Modificări acte constitutive persoane juridice. Decizia 313/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
(285/2009)
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A III A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ NR. 313
Ședința publică de la 16 februarie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Doina Anghel
JUDECĂTOR 2: Fănica Pena
JUDECĂTOR 3: Cristina Nica
GREFIER - - -
* * * * * * * *
Pe rol se află soluționarea recursului formulat de recurenta petentă FEDERAȚIA COMUNITĂȚILOR DIN ROMÂNIA împotriva sentinței civile nr. 24 din 19.12.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV a Civilă în dosarul nr-.
are ca obiect modificare acte constitutive persoană juridică.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă avocat, în calitate de reprezentant al recurentei - petente Federația Comunităților din România, în baza împuternicirii avocațiale nr. - din 13.02.2009, eliberate de Baroul București.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței împrejurarea că recurenta - petentă a depus la dosar, prin serviciul registratură, în cadrul probei cu înscrisuri următoarele acte: Statutul Federației Comunităților din România - din 27.08.2008, Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor și extras din Ordonanța de Guvern nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații modificată și completată.
Apărătorul recurentei - petente declară că nu mai are cereri prealabile de formulat.
Curtea, având în vedere că nu mai sunt cereri prealabile de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătorul recurentei - petente arată că motivele de recurs se întemeiază pe dispozițiile art. 304 pct. 1,3 și 9 din Codul d e procedură civilă, art. 2 pct. 4 din Codul d e procedură civilă, Legea nr. 489/2006, Hotărârea Guvernului nr. 999/2008, Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 26/2000, art. 312 din Codul d e procedură civilă și art. 111 din Codul d e procedură civilă.
Menționează că hotărârea a fost pronunțată de o instanță necompetentă material cu soluționarea cererii ce a format obiectul judecății, având în vedere că în speță instanța a fost sesizată cu soluționarea unei acțiuni în constatarea înființării unui cabinet medical de specialitate și nu cu o acțiune în modificarea Statutului Federației Comunităților din România -, cum greșit s-a reținut de instanță.
Solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat și motivat, casarea sentinței civile atacate și trimiterea cauzei pentru soluționare la Judecătoria sector 3
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 03.11.2008 pe rolul Judecătoriei 3 Sectorului B sub nr-, petenta Federația Comunităților din România a solicitat ca prin încheierea ce se va pronunța să se încuviințeze înființarea unui punct de lucru - Cabinet de pediatrie - aparținând de Centrul de Ajutor Medical, în locația aflată pe--10, sector 3.
Prin încheierea nr. 210/14.11.2008 pronunțată în camera de consiliu de Judecătoria Sectorului 3 B, s-a admis excepția necompetenței materiale a instanței și s-a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe petenta Federația Comunităților din România, în favoarea Tribunalul București.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că petenta este o federație, căreia îi sunt aplicabile dispozițiile art. 35 din nr.OG 26/2000, modificată și aprobată prin Legea nr. 246/2005, prin care se stabilește competența de soluționare a cererilor în favoarea tribunalului.
Cauza a fost înregistrată la data de 2.12.2008 pe rolul Tribunalului București - Secția a IV-a Civilă sub nr-.
Prin sentința civilă nr. 24 /19.12.2008, Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă a respins ca neîntemeiată cererea petentei Federația Comunităților din România.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că, prin acțiunea introductivă la instanță, petenta a solicitat să se ia act de modificările intervenite în statutul său și anume înființarea unui cabinet de pediatrie, acesta fiind înființat prin Decizia nr. 91/03.10.2008, în baza hotărârii Comitetului Director.
Potrivit art. 33 alin. (1) din nr.OG 26/2000 "Modificarea actului constitutiv sau a statutului asociației se face prin înscrierea modificării în Registrul Asociațiilor și Fundațiilor, aflat la grefa judecătoriei în a cărei circumscripție teritorială își are sediul asociația, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 8- 12".
Cum din petittul acțiunii și din probatoriul administrat nu a rezultat că a intervenit vreo modificare a actului constitutiv ori a statutului federației și nici a sediului, cu consecința incidenței dispozițiilor art. 33 alin.3 din acest act normativ, iar înființarea unui cabinet de pediatrie nu se înscrie în niciuna dintre ipotezele amintite și nici nu s-a făcut cu respectarea dispozițiilor legale (art. 8-12), tribunalul a respins acțiunea ca neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe, la data de 27.01.2009, a formulat recurs recurenta-petentă Federația Comunităților din România, care a fost înregistrat la data de 05.02.2009 pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a III-a Civilă și pentru Cauze cu Minori și de Familie.
1. În motivarea cererii sale, recurenta a arătat că hotărârea recurată a fost pronunțată de un complet special (cel privind asociațiile și fundațiile), care nu avea competența soluționării cauzei supuse judecății.
2. În al doilea rând, a arătat că hotărârea a fost pronunțată de o instanță necompetentă material cu soluționarea cererii ce a format obiectul judecății.
Astfel, a arătat că este o organizație de cult, de utilitate publică, cult recunoscut prin Legea nr. 489/2006 - anexa pct. 16, funcționând în temeiul Statutului -, potrivit nr.HG 999/2008.
Așadar, recunoașterea, organizarea, funcționarea și modificarea oricăror elemente privind statutul reclamantei se fac prin lege și nu printr-o hotărâre judecătorească, instanțele sesizate nefiind competente material și neavând competența soluționării modificărilor de Statutului -.
Prin hotărârea atacată au fost încălcate prevederile art. 2 și 4.pr.civ. aspectele soluționate de Tribunal nefiind date prin lege în competența acestei instanțe.
3. Recurenta-petentă a mai susținut faptul că hotărârea recurată este criticabilă și pe aspecte de fond, întrucât Federația Comunităților din România nu este o federație în înțelesul art. 35 din nr.OG 26/2000, modificată și aprobată prin Legea nr. 246/2005.
Actul normativ în cauză nu se aplică cultelor religioase. Federația petentă este, așa cum s-a statuat în Statutul - art. 1 (1) o organizație de cult ce reunește în mod liber consimțit Comunitățile de pe teritoriul țării, fiind recunoscută de Statul Român, fiind organizată și funcționând potrivit Constituției României și Legii nr. 489/2006-
În ce privește modificarea statutului, aceasta se face numai prin lege, potrivit art. 49 din Legea nr. 489/2006, privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor.
4. Asupra aspectului concret dedus judecății, recurenta a arătat că instanța a fost sesizată numai cu o acțiune în constatarea constituirii legale a unui cabinet medical de specialitate și nu cu o acțiune în modificarea Statutului -, cum greșit s-a reținut de instanță, competentă cu soluționarea unei astfel de cereri era judecătoria și nu tribunalul, nefiind în cauză pusă problema modificării Statutului, cum greșit a reținut instanța, care a făcut o greșită aplicare a Legii nr. 489/2006 și a nr.HG 999/2008.
În drept, recurenta-petentă și-a întemeiat recursul pe prevederilor art. 304 pct. 1, 3 și 9 Cod procedură civilă, art. 2 pct. 4 Cod procedură civilă, Legea nr. 489/2006, nr.HG 999/2008, nr.OUG 26/2000, art. 312 (3) Cod procedură civilă și art. 111 Cod procedură civilă.
Examinând sentința recurată prin prisma criticilor formulate și în conformitate cu prevederile art. 3041.pr.civ. Curtea reține următoarele:
Sub un prim aspect, Curtea va analiza cu prioritate excepția de necompetență materială de soluționare a cauzei în primă instanță, întrucât admiterea ei face inutilă cercetarea celorlalte motive invocate prin cererea de recurs.
Potrivit art. 1.pr.civ. judecătoriile judecă în primă instanță toate cererile, în afară de cele date prin lege în competența altor instanțe. Rezultă că judecătoria este instanță de drept comun în ceea ce privește judecata în primă instanță, ceea ce înseamnă că, ori de câte ori nu se prevede competența unei alte instanțe judecătorești de a rezolva în primă instanță o anumită cerere, aceasta va fi judecată în primă instanță de judecătorie.
O asemenea situație se regăsește și în cauza de față, întrucât nicio dispoziție legală nu instituie competența tribunalului d e soluționare în primă instanță a unei cereri având ca obiect constatarea înființării unui punct de lucru de către FEDERAȚIA COMUNITĂȚILOR DIN ROMÂNIA.
Dispozițiile art. 35 alin. 3 din nr.OG 26/2000, invocate de către judecătorie în argumentarea soluției de admitere a excepției de necompetență materială, nu sunt aplicabile în cauză.
Astfel, petenta nu este o federație în sensul art. 35 alin. 1 din nr.OG 26/2002, potrivit căruia: "Două sau mai multe asociații sau fundații se pot constitui în federație". Asociația este, conform art. 4 din același act normativ, "subiectul de drept constituit de trei sau mai multe persoane care, pe baza unei înțelegeri, pun în comun și fără drept de restituire contribuția materială, cunoștințele sau aportul lor în muncă pentru realizarea unor activități în interes general, al unor colectivități sau, după caz, în interesul lor personal nepatrimonial", iar fundația este, în temeiul art. 15 alin. 1 "subiectul de drept înființat de una sau mai multe persoane care, pe baza unui act juridic între vii ori pentru cauză de moarte, constituie un patrimoniu afectat, în mod permanent și irevocabil, realizării unui scop de interes general sau, după caz, al unor colectivități".
În schimb, FEDERAȚIA COMUNITĂȚILOR DIN ROMÂNIA, conform Statutului din 27.08.2008 publicat în Monitorul Oficial nr. 670 din 29.09.2008 "reunește, în mod liber consimțit, Comunitățile - de pe teritoriul țării, fiind recunoscută de Statul Român".
De altfel, art. 1 alin. 3 din nr.OG 26/2000 stabilește expres că: " politice, sindicatele șicultele religioasenu intră sub incidența prezentei ordonanțe".
Față de aceste considerente, având în vedere și caracterul imperativ al normelor juridice care reglementează competența materială, potrivit art. 159 pct. 2.pr.civ. Curtea ca, în temeiul art. 304 pct. 3.pr.civ. să admită recursul, să caseze decizia recurată și potrivit art. 312 alin. 6.pr.civ. să trimite cauza pentru soluționare instanței competente - Judecătoria Sectorului 3 Întrucât judecarea în continuare a cauzei intră în competența unei alte instanțe, Curtea nu va mai analiza celelalte motive de recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de recurenta-petentă FEDERAȚIA COMUNITĂȚILOR DIN ROMÂNIA împotriva sentinței civile nr. 24 /19.12.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă, în dosarul nr-.
Casează sentința recurată și trimite cauza pentru soluționare instanței competente - Judecătoria Sectorului 3
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 16.02.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
-
Red./Th. red.
2 ex./3.04.2009
.Secția a IV-a Civilă -
*****
Președinte:Doina AnghelJudecători:Doina Anghel, Fănica Pena, Cristina Nica
