Libera circulație a persoanelor în UE, străinătate. Decizia 128/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMANIA
Curtea de Apel Galați
Secția civilă
Decizia civilă nr.128/
Ședința publică din 16 aprilie 2009
PREȘEDINTE: Romeo Jirlăeanu
JUDECĂTOR 2: Valentina Gabriela Baciu
Grefier - - -
Ministerul Public, reprezentat de procuror -
La ordine fiind judecarea apelului declarat de reclamantul Direcția Generală de Pașapoarte din cadrul Ministerului Administrației și Internelor B cu sediul în B str. - nr.29 sector 1, împotriva sentinței civile nr.277 din 12 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Galați.
La apelul nominal lipsă apelanta și intimatul.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei, în sensul că din acte rezultă că intimatul locuiește în comuna L- jud. S-a mai referit asupra faptului că apelanta a trimis la instanță la data de 16 aprilie 2009, cerere pe care a aplicat timbre judiciare în valoare de 0,45 lei și a atașat Ordinul de plată nr.926 din 15 aprilie 2009 privind plata sumei de 12 lei taxă judiciară de timbru.
Reprezentantul Parchetului, pune concluzii de respingerea apelului formulat, considerând că sentința pronunțată de instanța de fond este legală și temeinică, urmând a fi menținută ca atare, motivat de faptul că intimatului i s-a aplicat deja o sancțiune prin expulzarea acestuia din Italia, ca urmare a decretului Prefectului din, iar intimatului nu i se poate îngrădi dreptul la libera circulație, care în acest caz apare ca nefondată.
CURTEA
Asupra apelului civil de față:
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin acțiunea civilă înregistrată sub nr- pe rolul Tribunalului Galați, reclamanta Direcția Generală de Pașapoarte Bas olicitat în contradictoriu cu pârâtul, să se dispună restrângerea exercitării dreptului la liberă circulație față de acesta în Italia pentru o perioadă de cel mult 3 ani.
În motivarea acțiunii s-au arătat următoarele:
- că la 22 ianuarie 2009, pârâtul a fost returnat din Italia în baza Acordului ratificat de România, prin Legea nr.173/1997.
- că dreptul la liberă circulație este în strânsă legătură cu respectarea legislației statului român, precum și a tratatelor și convențiilor pe care România le-a ratificat și care fac astfel parte din dreptul intern.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 5 și 38 lit. a din Legea nr. 248/2005, precum și prevederile art. 2 din Protocolul Adițional nr.4 la CEDO ( pct. 3 și 4).
Prin sentința civilă nr.277 din 12 februarie 2009 Tribunalul Galați respins ca nefondată acțiunea.
Pentru a pronunța această hotărâre, a reținut următoarele considerente:
Libera circulație a persoanelor constituie una dintre cele patru libertăți din cadrul pieții interne la nivelul Uniunii Europene, alături de libera circulație a produselor, libera circulație a serviciilor și libera circulație a capitalurilor.
acestei libertăți constă în eliminarea discriminărilor între cetățenii statului membru pe teritoriul căruia se află aceștia sau își desfășoară activitatea și cetățenii celorlalte state membre ce stau sau muncesc pe teritoriul acestui stat.
Aceste discriminări se pot referi la condițiile de intrare, deplasare, muncă, angajare sau remunerație.
Prin asigurarea unei asemenea regim nediscriminatoriu se realizează libera circulație în spațiul comunitar.
Baza legală a liberei circulații a persoanelor este art. 14(7A)din Tratatul d l Roma, ce stabilește piața internă, acesta incluzând libera circulație a persoanelor, art. 18(8A) din același tratat ce statuează dreptul cetățenilor Uniunii pe teritoriul statelor membre, art. 61(731) și următoarele din Tratat, cuprinse sub Titlul IV(III A)", azil, imigrație și alte politici legale de liberă circulație a persoanelor", precum și art.45 din Cartea Uniunii Europene privind drepturile fundamentale.
Având în vedere aceste reglementări și dispozițiile art. 39 - 42 privind libera circulație a persoanelor din Tratatul instituind Comunitatea Europeană și faptul că în decembrie 2000, prin documentul de poziție trimis Comisiei Europene, România a acceptat în întregime acquis-ul comunitar ce are la bază prevederile Tratatelor constitutive care guvernează libertatea de circulație a persoanelor precum și faptul că instanța națională are obligația să aplice dreptul comunitar și să-i asigure efectul direct deplin, înlăturând chiar din oficiu orice normă contrară internă, urmează a se constata că solicitarea de a se restrânge exercitarea dreptului la liberă circulație în statele Uniunii Europene a pârâtului este nefondată.
În aplicarea principiului preeminenței dreptului național se au în vedere și dispozițiile art. 20 alin 2 din Constituție.
De asemenea, reține că trebuie avut în vedere și faptul că spre deosebire de reglementarea internă (art. 38 lit. a din Legea nr.248/2005, art. 27 din Directiva nr.2004/38/CE stabilește expres și limitativ doar trei cazuri în care autoritățile statelor membre ar putea restrânge libertatea de circulație a cetățenilor Uniunii, respectiv afectarea ordinii publice, siguranței publice sau sănătății publice.
În consecință, norma comunitară este mai favorabilă, cea internă fiind parțial neconcordantă, în condițiile în care permite îngrădirea dreptului fundamental analizat și în alte cazuri decât cele care vizează ordinea, siguranța sau sănătatea publică, urmând ca aceasta să fie aplicată cu prioritate.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamanta Direcția Generală de Pașapoarte, criticând-o pentru următoarele motive:
Intimatul a fost returnat din Italia la data de 22 ianuarie 2009 în baza Acordului de readmisie și în conformitate cu prevederile acordului autorităților române nu se pot opune returnării statului parte la acord.
Măsura restrângerii se justifică, în actul de față, pentru apărarea ordinii, situație prevăzută printre cele limitative enumerate de art. 53 din Constituție.
Apreciază apelanta că măsura prevăzută prin art. 38 lit. a se circumscrie situațiilor expres și limitativ prevăzute în art. 53 din Constituție, respectiv apărarea securității naționale și a ordinii publice, având în vedere că problema controlului migrației ilegale din România spre statele europene prezintă înțeles atât pe plan intern cât și extern.
Verificând legalitatea și temeinicia hotărârii apelate prin prisma motivelor de apel constată apelul nefondat, pentru următoarele considerente;
În speța de față se pune problema interpretării și aplicării dispozițiilor legale referitoare la exercitarea unui drept fundamental al cetățeanului și anume, dreptul la libera circulație, ceea ce implică dreptul de a părăsi teritoriul României în scopul de a circula pe teritoriul Uniunii Europene după data aderării.
În raport de dispozițiile art. 20 din Constituția României, instanța este obligată să cerceteze compatibilitatea legii interne privind libera circulație a persoanelor cu pactele și tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte.
Având în vedere ordinea juridică în vigoare la momentul formulării cererii determinată de aderarea României la, necesitatea dreptului la libera circulație trebuie analizată prin prisma îndeplinirii normei comunitate în materie, care are prioritate în fața celei interne.
Astfel, dispozițiile art. 38 lit. a din Legea 248/2005 prevede că restrângerea exercitării dreptului la libera circulație în străinătate a cetățenilor români poate fi dispusă pentru o perioadă de cel mult 3 ani, cu privire la persoana care a fost returnată dintr-un stat în baza unui acord de readmisie încheiat între România și acel stat.
Potrivit legislației europene în materie, dreptul la liberă circulație nu este un drept absolut, însă conform art. 27 din Directiva 2004/30/, restricționarea libertății de circulație și de ședere a cetățenilor Uniunii și a membrilor lor de familie se dispune numai pentru motive de ordine publică, siguranță națională sau sănătate publică.
În aliniatul 2, textul prevede că măsura trebuie să respecte principiul proporționalității și să se întemeieze exclusiv pe conduita persoanei în cauză. Și art. 6 din Tratatul Uniunii Europene statuează că drepturile fundamentale sunt respectate, așa cum sunt garantate de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale.
Prin urmare, deși calitatea de membru al Uniunii Europene nu interzice României dreptul de a restrânge libertatea de circulație a cetățenilor săi, limitarea nu se poate dispune numai pentru faptul că o persoană a fost returnată dintr-un stat cu care România are încheiat acord de readmisie, așa cum susține recurenta.
Limitarea exercitării dreptului la liberă circulație trebuie supusă condițiilor prevăzute de art. 27 din Directiva 2004/38/, iar prevederile Legii nr. 248/2005 trebuie interpretate în acord cu legislația comunitară, deoarece dispozițiile dreptului comunitar au prioritate și sunt obligatorii pentru judecătorul național.
În cauză, așa cum corect s-a reținut prin decizia atacată, nu s-a dovedit că sunt îndeplinite condițiile art. 27 din Directivă, nu s-a dovedit pericolul pentru ordinea publică, siguranța publică sau sănătatea publică.
Intimatul pârât a fost returnat din Italia, în baza Decretului Prefectului din, prin care s-a reținut că a executat mai multe sancțiuni pentru săvârșirea unor infracțiuni și i s-a aplicat interdicția de a reintra în Italia pe o perioadă de 5 ani.
Or, față de art. 27 alin. 2 din directiva 2004/38/CE, care prevede că măsura trebuie să respecte principiul proporționalității și să se bazeze exclusiv pe conduita celui în cauză, prin restrângerea dreptului la liberă circulație a intimatului pârât s-ar ajunge la o dublă sancționare.
Față de considerentele expuse mai sus va respinge ca nefondat apelul.
PENTTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul declarat de către reclamanta Direcția Generală de Pașapoarte din cadrul Ministerului Administrației și Internelor B, cu sediul în B- sector 1, împotriva sentinței civile nr.277 din 12 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Galați.
Cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din data de 16 aprilie 2009.
Președinte Judecător
- - - - -
Grefier
- -
Red./30.04.2009
Tehn.
7 ex./30.04.2009
fond -
Președinte:Romeo JirlăeanuJudecători:Romeo Jirlăeanu, Valentina Gabriela Baciu
