Obligația de a face. Decizia 192/2010. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ
DOSAR NR- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR. 192
Ședința publică din data de 04 februarie 2010
PREȘEDINTE: Traian Logojan
JUDECĂTORI: Traian Logojan, Cristina Pigui Ioana Cristina
---
Grefier -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de reclamantul G, domiciliat în B, Cartier V,. 22,. A,. 9, județul B, împotriva sentinței civile nr. 1074 din 16 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu intimata-pârâtă Casa Județeană de Pensii B cu sediul în B,-, județul
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că recursul este motivat în termen și scutit de plata taxei de timbru.
Curtea, având în vedere că recurentul-reclamant Gas olicitat judecarea cauzei în lipsă, potrivit art. 242 Cod pr.civilă, față de actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată:
Prin cererea înregistrată sub - pe rolul Tribunalului Buzău, reclamantul a chemat în judecată pe pârâta Casa Județeană de Pensii B pentru a fi obligată să emită o nouă decizie prin care să-i recalculeze pensia, în temeiul OUG nr. 4/2005, prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare de 20 de ani.
Reclamantul a mai solicitat obligarea pârâtei la plata diferenței de pensie neacordată pe perioada de 3 ani anteriori promovării acțiunii, datorită luării greșite în calcul a stagiului complet de cotizare de 30 ani și nu de 20 ani, așa cum este legal.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că a fost pensionat pentru munca depusă și limită de vârstă în anul 1997, prin decizia nr. -/28.10.1997 emisă de fostul Oficiu de Asigurări Sociale și Pensii de Stat B și că a avut un stagiu de cotizare în grupa de muncă de 24 de ani, 1 lună și 29 zile și de 6 ani 8 luni și 27 zile în grupa a-III-a de muncă.
Reclamantul a considerat că dreptul la pensie fiindu-i deschis în perioada de aplicare a Legii nr. 3/1977 cuprinsă între 01.07.1977-31.03.2001, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual este cel prevăzut în art.14 din Legea nr.3/1977, așa cum s-a statuat prin Decizia nr. 40/22.09.2008 pronunțată de Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care s-a admis recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
După administrarea probatoriilor, prin sentința civilă nr.1074 din data de 16 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Buzău, s-a respins ca neîntemeiată acțiunea.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că, din decizia nr.-/28.10.1997 privind acordarea pensiei pentru munca depusă și limită de vârstă emisă reclamantului, rezultă că acesta a fost pensionat pentru limită de vârstă în anul 1997, an în care condițiile de ieșire la pensie și de calculul pensiei erau reglementate prin Legea nr. 3/1977, înlocuită în anul 2001 cu Legea nr.19/2000.
A mai reținut instanța de fond că, prin decizia nr.-/28.10.1997, s-a atestat că reclamantul a lucrat 24 de ani 1 lună și 29 zile în grupa I de muncă și 6 ani, 8 luni și 27 zile în grupa a-III-a de muncă, totalizând, ca efect al aplicării art. 14 din Legea nr.3/1977, o vechime în muncă de 34 ani în care se prevedea că, pentru fiecare an lucrat în grupa a II-a de muncă, se ia în calcul, un an și 3 luni.
Potrivit art. 8 alin. 1 din Legea nr. 3/1977, în vigoare la data pensionării reclamantului "personalul muncitor care are o vechime în muncă de minimum 30 de ani bărbații are dreptul la pensie."
Instanța de fond a reținut că reclamantul a lucrat în condiții deosebite de muncă, încadrate în grupa a-II-a de muncă și a beneficiat de ieșirea la pensie înainte ca acesta să aibă vârsta standard de pensionare de 60 ani, la data ieșirii la pensie reclamantul având vârsta de 54 ani.
Cu alte cuvinte, deși reclamantul a lucrat efectiv 28 ani, a beneficiat, în temeiul art.14 din Legea nr.3/1977, de o vechime de 34 de ani, care, conform art.16 din Legea nr.3/1977, i-a deschis dreptul la pensie înainte de împlinirea vârstei de 60 ani.
Instanța de fond a subliniat că vechimea totală în muncă de 34 ani determinată conform art. 14 din Legea nr.3/1977, nu a avut nici un efect cu privire la cuantumul pensiei stabilite prin Decizia -/28.10.1997, care s- făcut după regulile si metodologia prevăzută în Legea nr.3/1977, singura consecință fiind aceea că reclamantul a ieșit la pensie înainte de vârsta legală de 60 ani.
De asemenea, instanța de fond a mai reținut că Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii, în vigoare începând cu 01.04.2001, a stabilit un nou mod de calcul al pensiilor. Astfel, art.76 alin.1 din această lege prevede că, începând cu data înscrierii la pensie, cuantumul pensiei se determină prin înmulțirea punctajului mediu anual realizat de asigurat în perioada de cotizare cu valoarea unui punct de pensie.
Determinarea punctajului mediu anual realizat se face, potrivit art. 77 alin.1 din Legea nr.19/2000 "prin împărțirea numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale realizate de asigurat în perioada de cotizare la numărul de ani corespunzător stagiului complet de cotizare, prevăzut în anexa 3".
În ce îi privește pe asigurații care au lucrat în condiții speciale de muncă, alineatul 2 al art. 77 din Legea nr.19/2000 arată că, în situația asiguraților prevăzuți la art.43, la stabilirea punctajului mediu anual se iau în considerare stagiul de cotizare prevăzut în acest articol, respectiv de 20 ani.
Potrivit art. 160 alin.1 din Legea nr.19/2000, vechimea în muncă recunoscută pentru stabilirea pensiilor până la intrarea în vigoare a acestor legi constituie stagiu de cotizare.
Prin Ordonanța de Urgență nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat s-a stabilit că, conform art.1, pensiile din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, stabilite în baza legislației în vigoare anterior datei de 01.04.2001, se recalculează în condițiile prevăzute de prezenta ordonanță de urgență.
A apreciat instanța de fond că, reclamantului, fiindu-i stabilită pensia anterior datei de 01.04.2001, respectiv în baza Legii nr. 3/1977, rezultă că recalcularea pensiei se face potrivit regulilor stabilite prin OUG nr. 4/2005.
Art. 2 alin. 1 din G nr. 4/2005 statuează că recalcularea pensiei se efectuează prin determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului fiecărei pensii, cu respectarea prevederilor Legii nr.19/2000.
Referitor la determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului fiecărei pensii, art. 4 alin. 2 din G nr. 4/2005 prevede că această determinare se face cu respectarea Normelor Metodologice aprobate prin G nr.1550/2004 privind efectuarea operațiilor de evaluare în vederea recalculării pensiilor din sistemul public, stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, potrivit legislației anterioare datei de 01.04.2001.
Astfel, în conformitate cu art. 2 alin. 3 din Normele Metodologice aprobate prin G nr. 1550/2004 pentru persoanele ale căror drepturi la pensie s-au deschis între 01.07.1977-31.03.2001, stagiul complet de cotizare, utilizat la determinarea punctajului mediu anual va fi cel reglementat de Legea nr. 3/1977.
Potrivit art. 41 alin. 1 din Legea nr. 19/2000, "stagiul complet de cotizare este de 30 ani pentru femei și 35 ani pentru bărbați. Atingerea stagiului complet de cotizare se va realiza în termen de 13 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin creșterea acestuia pornindu-se de la 25 ani pentru femei și de la 30 de ani pentru bărbați, conform eșalonării prevederilor în anexa 3."
Noțiunea de stagiu complet de cotizare prevăzut în art. 41 alin. 1 și 4 din Legea nr. 19/2000 corespunde noțiunii de vechime în muncă necesară pentru ieșirea la pensie prevăzută în art.8 din Legea nr. 3/1977, necesară deschiderii dreptului la pensie pentru limită de vârstă, care era stabilit la 30 de ani pentru bărbați.
Raportat la aceste dispoziții legale, instanța de fond a apreciat că, concluzia care se desprinde este aceea că, stabilirea stagiului complet de cotizare în ce-l privește pe reclamant, se face potrivit Legii nr. 3/1977 în vigoare la data ieșirii acestuia la pensie și acest stagiu este de 30 ani și nu de 20 de ani, prevăzut în art.43 alin. 1 cu referire la art. 77 alin. 2 din Legea nr. 19/2000, care se aplică numai celor pensionați după intrarea în vigoare a Legii nr. 19/2000, așa cum pretinde reclamantul.
S-a mai arătat de instanța de fond că, în sensul celor reținute mai sus, s-a pronunțat Înalta Curte de Casație și Justiție - Secțiile Unite, prin Decizia nr.40/2008 care, admițând recursul în interesul legii, a statuat că dispozițiile art.77 alin.2 raportat la art.43 alin.1 și 3 din Legea nr.19/2000 se interpretează în sensul că stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual pentru persoanele ale căror drepturi la pensie s-au deschis în intervalul 01.07.1977- 31.03.2001 și care și-au desfășurat activitatea în grupe speciale de muncă, este cel reglementat de art.14 din Legea nr. 3/1977.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul G în baza art. 304 pct. 9 Cod pr. civilă, criticând-o ca nelegală și netemeinică pentru următoarele considerente:
În motivarea recursului său, recurentul a învederat că pârâta a avut în vedere un stagiu de cotizare complet de 30 de ani conform legii 19/2000. Recurentul consideră că, în raport de data la care s-au deschis drepturile de pensie, respectiv 28.10.1997, la recalculare se aplică disp. art. 4 alin. 1 din OUG 4/2005, potrivit cărora determinarea punctajului mediu anual și cuantumul fiecărei pensii se face pe baza datelor și informațiilor din documentele de pensie aflate în păstrarea caselor teritoriale de pensie, cu respectarea HG 1550/2004.
Deși stagiul de cotizare de 30 de ani era consacrat cu caracter de principiu de Legea 3/1977, totuși, această lege a instituit o serie de situații speciale când stagiul complet de cotizare era mai mic. Astfel, stagiul de cotizare era de 20 de ani în cazul persoanelor care au lucrat în grupa I de muncă și de 25 de ani pentru persoanele care au lucrat în grupa II de muncă sau care lucrau ca personal navigant. În cazul nevăzătorilor, stagiul complet de cotizare era de 15 ani bărbații și 10 ani femeile.
Ca atare, consideră recurentul că, fiind vorba de un stagiu complet de cotizare consacrat de o normă specială, determinarea punctajului mediu anual trebuie să se facă în procedura de recalculare a drepturilor în temeiul OUG 4/2005, pe baza unui stagiu complet de cotizare de 20 de ani, avându-se în vedere perioada de activitate desfășurată de acesta de 24 ani 1 lună și 29 de zile în grupa I de muncă și 6 ani, 8 luni și 27 de zile în grupa III de muncă.
Recurentul a criticat și trimiterile pe care le face instanța de fond la procedura prealabilă.
În susținerea recursului, a depus la dosar practică judiciară.
Analizând actele și lucrările dosarului în funcție de prevederile legale aplicabile cauzei și sub toate aspectele conform art. 3041Cod pr. civilă, Curtea constată că motivele de recurs nu sunt fondate pentru următoarele considerente:
Din decizia nr. -/28.10.1997 privind acordarea pensiei pentru munca depusă și limită de vârstă emisă reclamantului, rezultă că acesta a fost pensionat pentru limită de vârstă în anul 1997, an în care condițiile de ieșire la pensie și de calculul pensiei erau reglementate prin Legea nr.3/1977, înlocuită în anul 2001 cu Legea nr. 19/2000.
Prin decizia nr. -/28.10.1997, s-a atestat că reclamantul a lucrat 24 de ani, 1 lună și 29 zile în grupa I de muncă și 6 ani, 8 luni și 27 zile în grupa a
III-a de muncă, totalizând, ca efect al aplicării art. 14 din Legea nr. 3/1977, o vechime în muncă de 34 ani, în care se prevedea că, pentru fiecare an lucrat în grupa a I-a de muncă, se ia în calcul un an și 3 luni.
Potrivit art. 8 alin. 1 din Legea nr. 3/1977, în vigoare la data pensionării reclamantului "personalul muncitor care are o vechime în muncă de minimum 30 de ani bărbații are dreptul la pensie."
Reclamantul a lucrat în condiții deosebite de muncă, încadrate în grupa I-a de muncă și a beneficiat de ieșirea la pensie înainte ca acesta să aibă vârsta standard de pensionare de 60 ani, la data ieșirii la pensie reclamantul având vârsta de 54 ani.
Cu alte cuvinte, deși reclamantul a lucrat efectiv 28 ani, a beneficiat, în temeiul art.14 din Legea nr.3/1977, de o vechime de 34 de ani, care conform art. 16 din Legea nr. 3/1977, i-a deschis dreptul la pensie înainte de împlinirea vârstei de 60 ani.
Vechimea totală în muncă de 34 ani,determinată conform art.14 din Legea nr.3/1977, nu a avut nici un efect cu privire la cuantumul pensiei stabilite prin Decizia -/28.10.1997, care s- făcut după regulile si metodologia prevăzută în Legea nr.3/1977, singura consecință fiind aceea că reclamantul a ieșit la pensie înainte de vârsta legală de 60 ani.
Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii, în vigoare începând cu 01.04.2001, a stabilit un nou mod de calcul al pensiilor. Astfel, art.76 alin.1 din această lege prevede că, începând cu data înscrierii la pensie, cuantumul pensiei se determină prin înmulțirea punctajului mediu anual realizat de asigurat în perioada de cotizare cu valoarea unui punct de pensie.
Determinarea punctajului mediu anual realizat se face, potrivit art.77 alin.1 din Legea nr.19/2000, prin împărțirea numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale realizate de asigurat în perioada de cotizare la numărul de ani corespunzător stagiului complet de cotizare, prevăzut în anexa 3.
În ce-i privește pe asigurații care au lucrat în condiții speciale de muncă, alineatul 2 al art.77 din Legea nr.19/2000 arată că, în situația asiguraților prevăzuți la art.43, la stabilirea punctajului mediu anual se iau în considerare stagiul de cotizare prevăzut în acest articol, respectiv de 20 ani.
Potrivit art. 160 alin. 1 din Legea nr. 19/2000, vechimea în muncă recunoscută pentru stabilirea pensiilor până la intrarea în vigoare a acestor legi, constituie stagiu de cotizare.
Prin Ordonanța de Urgență nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, s-a stabilit, conform art.1, că, pensiile din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat stabilite în baza legislației în vigoare anterioare datei de 01.04.2001, se recalculează în condițiile prevăzute de această ordonanță de urgență.
Reclamantului, fiindu-i stabilită pensia anterior datei de 01.04.2001, în baza Legii nr.3/1977, rezultă că recalcularea pensiei i se face potrivit regulilor stabilite prin OUG nr. 4/2005.
Art. 2 alin. 1 din G nr. 4/2005 statuează că recalcularea pensiei se efectuează prin determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului fiecărei pensii, cu respectarea prevederilor Legii nr.19/2000.
Referitor la determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului fiecărei pensii, art. 4 alin. 2 din G nr. 4/2005 prevede că această determinare se face cu respectarea Normelor Metodologice aprobate prin G nr.1550/2004, privind efectuarea operațiilor de evaluare în vederea recalculării pensiilor din sistemul public, stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, potrivit legislației anterioare datei de 01.04.2001.
Astfel, în conformitate cu art. 2 alin. 3 din Normele Metodologice aprobate prin G nr. 1550/2004 pentru persoanele ale căror drepturi la pensie s-au deschis între 01.07.1977-31.03.2001, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual va fi cel reglementat de Legea nr. 3/1977.
Potrivit art. 41 alin. 1 din Legea nr. 19/2000 "stagiul complet de cotizare este de 30 ani pentru femei și 35 ani pentru bărbați. Atingerea stagiului complet de cotizare se va realiza în termen de 13 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin creșterea acestuia pornindu-se de la 25 ani pentru femei și de la 30 de ani pentru bărbați, conform eșalonării prevederilor în anexa 3."
Noțiunea de stagiu complet de cotizare prevăzut în art.41 alin.1 și 4 din Legea nr.19/2000 corespunde noțiunii de vechime în muncă necesară pentru ieșirea la pensie prevăzută în art.8 din Legea nr.3/1977 necesară deschiderii dreptul la pensie pentru limită de vârstă, care era stabilit la 30 de ani pentru bărbați.
Concluzia care se desprinde este aceea că stabilirea stagiului complet de cotizare, în ce-l privește pe reclamant se face potrivit Legii nr.3/1977 în vigoare la data ieșirii acestuia la pensie și acest stagiu este de 30 zile și nu de 20 de ani prevăzut în art.43 alin.1 cu referire la art. 77 alin.2 din Legea nr.19/2000, care se aplică numai celor pensionați după intrarea în vigoare a Legii nr.19/2000, așa cum pretinde reclamantul.
În sensul celor reținute mai sus s-a pronunțat Înalta Curte de Casație și Justiție - Secțiile Unite, prin Decizia nr.40/2008 care, admițând recursul în interesul legii a statuat că dispozițiile art.77 alin.2 raportat la art.43 alin.1 și 3 din Legea nr.19/2000 se interpretează în sensul că stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual pentru persoanele ale căror drepturi la pensie s-a deschis în intervalul 01.07.1977- 31.03.2001 și care și-au desfășurat activitate în grupe speciale de muncă este cel reglementat de art.14 din Legea nr.3/1977.
Așa fiind, în baza art. 312 alin. 1 Cod pr. civilă, va respinge ca nefondat recursul formulat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECID E:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul G, domiciliat în B, cartier V,.22,. A,.9, județul B, împotriva sentinței civile nr.1074 din data de 16 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii B, cu sediul în B,-, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică astăzi, 4 februarie 2010.
Președinte, JUDECĂTORI: Traian Logojan, Cristina Pigui Ioana Cristina
- - - - - -
Grefier,
Red.
Tehnored.
4 ex./12.02.2010
dosar fond- - Tribunalul Buzău
judecători fond- -.; G
operator de date cu caracter personal;
număr notificare 3120/2006
Președinte:Traian LogojanJudecători:Traian Logojan, Cristina Pigui Ioana Cristina
