpărătorilor (discutabilă) având în vedere obligația acestora de consulta cuprinsul cărții funciare imobilului în care erau amplasate apartamentele pe care le-au cumpărat, nu mai prezintă nici relevanță.
Pentru considerentele sus arătate, văzând și prevederile art.312 alin.1 Cod proc.civ. recursurile au fost respinse ca nefondate.
Împotriva acestei decizii au formulat cerere de revizuire revizuienții I și, solicitând desființarea deciziei civile nr. 963/R/2007 Curții de APEL CLUJ, rejudecarea recursurilor declarate de pârâți și admiterea lor.
În motivarea cererii de revizuire s-a invocat faptul că ulterior pronunțării deciziei civile nr. 963/R/2007 Curții de APEL CLUJ prin adresa nr.-/18.10.2007 emisă de Direcția de Servicii Juridice din cadrul Ministerului Justiției revizuienților li s- comunicat faptul că reclamanta Fundația Caritatea nu este înscrisă ca persoană juridică în registrul persoanelor juridice non profit - fundații.
Această adresă constituie înscris nou în sensul art.322 pct.5 Cod proc.civ. care dacă ar fi fost cunoscut la data judecării recursului, soluția pronunțată ar fi fost cea de admitere a recursurilor, urmare constatării lipsei capacității de exercițiu reclamantei.
Prin întâmpinarea formulată (26) intimata Fundația Caritatea a solicitat respingerea cererii de revizuire.
În motivarea întâmpinării intimata a arătat că excepția lipsei capacității de exercițiu a reclamantei nu subzistă, întrucât Fundația Caritatea s- înființat în baza dispozițiilor Legii nr. 21/1924, prin decizia civilă nr. 60/A/5.03.1998 Curții de Apel București.
Registrul general al s- înființat în baza OG nr.26/2000, act normativ intrat în vigoare ulterior datei de înființare intimatei.
Analizând cererea de revizuire formulată, curtea constată că aceasta este inadmisibilă, urmând a fi respinsă pentru următoarele considerente:
Așa cum a reieșit din cele arătate, prin decizia civilă nr. 963/R/9.05.2007 Curții de APEL CLUJ instanța analizând recursurile promovate a pronunțat o hotărâre de respingere a acestora, ca nefondate.
Conform art.322 alin.1 Cod proc.civ. revizuirea unei hotărâri dată de o instanță de recurs este admisibilă cu îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții: să evoce fondul și motivul revizuirii să se întemeieze pe unul sau mai multe din cazurile prev. la pct.1-9 ale art.322 Cod proc.civ.
În prezenta speță se constată că prima condiție de admisibilitate - aceea ca hotărârea dată de instanța de recurs să evoce fondul nu este îndeplinită.
Această împrejurare nu reiese doar din faptul că recursul a fost respins, ci și din aceea că la judecarea recursului nu au fost luate în considerare înscrisuri noi.
Fundația Caritatea a afirmat existența calității și capacității sale procesuale pe considerentul că luat ființă în baza dispozițiilor Legii nr. 21/1924, anterior adoptării OG nr.26/2000, neavând obligația legală de a se înregistra în Registrul general al, înființat în baza acestui din urmă act normativ.
Această afirmație a fost analizată în cuprinsul considerentelor deciziei ce face obiectul prezentei revizuiri, instanța înlăturând excepția lipsei capacității de exercițiu a reclamantei invocată de recurenți.
Prin înlăturarea acestei excepții, instanța de recurs însă nu evocat fondul, astfel încât cerința art.322 alin.1 Cod proc.civ. nu este îndeplinită, cererea de revizuire urmând fi respinsă ca inadmisibilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuienții și împotriva deciziei civile nr. 963/R/ din 09.05.2007 a Curții de APEL CLUJ pronunțată în dosar nr-, pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 12 martie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - - TARȚA
Red. MV dact.GC
2 ex/20.03.2008
Președinte:Traian DârjanJudecători:Traian Dârjan, Marta Carmen Vitos Tania
