Libera circulație a persoanelor în UE, străinătate. Decizia 61/2009. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE,
PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
Dosar nr-
Decizie nr. 61/
Ședința publică din 05 Mai 2009
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
Grefier -
Ministerul Public este reprezentat de Procuror- din partea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel M,
Pe rol judecarea apelului declarat de reclamanta Direcția Generală de Pașapoarte din Ministerului Administrației și Internelor, cu sediul în B,-, sector 1, împotriva sentinței civile nr. 356 din 24.02.2009, pronunțată de Tribunalul Harghita, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că apelul este declarat în termenul legal prevăzut de lege și este scutit de la plata taxei de timbru și a timbrului judiciar.
Nemaifiind cereri de formulat în probațiune, instanța declară încheiată faza procedurii probatorii și acordă cuvântul în soluționarea pe fond a apelului.
Reprezentanta Ministerului Public solicită respingerea apelului, ca nefondat, sentinței civile pronunțată de Tribunalul Harghita ca temeinică și legală.
CURTEA DE APEL,
Prin sentința civilă nr. 356 din 24 februarie 2009 Tribunalul Harghitaa respins acțiunea formulată de reclamanta Direcția Generală de Pașapoarte B, împotriva pârâtei, ca neîntemeiată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamanta, solicitând admiterea apelului, schimbarea în tot a hotărârii atacate și admiterea cererii de restrângere a exercitării dreptului la liberă circulație în Elveția pentru cel mult 3 ani.
În motivarea apelului a arătat că definirea și aplicarea conceptului de ordine publică aparține legilor și tribunalelor naționale. În temeiul disp. art. 38 lit. a din Legea nr. 248/2005, restricția poate fi instituită împotriva cetățeanului român returnat în baza unui acord de readmisie, fără a fi condiționată de verificarea procedurii și a condițiilor în care s-a dispus returnarea.
Acordul de readmisie încheiat între România și Elveția are la bază dorința de a înlesni readmisia persoanelor aflate în situație ilegală, în spirit de colaborare și în scopul asigurării unei mai bune aplicări a dispozițiilor privind circulația persoanelor.
Măsura reglementată prin art. 38 lit.a din Legea nr. 248/2005 se circumscrie situațiilor expres și limitativ prevăzute în art. 53 din Constituție, este în concordanță cu art. 25 din Constituție, art. 2 din Protocolul Adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
În mod greșit instanța a apreciat că nu rezultă împrejurările care ar trebui avute în vedere pentru a se dispune împotriva pârâtei măsura restrângerii exercitării dreptului la liberă circulație în străinătate. Măsura returnării este de natură să facă dovada deplină că aceasta nu a respectat condițiile de intrare și ședere în Elveția în momentul verificărilor efectuate de către autoritățile elvețiene competente. Fiind în culpă pentru nerespectarea condițiilor de călătorie în străinătate, pârâta trebuie să suporte consecințele faptelor sale. La stabilirea perioadei pentru care exercitarea dreptului fundamental la libera circulație va fi limitat se va avea în vedere faptul că această măsură va fi proporțională cu situația care a determinat-o și prin această măsură nu se va aduce atingere existenței dreptului.
Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor de apel invocate, precum și din oficiu, în virtutea efectului devolutiv al apelului conferit de art. 292-296 Cod.proc.civilă, Curtea constată că apelul este nefondat pentru următoarele considerente:
Prin cererea introductivă de instanță reclamanta a solicitat instanței să dispună restrângerea exercitării dreptului la libera circulație în Elveția privind pe, pentru o perioadă de cel mult 3 ani. A invocat în susținerea cererii prevederile Acordului de readmisie încheiat între România și Elveția, ratificat prin Legea nr. 301/2008 și art. 38 lit.a din Legea nr. 248/2005, art. 2 din Protocolul Adițional nr. 4 la CEDO, pct.3 și 4, art. 23. A învederat, de asemenea, faptul că Elveția, nefiind membră al Uniunii Europene, nu sunt incidente reglementările legislative ale acesteia.
Prima instanță a făcut o corectă interpretare și aplicare a legii, atunci când a acordat forță juridică superioară față de legea internă Protocolului adițional nr. 4 la Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.
Orice persoană este liberă să părăsească orice țară, inclusiv pe a sa - art. 2 pct. 2 din Protocol. Restrângerea dreptului este prevăzută de lege - pct. 3 al art. 2 din Protocol. In privința pârâtei nu s-a susținut și nu s-a dovedit că ar fi săvârșit vreo faptă antisocială sau că ar fi migrat ilegal în Elveția și nici nu s-au arătat, practic, motivele pentru care a fost returnată în România sau pentru care s-ar impune interzicerea prezenței și pe teritoriul Elveției. Adoptarea de către instanță a măsurii solicitate de reclamantă prin cerere ar crea o vădită disproporție cu scopul urmărit.
Ca atare, hotărârea atacată fiind legală și temeinică și ferită de orice critici, Curtea, în baza art. 296 Cod.proc.civilă va respinge ca nefondat apelul declarat de reclamantă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de Direcția Generală de Pașapoarte, cu sediul în B, sector1,-, împotriva sentinței civile nr. 356 din 24 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Harghita în dosarul nr-.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 5 mai 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR 1: Nemenționat
GREFIER,
red.
tehnored. BI/4ex
jud.fond:
-7.09.2009-
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
