Pretentii civile. Speta. Decizia 150/2010. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMI ȘOARA Operator 2928
SECȚIA LITIGII DE MUNC
ȘI ASIGURRI SOCIALE
DOSAR NR-
DECIZIA CIVIL NR. 150
Ședința public din 26 ianuarie 2010
PREȘEDINTE: Aurelia Schnepf
JUDECTOR: - -
JUDECTOR: - -
GREFIER: - -
Pe rol se afl judecarea recursului declarat de reclamantul, împotriva Sentinței Civile nr. 1452/20.10.2009, pronunțat de Tribunalul Arad în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâta SC SA B, având ca obiect drepturi bnești.
La apelul nominal, fcut în ședinț public, se prezint pentru pârâta intimat, avocat C, în substituirea avocat, lips fiind reclamantul recurent.
Procedura de citare este legal îndeplinit.
Recursul declarat este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a fcut referatul cauzei de ctre grefierul de ședinț, dup care reprezentanta pârâtei intimate depune la dosar întâmpinare, notificare privind schimbarea denumirii societții, delegație de reprezentare și delegație de substituire.
Nemaifiind alte cereri de formulat și probe de administrat, Curtea acord cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta pârâtei intimate solicit respingerea recursului, ca nefondat, cu cheltuieli de judecat.
CURTEA,
Deliberând constat urmtoarele:
Prin Sentința Civil nr. 1452/20.10.2009, pronunțat de Tribunalul Arad în Dosarul nr-,aceast instanț și-a declinat competența de soluționare a cererii formulat de reclamantul,in contradictoriu cu pârâta SC SRL in favoarea Tribunalului Bucure ști.
Pentru a pronunța aceast sentinț,Tribunalul a reținut in deliberare c prin art. 249 din Codul Muncii legiuitorul a prevzut c procedura de soluționare a conflictelor de munc se stabilește prin lege special ce se aplic cu prioritate faț de legea general, avându-se în vedere și regulile care guverneaz concursul dintre legea special și legea general, consacrate deja atât doctrinar cât și jurisprudențial.
Pe aceeași linie de idei, nu prezint relevanț împrejurarea c legea special este mai veche, iar cea general mai nou, întrucât aceasta din urm nu o mai poate modifica ori abroga pe cea dintâi în absența unei prevederi neechivoce, care presupune, sub aspectul tehnicii legislative, și în lipsa unei enumerri a dispozițiilor legale abrogate, cel puțin o sintagm precum "chiar dac prin lege special se prevede altfel", dar în nici un caz una cu înalt grad de generalitate precum cea de la art. 298 alin.2) pct.10) din Codul muncii unde se arat c pe data intrrii în vigoare a codului se abrog orice alte dispoziții contrare.
In opinia Tribunalului Arad,aceasta din urm reprezint indeniabil o abrogare generic - indirect care, cu caracter excepțional, a fost prevzut în Decretul nr.16/1976, cu privire la metodologia de tehnic legislativ privind pregtirea și sistematizarea proiectelor de acte normative, dar care nu mai este permis dup apariția Legii nr. 24/2000, republicat, privind normele de tehnic legislativ pentru elaborarea actelor normative, act normativ ce stipuleaz imperativ obligativitatea de a determina expres, actele normative care se abrog așa încât prevederea mai sus menționat nu poate înltura de la aplicare normele de competenț reglementate la art. 72 din Legea nr. 168/1999,; altfel spus, modalitatea respectiv de abrogare nu poate produce efecte juridice și nu mai exist în sistemul nostru de drept de vreme ce însuși textul și actul normativ care o reglementau au fost abrogate expres prin legea amintit.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul, recurs înregistrat pe rolul Curții de Apel Timi șoara la data de 23.10.2009, solicitând casarea sentinței supus reformrii și trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Arad.
Sintetizând motivele de recurs ale reclamantului, care,in opinia sa se circumscriu prevederilor art. 304 ind. 1/pr.civ.,Curtea constat c acestea s-au referit in esenț la faptul c judectorii fondului au interpretat și aplicat greșit prevederile art. 72 din Legea nr. 168/1999, fr a lua in considerare c acestea au fost abrogate implicit prin art. 298 ultima liniuț din Codul Muncii.
Recurentul susține c,in stabilirea competenței in favoarea instanței in a crei raz teritorial își are domiciliul reclamantul,legiuitorul a avut in vedere înlesnirea accesului la justiție al angajaților in discuție.
Poziția procesual a intimatei pârâte a fost exprimat prin întâmpinarea depus la dosar la termenul de judecat din 26.01.2010, prin care aceasta a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat,cu motivarea c au rmas in vigoare prevederile art. 72 din Legea nr. 168/1999, care stabilesc competența teritorial exclusiv in materia conflictelor de drepturi in favoarea instanței de la sediul/domiciliul angajatorului și c acestea,având caracter special,primeaz faț de cele ale art. 284 din Codului Muncii.
Analizând recursul reclamantului,prin prisma motivelor invocate,a actelor de procedur efectuate in fața instanței de fond,cu aplicarea corespunztoare a prevederilor art. 312 alin.1, 3 și 5 și art. 304 pct.4 și pct.9 /pr.civ.,Curtea reține c acesta este întemeiat, cu urmtoarele argumente.
Curtea constat c prevederile art. 72 din Legea nr. 168 /1999 au fost abrogate implicit prin noile dispoziții ale art. 284 alin.2 din Codul Muncii, fiind evident intenția legiuitorului de renunța la vechea reglementare in materie de competenț,cu scopul de a se ralia prevederilor europene și internaționale referitoare la jurisdicția muncii, prin instituirea unor norme procedurale în beneficiul salariatului (lucrtorului) pentru eficientizarea actului de justiție, în spiritul principiului celeritții și al garantrii accesului liber și imediat la justiție.
O atare intenție rezult cu certitudine și din prevederea cu caracter general din corpul art. 298 al Codului Muncii,care dispune c pe data intrrii in vigoare a Legii nr. 53/2003 se abrog oricealte dispoziții contrare.
Curtea consider c,odat ce intenția legiuitorului in adoptarea unei soluții legislative apare ca neîndoielnic, rolul instanțelor judectorești este acela de a aplica prevederile legale, iar eventuala nerespectare de ctre puterea legiuitoare a tuturor exigențelor Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnic legislativ, in speț a art. 63 alin.3 din varianta in vigoare la data adoptrii Codului Muncii, nu poate fi cenzurat pe cale judiciar,întrucât acest lucru ar permite înclcarea principiului separației puterilor in stat, prin lipsirea de efecte a unui act normativ cu putere de lege prin intervenția instanțelor de judecat, pe motiv ca acesta nu respect tehnica legislativ instituit printr-o alt lege special. Cu alte cuvinte,Legea nr. 24/2000 poate reprezenta cel mult un ansamblu de criterii menite s permit instanțelor judectorești interpretarea unor dispoziții neclare ale actelor normative, dar in nici un caz înlturarea unor texte legale lipsite de echivoc.
Aceasta cu atât mai mult cu cât limitele controlului judiciar al actelor emise de autoritțile publice sunt fixate in mod expres prin art. 126 alin. 6 din Constituția României, iar depșirea acestora,nu numai c ar conduce la înclcarea din aceast perspectiv a legii fundamentale,dar ar pune autoritțile judiciare in ipostaza de a svârși un veritabil abuz de putere.
Prin urmare, întrucât principiul potrivit cruia o norm special înltur de la aplicarea o dispoziție cu caracter general,chiar dac ultima este ulterioar,nu poate servi drept justificare pentru aplicarea unei norme juridice abrogate,instanța de control judiciar conchide c Tribunalul a aplicat eronat prevederile art. 72 din Legea nr. 168 /1999, depșindu-și atribuțiile conferite puterii judectorești, împrejurare de natura a atrage incidența motivelor de casare prevzut de art. 304 pct.4/pr.civ. și art.312 alin.3 și 5/pr.civ,precum și a celui la care se refer art. 304 pct.9/pr.civ.. De aceea, in baza art. 312 alin 3 și 5 /pr.civ., Curtea va admite recursul reclamantului, va casa sentința atacat și va trimite dosarul spre competent soluționare Tribunalului Arad, instanț care,conformându-se imperativului art.315 /pr.civ.,va ține cont de dispozițiile Codului Muncii in materie de competenț teritoriala absolut a conflictelor de munc.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamantul, împotriva sentinței civile nr. 1452/20.10.2009, pronunțat de Tribunalul Arad în dosarul nr-.
Caseaz sentința recurat și trimite cauza spre rejudecare la Tribunalul Arad.
Irevocabil.
Pronunțat în ședinț public, azi, 26 ianuarie 2010.
PREȘEDINTE, JUDECTOR, JUDECTOR,
- - - - - -
GREFIER,
- -
Red. /18.02.2010
Tehnored. I/18.02.2010/2 ex
Prima instanț: Tribunalul Arad
Jud., jud.
Președinte:Aurelia SchnepfJudecători:Aurelia Schnepf, Raluca Panaitescu, Dumitru Popescu
