Obligația de a face. Decizia 134/2010. Curtea de Apel Timisoara
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ
ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 134
Ședința publică din 26 ianuarie 2010
PREȘEDINTE: Aurelia Schnepf
JUDECĂTOR 2: Raluca Panaitescu
JUDECĂTOR 3: Dumitru Popescu
GREFIER: - -
Pe rol se află judecarea recursului declarat de pârâta recurentă Compania Națională de Ferate CFR, împotriva Sentinței Civile nr. 899/05.03.2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanta intimată Uniunea Regională a Sindicatelor Drum de din Regionala CF T, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă pentru pârâta recurentă, consilier juridic, și pentru reclamanta intimată, avocat.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul declarat este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care reprezentanții părților depun la dosar delegație de reprezentare, concluzii scrise și chitanță reprezentând cheltuieli cu onorariu de avocat.
Nemaifiind alte cereri de formulat și probe de administrat Curtea acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta pârâtei recurente solicită admiterea recursului, modificarea în tot sentinței recurate și pe fond respingerea contestației ca neîntemeiată.
Reprezentantul reclamantei intimate solicită respingerea recursului ca nefondat pentru motivele arătate în concluziile scrise depuse la dosar, cu cheltuieli de judecată conform chitanței depuse la dosar.
CURTEA,
Deliberând constată următoarele:
Prin Sentința Civilă nr. 899/05.03.2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în Dosarul nr- a fost admisă acțiunea precizata, formulata de reclamanta UNIUNEA REGIONALA A SINDICATELOR DRUM DE din Regionala CF T, in contradictoriu cu pirita COMPANIA NATIONALA DE FERATE CFR SA, și-n consecință pirita a fost obligată sa acorde angajaților din cadrul Regionalei CFR T salariile corespunzătoare noilor valori, stabilite prin Actul Adițional la CCM la nivel de Grup de Unități din Transportul Feroviar pe anii 2006-2008, începând cu data de 01.07.2008 si pana la 31.12.2008, sume actualizate cu rata inflației la data plății efective.
Prin aceeași hotărâre judecătorească pârâta a fost obligată la plata către reclamanta a sumei de 1000 RON reprezentând cheltuieli de judecata-onorariu avocațial.
Pentru a pronunța această sentință,Tribunalul a acordat eficiență dispozițiilor art. 969 /civ. spune ca " convențiile legal făcute intre parți au putere de lege", celor din Legea nr. 130/1996,art. 7 alin. 2, potrivit cărora "contractele colective de munca încheiate cu respectarea dispozițiilor legale constituie legea parților.
Tribunalul a mai reținut că, la nivel de Grup de Unitati din Transportul Feroviar, anume intre Asociația la nivel de Grup de Unitati din Transportul Feroviar, pe de o parte si federațiile sindicale corespondente s-a încheiat Contractul Colectiv de Munca la Nivel de Grup de Unitati din Transportul Feroviar pe anii 2006- 2008, in condițiile art. 10 alin. 2 din Legea nr. 130/1996, care contract, printre alte reglementari, prin Anexa 1 stabilește si salarizarea personalului din grupul de unități.
Instanța de fond a mai observat faptul ca, in luna iunie 2008, in conformitate cu prevederile art. 31 alin. 1 din aceeași lege, a fost modificata arătata anexa cu nr. 1, stabilindu-se majorarea salariilor de baza brute pentru fiecare clasa de salarizare (valoarea minima a devenit 570 lei), dar, deși in conformitate cu dispozițiile art. 11 alin. 1 lit. B din evocata lege cu nr. 130 din 1996, pirita nu a procedat la alinierea salariilor propriilor salariați deși avea aceasta obligație începând cu data de 01.07.2008.
Tribunalul a înlăturat apărările angajatorului potrivit cărora nu este aplicabil contractul colectiv de munca de care reclamanta se prevalează, datorita faptului ca la nivel de unitate exista un CCM, in considerarea dispozițiilor alin. 2 al art. 8 din Legea nr. 130/1996, potrivit căruia "Contractele colective de muncă nu pot conține clauze care să stabilească drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de muncă încheiate la nivel superior".
In situația in care CCM încheiat la nivel superior conține clauze mai favorabile, acestea fac parte de drept in contractele colective încheiate la nivel inferior.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs in termenul legal pârâta Compania Națională de Ferate CFR SA,recurs înregistrat pe rolul Curții de Apel Timișoara la data de 22.10.2009, solicitând modificarea in tot a sentinței supusă reformării,in sensul respingerii cererii de chemare in judecată,așa cum a fost formulată in primul ciclu procesual.
Sintetizând motivele de recurs ale pârâtei,Curtea reține că acestea au vizat in esență greșita aplicare a prevederilor CCM la Nivel de Grup de Unități din Transportul Feroviar pe anii 2006-2008, anume Anexa 1 cu privire la salarizare,in contextul in care la momentul înregistrării acțiunii unitatea avea încheiat un contract colectiv de muncă,ce reprezintă in conformitate cu prevederile 969/civ. și cele ale art. 7 alin.2 din Legea nr. 130/1996.
A mai arătat recurenta că CCM la nivel de unitate pentru anii 2007-2008 produce efecte pentru toți salariații unității,ceea ce înseamnă că prevederile contractului de muncă încheiat la nivel superior este lipsit de eficiență.
In drept,recurenta a invocat prevederile Legii nr. 53/2003.
Reclamanta intimată nu si-a exprimat poziția procesuală prin întâmpinare,cu toate că a fost citată cu această mențiune in cursul procesului.
La dosar au fost depuse următoarele înscrisuri:Adresele nr- și nr-,emise de recurentă și Acte adiționale la CCM nr. 1631/2007, toate in copii xerox.
Analizând recursul pârâtei,prin prisma motivelor invocate, a actelor de procedură efectuate in primul ciclu procesual, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 312 alin.1 și art. 304 ind. 1/pr.civ.,Curtea reține că acesta nu este întemeiat, cu următoarele argumente:
Cu privire la motivul de recurs invocat,ce ține de interpretarea și aplicarea de către instanța de fond a celor două contracte colective de muncă, respectiv CCM la nivelul Grupului de Unități din Transportul Feroviar pe anii 2006-2008 și CCM la nivelul C, Curtea amintește recurentei că interpretarea și aplicarea contractelor colective de muncă se face după regulile speciale conținute de art. 8 din Legea nr. 130/1996 privind contractele colective de muncă,in varianta sa republicată potrivit cărora, contractele colective de muncă nu pot conține clauze care să stabilească drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de muncă încheiate la nivel superior ( alin. 2).
O atare dispoziție legală îngăduie și obligă in același timp instanțele de judecată ca,in situația in care sunt chemate să aplice două clauze ale unor contracte colective de muncă încheiate la nivele diferite, cu același domeniu de reglementare, s-o aleagă pe cea care este mai favorabilă salariatului, înlăturând-o pe cealaltă.
considerațiile teoretice de mai sus la situația concretă a speței de față,Curtea observă că judecătorii fondului au fost chemați să aleagă intre două clauze contractuale invocate de părțile litigante cu privire la cuantumul salariilor de bază brute corespunzătoare claselor de salarizare valabile de la 01.07.2008.
In principiu, rațiunea negocierii și încheierii contractelor de muncă la nivele inferioare este aceea de a delimita raporturile de muncă ale părților contractante, individualizând drepturile salariaților deja acordate prin lege,ori contractele colective de muncă încheiate la nivele superioare,in funcție de particularitățile locului de muncă și specificul activității desfășurate in cadrul unui anumit angajator. Acest lucru determină, ca regulă,aplicarea cu prioritate a unui contract colectiv la nivel de unitate, sub rezerva ca acesta să nu conțină clauze mai nefavorabile salariatului in comparație cu cele de la nivele superioare. De aceea,instanța de recurs consideră că in mod corect Tribunalul a aplicat clauza conținută de Anexa nr. 1 la CCM la nivelul grupului de unități,înlăturând prevederea din contractul colectiv de muncă la nivel de unitate,defavorabilă salariaților.
Pentru considerentele de fapt și de drept mai sus reținute,in baza art. 312 alin.1 și art. 304 ind.1 /pr.civ.,Curtea va respinge ca neîntemeiat recursul pârâtei,cu consecința menținerii dispozițiilor sentinței recurate,considerată a fi legală și temeinică.
Cât privește cererea accesorie a intimatei,având ca obiect plata cheltuielilor de judecată,aceasta va fi soluționată după criteriile oferite de art. 274 și urm./pr.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâta Compania Națională de Ferate CFR, împotriva Sentinței Civile nr. 899/05.03.2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în Dosarul nr-.
Obligă recurenta să plătească intimatului suma de 595 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 26 ianuarie 2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
- -
Red. /24.02.2010
Tehnored I/24.02.2010/2 ex
Prima instanță: Tribunalul Timiș
Jud., jud.
Președinte:Aurelia SchnepfJudecători:Aurelia Schnepf, Raluca Panaitescu, Dumitru Popescu