Libera circulație a persoanelor în UE, străinătate. Decizia 96/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 96/A/2009
Ședința publică de la 08 Mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Daniela Mărginean
JUDECĂTOR 2: Carla Maria Cojocaru
Grefier - -
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIAa fost reprezentat prin
Procuror G
Pe rol se află soluționarea apelului declarat de către reclamantul INSPECTORATUL NAȚIONAL PENTRU EVIDENȚA PERSOANELOR DIN MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR împotriva sentinței civile nr.333 din 10 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar nr- având ca obiect limitarea exercitării dreptului la libera circulație în străinătate, în contradictoriu cu pârâtul intimat -.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că apelul este motivat și timbrat, apelanta solicitând în motivele de apel și judecarea cauzei în lipsă.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul reprezentantului parchetului.
Procuror G din partea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel solicită respingerea apelului și menținerea sentinței pronunțate de Tribunalul Sibiu ca fiind legală și temeinică.
Învederează că instanța de fond în mod corect a reținut că pârâtului i-a fost restrâns deja dreptul la liberă circulație în Italia pe perioada 19.12.2008-19.12.2011 pe motivul că acesta a comis fapte penale. Arată că reclamantul nu a făcut dovada că pârâtul ar fi comis alte fapte ilicite, și neputând fi condamnat de două ori pentru aceleași fapte, nu i se mai poate restrânge nici dreptul la circulație în străinătate pentru a doua oară.
CURTEA DE APEL
Asupra apelului civil de față reține:
Prin acțiunea înregistrată la ribunalul Sibiu sub dosar nr-, reclamantul Inspectoratul Național pentru Evidența Persoanelor din Ministerul Administrației și Internelor a solicitat restrângerea exercitării dreptului la libera circulație în Italia a pârâtului.
În motivarea cererii se arată că pârâtul a fost expulzat din Italia la 05.03.2009 în baza Decretului Prefecturii Provinciei prin care s-a dispus măsura interzicerii de a se mai afla pe teritoriul Italiei datorită comportamentului de care a dat dovadă pe perioada șederii în această țară.
Mai arată că pârâtul a mai fost expulzat din Italia la 18.11.2008 iar prin sentința civilă nr.1209/19.12.2008 Tribunalul Sibiua restrâns dreptul la liberă circulație a acestuia începând cu data de 19.12.2008 până la 19.12.2011.
Prin sentința civilă nr.333/2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar nr- a fost respinsă acțiunea reclamantului.
În considerentele sentinței s-a reținut că pârâtul are deja restrâns dreptul la libera circulație în Italia iar măsura a fost luată tot ca urmare a îndepărtării sale de pe teritoriul Statului Italian și în baza Decretului Prefecturii provinciei din data de 22.07.2008 depus și în acest dosar. Pârâtul, având deja restrâns dreptul la libera circulație în Italia este imposibil și fără sens să se dispună încă o dată restrângerea acestui drept. Dacă el nu respectă măsura luată este posibilă luarea altor măsuri în condițiile Legii 248/2005, dar nu se poate suprapune măsura restrângerii dreptului la libera circulație peste o altă măsură de aceeași natură, dispusă până la sfârșitul anului 2011. Ca atare, în baza art.38 și urm.din Legea nr.248/2005 acțiunea a fost respinsă.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul.
În expunerea motivelor de apel se arată că în conformitate cu prevederile obiectivului nr.2 lit.d din HG nr.1347/2007 coroborate cu prevederile art.38 lit.b din Legea nr.248/2005, Inspectoratul Național pentru Evidența Persoanelor are obligația de a înainta către instanța competentă dosarul de îndepărtare al cetățenilor români expulzați din Italia.
Precizează că dispozițiile obiectivului nr.2 lit.d al aceluiași act normativ prevăd faptul că autoritățile judecătorești urmează a pronunța o decizie vizând interzicerea deplasării cetățenilor expulzați în Italia, pe o perioadă determinată.
Susțin că din documentele depuse în susținerea cauzei pe fond pârâtul a fost îndepărtat de pe teritoriul Italiei la 5.03.2009 conform Decretului Prefecturii Provinciei din care rezultă că pârâtul a avut un comportament antisocial, fiind arestat de autoritățile italiene în decursul perioadei 12.06.2007 - 21.07.2008 pentru săvârșirea infracțiunilor de jefuire, vătămare corporală, amenințare și furt agravant, îndepărtarea acestuia fiind necesară în vederea menținerii ordinii și siguranței publice.
Invocă dispozițiile art.27 din Directiva nr.2004/38/CE care prevede că restricționarea libertății de circulație și de ședere poate fi dispusă pentru motive de ordine publică, siguranță publică sau sănătate publică dar și dispozițiile art.1 pct.1 din Acordul dintre România și Republica Italiană privind readmisia persoanelor aflate în situație ilegală.
Apreciază că în mod greșit instanța de fond, la judecarea cauzei, nu a luat în considerare dispozițiile obiectivului nr.2 lit.d din HG nr.1347/2007 și nici ale Decretului Prefecturii Provinciei.
Nu s-a formulat întâmpinare în cauză.
Verificând sentința atacată prin prisma motivelor invocate și în raport cu normele legale incidente Curtea constată următoarele:
Obiectivul nr.2 lit.d din HG 1347/2007 vizează inițierea demersurilor pe baza cărora să fie luată de către autoritățile judecătorești o decizie vizând interzicerea deplasării cetățenilor români expulzați din Italia pe teritoriul acestui stat pe o perioadă determinată, demersul trebuind să fie efectuat în deplină corelare cu prevederile art.38 lit.b din Legea nr.248/2005.
Din interpretarea textului enunțat în corelație cu dispozițiile art.38 lit.b din Legea nr.248/2005 rezultă că măsura prevăzută de dispozițiile de care se prevalează reclamantul este cea a restrângerii dreptului la liberă circulație așa cum dealtfel este formulat și petitul cererii de chemare în judecată.
Instanța fondului a fost sesizată și s-a pronunțat cu privire la libera circulație astfel că invocarea pentru prima dată în apel a măsurii interzicerii deplasării cetățenilor expulzați în Italia pe o perioadă determinată este inadmisibilă față de prevederile art.294 alin.1 Cod procedură civilă.
Sub aspectul măsurii restrângerii exercitării dreptului la liberă circulație solicitate de reclamant, prima instanță a reținut în mod corect că aceasta nu mai poate fi instituită încă o dată, în contextul în care există deja o hotărâre judecătorească prin care pârâtului i s-a restrâns dreptul la liberă circulație în Italia pe perioada 19.12.2008 - 19.12.2011 în baza aceluiași Decret al Prefecturii provinciei din 22.07.2008 de care reclamantul înțelege să uzeze și în cauza de față.
Așadar, există hotărâre judecătorească irevocabilă prin care pârâtului i s-a interzis accesul pe teritoriul Statului Italian până la data menționată anterior astfel că nu se justifică a se lua aceeași măsură care să se suprapună peste cea deja existentă ci, eventual, trebuia în condițiile legii să se impună pârâtului respectarea hotărârii judecătorești care îl vizează.
Pentru considerentele expuse, constatând că sentința primei instanțe este la adăpost de criticile apelantului, Curtea, în temeiul art.296 Cod procedură civilă va respinge ca nefondat apelul de față.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE
Respinge apelul declarat de Inspectoratul Național pentru Evidența
(continuarea deciziei civile nr.96/A/2009)
Persoanelor împotriva sentinței civile nr.333/2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar nr-.
Cu recurs în 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 08 Mai 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - - |
Grefier, - - |
Red.
Dact.5ex/13.05.2009
Jud.fond
Președinte:Daniela MărgineanJudecători:Daniela Mărginean, Carla Maria Cojocaru