Obligația de a face. Decizia 2234/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMANIA -
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
DOSAR NR-
Format vechi nr.96/2009
SECȚIA A VII A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Decizia civilă nr.2234/
Ședința publică din data de 07 aprilie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Petre Magdalena
JUDECĂTOR 2: Ilie Nadia Raluca
JUDECĂTOR 3: Bodea
GREFIER
Pe rol fiind soluționarea recursurilor declarate de către recurenta-reclamantă și de către recurenta-pârâtă Regia Autonomă pentru Activități - Sucursala Cercetări Pitești împotriva sentinței civile nr.5895 din data de 24.09.2008 pronunțată de către Tribunalul București - Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.10576/3/LM/2008 - având ca obiect "obligația de a face".
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurenta-reclamantă personal și asistată de apărător d-na avocat cu împuternicire avocațială de reprezentare atașată la fila 17 dosar recurs emisă în baza contractului de asistență juridică nr.- din data de 09.02.2009, lipsind recurenta-pârâtă Regia Autonomă pentru Activități - Sucursala Cercetări Pitești.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează Curții faptul că la dosar s-a depus prin serviciul "registratură" al secției la data de 19.03.2009 de către recurenta-reclamantă întâmpinare la motivele de recurs formulate în cauză de către recurenta-pârâtă Regia Autonomă pentru Activități - Sucursala Cercetări Pitești, în dublu exemplar, act procedural necomunicat părții recurente adverse, la care a atașat un set de înscrisuri în susținerea acesteia, de asemenea în dublu exemplar.
Se prezintă în ședință publică recurenta-reclamantă prin avocat care, având cuvântul, precizează că a înțeles să atașeze un set de înscrisuri la întâmpinarea formulată în cauză, despre care a făcut vorbire și în motivele de recurs formulate, întrucât le consideră ca fiind pertinente, utile și concludente cauzei. Așa fiind, solicită încuviințarea probei cu înscrisuri; de asemenea, solicită a depune la dosar, cu titlu de practică judiciară, sentința civilă nr.147 din 12.01.2009 pronunțată de către Tribunalul București - Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr- - pentru a dovedi lipsa bunei credințe a recurentei persoană juridică.
Curtea, după deliberare, încuviințează recurentei-reclamante proba cu înscrisuri, respectiv cele atașate întâmpinării, în temeiul dispozițiilor art.305 Cod proc. civ.
Recurenta-reclamantă prin avocat, întrebată fiind, arată că nu mai are cereri, chestiuni prealabile, excepții de invocat sau înscrisuri noi de atașat.
Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părții recurente prezente în susținerea, respectiv combaterea motivelor de recurs formulate în cauză.
Recurenta-reclamantă prin avocat având cuvântul solicită admiterea recursului, modificarea hotărârii judecătorești atacate în sensul obligării pârâtei la plata cheltuielilor de judecată în primă instanță.
Astfel, recurenta-reclamantă prin avocat arată că, deși a fost admisă cererea formulată în contradictoriu cu pârâta Regia Autonomă pentru Activități - Sucursala Cercetări Pitești, instanța de fond a respins în mod greșit cererea sa privind cheltuielile de judecată, ca nedovedită, din moment ce la fila 6 dosar fond se află în original chitanța privind plata onorariului de avocat, ce a fost depusă odată cu acțiunea. Față de aceste considerente, se concluzionează în sensul admiterii recursului așa cum a fost formulat și motivat în scris. Cu cheltuieli de judecată.
În ceea ce privește recursul declarat de către recurenta-pârâtă Regia Autonomă pentru Activități - Sucursala Cercetări Pitești, recurenta-reclamantă prin avocat solicită, în principal, constatarea nulității lui, iar în subsidiar pe fondul cauzei, respingerea acestuia ca nefondat și menținerea sentinței civile recurate pronunțate de către instanța de fond ca fiind temeinică și legală.
În ceea ce privește nulitatea recursului, recurenta-reclamantă prin avocat arată că, în speță, partea potrivnică atacă cu recurs sentința civilă nr.5895 din 24.09.2008 fără a indica temeiul de drept, deși cererea este semnată de director și de consilierul juridic, pe de o parte, iar pe de altă parte, prin prisma faptului că nu s-a menționat instanța emitentă a acestei hotărâri.
Curtea, după deliberare, respinge excepția nulității recursului formulat de recurenta-pârâtă față de dispozițiile art.306 alin.(3) Cod proc. civ. întrucât neindicarea temeiului de drept nu poate duce la nulitatea recursului dacă dezvoltarea motivelor permite încadrarea lor într-unul din motivele prevăzute de art.304 Cod proc. civ.
Recurenta-reclamantă prin avocat, având cuvântul, solicită respingerea recursului declarat de către recurenta-pârâtă Regia Autonomă pentru Activități - Sucursala Cercetări Pitești, ca nefondat. Astfel, arată că partea potrivnică înțelege să atace hotărârea instanței de fond pentru faptul că nu ar fi ținut seama de probatoriul administrat, în speță fiind vorba de două adeverințe emise în anul 2006 pentru reclamantă, însă aceste înscrisuri au fost atașate cererii introductive, astfel că instanța de fond nu le putea omite din probatoriul administrat.
Chiar dacă aceste adeverințe ar cuprinde în viziunea deformată a recurentei-pârâte numai sporurile cu caracter permanent, reclamanta a cerut eliberarea unei alte adeverințe pentru celelalte venituri salariale obținute, chiar dacă au avut sau nu caracter permanent, însă s-a precizat că nu se pot elibera decât adeverințe corecte, fără a se preciza în ce constă corectitudinea.
Mai arată recurenta-reclamantă prin avocat faptul că partea potrivnică este în eroare și în ceea ce privește faptul că veniturile pentru care se solicită eliberarea adeverinței sunt excluse de la recalcularea pensiei potrivit dispozițiilor pct. VI din anexa OUG nr.4/2005, câtă vreme reclamanta s-a pensionat pe legea nouă pentru limită de vârstă, în anul 2007. Prin urmare, reclamantei nu-i sunt aplicabile dispozițiile actului normativ susmenționat.
De asemenea, recurenta-reclamantă mai arată că apărările recurentei-pârâte sunt nefondate și prin prisma faptului că aceasta a eliberat altor foști salariați, colegi ai reclamantei, adeverințe pentru alte categorii de sporuri suplimentare menționate în carnetul de muncă. În acest sens arată că s-a depus în recurs un înscris constând într-un extras ce emană din partea pârâtei-recurente din care rezultă plata unor diferențe, cât și copii de pe adeverințe privind majorarea de retribuire pentru alte categorii de venituri suplimentare.
Pentru toate aceste considerente, cât și față de cele învederate pe cale de întâmpinare, recurenta-reclamantă prin avocat solicită respingerea recursului declarat de către recurenta-pârâtă Regia Autonomă pentru Activități - Sucursala Cercetări Pitești ca nefondat și menținerea hotărârii judecătorești recurate pronunțate de către instanța de fond ca fiind temeinică și legală.
Cu cheltuieli de judecată.
Curtea declară închise dezbaterile potrivit dispozițiilor art.150 Cod proc. civ. și reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Deliberând asupra recursurilor de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 13.03.2008 pe rolul Tribunalului București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale sub nr.10576/3/LM/2008, reclamanta a chemat în judecată pârâtele Regia Autonomă pentru Activități - Sucursala Cercetări Pitești și Regia Autonomă pentru Activități, solicitând obligarea pârâtelor la emiterea unei adeverințe privind veniturile salariale suplimentare realizate în calitate de salariată a Institutului de Energetici Pitești, din care să rezulte perioada lucrată în cadrul institutului, funcția și eventual specialitatea exercitată, denumirea tuturor sporurilor, procentul sau suma acordată, perioada în care a primit sporurile respective, actele normative în baza cărora au fost plătite, precum și mențiunea referitoare la achitarea de către angajator a contribuției la bugetul asigurărilor sociale pentru respectivele venituri. Totodată, a solicitat obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.
La data de 11.06.2008, reclamanta a formulat o cerere modificatoare prin care a solicitat introducerea în cauză și a pârâtei Sucursala Inginerie Tehnologică și Obiective.
Prin sentința civilă nr.5859/24.09.2008, Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a respins cererea reclamantei formulată împotriva Sucursalei Inginerie Tehnologică și Obiective și a Regiei Autonome pentru Activități, ca fiind îndreptată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă; a admis cererea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâta Regia Autonomă pentru Activități - Sucursala Cercetări Pitești și a dispus obligarea acesteia să elibereze reclamantei o adeverință în care să fie menționate veniturile salariale suplimentare obținute de către acesta în perioada cât a fost salariata societății pârâte; a respins ca nedovedită cererea reclamantei de acordare a cheltuielilor de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că în temeiul art.34 pct.5 Codul muncii, angajatorul este obligat, la solicitarea salariatului, să elibereze un document care să ateste activitatea desfășurată de acesta, vechimea în muncă, în meserie și în specialitate.
Din înscrisurile depuse la dosar tribunalul a constatat că Regia Autonomă pentru Activități Pitești este unitatea care a rezultat ca urmare a reorganizării Institutului de Energetici Pitești- Pitești-, angajatorul reclamantei. Au fost înlăturate susținerile acestei pârâte în sensul că nu eliberează actul solicitat față de prevederile art.2 din Decretul nr.389/1972, deoarece valorificarea sau nu a acestor venituri la stabilirea punctului de pensie este o atribuție a Casei de pensii, iar nu a emitentului adeverinței. În plus, textul art.34 pct.5 din Codul muncii nu distinge între datele ce urmează să se înscrie în adeverința solicitată în raport de faptul dacă sunt sau nu utile ca bază de calcul pentru stabilirea cuantumului pensiei.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs la data de 17.11.2008 Regia Autonomă pentru Activități - Sucursala Cercetări Pitești și la data de 12.11.2008 reclamanta, înregistrate pe rolul Curții de Apel București - Secția a VII-a Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale la data de 07.01.2009 sub nr-.
Prin motivele de recurs formulate de pârâta Regia Autonomă pentru Activități - Sucursala Cercetări Pitești se critică hotărârea de fond pentru nelegalitate și netemeinicie pe motiv că nu sunt arătate motivele și dovezile pentru care s-au înlăturat cererile formulate de unitate, motiv pentru care solicită casarea cu trimiterea cauzei spre rejudecare pentru a se analiza cererile.
Susține recurenta-pârâtă că a fost obligată prin hotărâre să elibereze reclamantei o adeverință din care să rezulte veniturile salariale suplimentare obținute în perioada în care a fost salariata societății. Temeiul acestei obligații a fost indicat de tribunal ca fiind art.34 pct.5 Codul muncii, însă nu s-a ținut seama că unitatea a eliberat reclamantei la cerere adeverințele nr.9172 și nr.9173/19.06.2006 în vederea înscrierii la pensie, dar și a recalculării pensiei, adeverințe care au cuprins sporurile cu caracter permanent de care a beneficiat reclamanta în perioada 01.03.1977-01.04.1990.
Ceea ce a ignorat tribunalul este faptul că s-a solicitat o adeverință pentru venituri salariale și drepturi de care reclamanta nu a beneficiat, respectiv recompense din avantaje post calculate, spor obiective speciale, spor RENEL, spor fidelitate, spor confidențialitate. În legătură cu sporurile de acord, prime și beneficii, susține recurenta pârâtă că a fost nesocotită apărarea formulată la judecata în fond, în sensul că astfel de sume nu pot fi valorificate la stabilirea punctului de pensie în baza OUG nr.4/2005. Prin urmare, nu poate elibera adeverințe cu nesocotirea legislației actuale.
Cererea de recurs nu are precizat temeiul său de drept.
Prin motivele de recurs formulate de recurenta-reclamantă și întemeiate pe dispozițiile art.304 pct.9 Cod pr.civilă, se solicită admiterea recursului, modificarea hotărârii în sensul obligării pârâtei Regia Autonomă pentru Activități - Sucursala Cercetări Pitești la plata cheltuielilor de judecată făcute de reclamantă în primă instanță. Se solicită obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecată efectuate în recurs.
Se precizează că cererea de cheltuieli la fond a fost greșit respinsă ca nedovedită câtă vreme dovada acestor cheltuieli se găsește la fila 6 dosarului, respectiv originalul chitanței privind plata onorariului de avocat de 500 lei.
Ambele părți au formulat întâmpinări față de recursurile declarate, solicitându-se respingerea acestora.
Examinând motivele de recurs față de hotărârea recurată și probele administrate în cauză, cercetând pricina sub toate aspectele după cum dispune art.304 Cod pr.civilă, Curtea constată următoarele:
În ceea ce privește recursul declarat de recurenta-pârâtă Regia Autonomă pentru Activități - Sucursala Cercetări Pitești, deși nu are precizat temeiul de drept, Curtea, în baza prerogativei conferită de art.306 al.3 Cod pr.civilă, încadrează criticile în motivul de recurs prevăzut de art.304 pct.9 Cod pr.civilă, pentru că vizează greșita aplicare și interpretare a legii.
Critica recurentei-pârâte nu este fondată și va fi înlăturată de
Reclamanta a solicitat instanței pronunțarea unei hotărâri prin care pârâta Regia Autonomă pentru Activități - Sucursala Cercetări Pitești, în calitate de fost angajator (prin reorganizarea Institutului de Energetici Pitești -Pitești-) să fie obligată la emiterea unei adeverințe privind veniturile salariale încasate pe perioada desfășurării raporturilor de muncă. Această cerere a fost analizată de prima instanță prin raportare la dispozițiile art.34 al.5 Codul muncii potrivit cărora, la solicitarea salariatului, angajatorul este obligat să elibereze un document care să ateste activitatea desfășurată de acesta, vechimea în muncă, etc.
În înțelesul noțiunii de activitate desfășurată de salariat, se include atestarea raportului de muncă în sensul indicării contractului de muncă și a elementelor definitorii ale acestuia, adică funcția ocupată de salariat, durata raporturilor de muncă și, nu în ultimul rând, salarizarea. Sub acest din urmă aspect, angajatorul este obligat să înscrie în documentul eliberat salariatului sau fostului salariat toate drepturile salariale sau de altă natură de care a beneficiat salariatul, adică salariul de bază, precum și toate celelalte sporuri ori adaosuri sau prime acordate acestuia pe parcursul desfășurării raporturilor de muncă.
Obligația angajatorului de a elibera o astfel de adeverință derivă din lege, textul indicat anterior din Codul muncii, și are la bază ideea că în raporturile dintre cele două părți ale contractului de muncă salariatul se află pe o poziție de subordonare față de angajator și, prin urmare, nu are posibilitatea de a obține prin propriile forțe datele necesare referitoare la activitatea sa.
Împrejurarea că salariatul folosește această adeverință la casa de pensii în vederea deschiderii drepturilor de pensie ori în vederea recalculării acestora este un fapt personal și ulterior al salariatului ce nu poate fi sub nici o formă cenzurat de angajator. Prin urmare, apărările formulate de recurenta-pârâtă asupra faptului că o eventuală adeverință care să cuprindă sporul de acord ori prime nu poate fi valorificată de reclamantă la casa de pensii, pentru că OUG nr.4/2005 nu permite acest fapt, nu pot fi considerate un refuz legal al angajatorului de eliberare a adeverinței. Din contră, deși nu are atribuții în vederea calculării drepturilor de pensie, iar OUG nr.4/2005 prin art. 4 alin. 3 impune angajatorului obligația de a emite adeverință cuprinzând toate veniturile salariale ale angajatului, recurenta-pârâtă susține nelegalitatea hotărârii tribunalului pe acest temei.
Această critică nu poate fi primită de C și va fi înlăturată, urmând a se păstra hotărârea prin care tribunalul a obligat fostul angajator să elibereze adeverință.
Indiferent de numărul adeverințelor pe care angajatorul le-a eliberat deja reclamantei, acestuia îi revine obligația de a elibera un nou document în care să fie menționate absolut toate drepturile salariale încasate de reclamantă pe perioada desfășurării raporturilor de muncă, astfel cum sunt acestea evidențiate în statele de plată și cu mențiunea dacă au fost sau nu achitate toate contribuțiile angajatorului și salariatului la bugetul asigurărilor sociale.
Urmează așadar, în temeiul art.312 Cod pr.civilă, a se respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-pârâtă Regia Autonomă pentru Activități - Sucursala Cercetări Pitești.
Cât privește recursul declarat de recurenta-reclamantă, acesta este găsit întemeiat de către
Prin cererea de chemare în judecată, reclamanta a solicitat obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată, anexând în acest sens chitanța nr.168/4.03.2008 privind plata onorariului de 500 lei către avocatul, cu care partea a încheiat contract de asistență juridică în cauză.
Câtă vreme această dovadă a cheltuielilor de judecată efectuate exista la dosar, iar reclamanta a obținut câștig de cauză în fața primei instanțe, este nelegală măsura luată de a se respinge cererea reclamantei de cheltuieli ca nedovedită. Pe cale de consecință, în baza art.312 al.1 coroborat cu art.304 pct.9 Cod pr.civilă, Curtea va admite recursul declarat de recurenta-reclamantă și va modifica în parte sentința recurată, în sensul că va obliga pârâta să plătească cheltuieli de judecată la fond de 500 lei.
Sub aspectul cheltuielilor de judecată ocazionate de calea de atac a recursului, Curtea constată că sunt aplicabile dispozițiile art.274 Cod pr.civilă la solicitarea recurentei-reclamante al cărei recurs a fost admis și, în consecință, va obliga partea căzută în pretenții să plătească aceste cheltuieli dovedite cu chitanța nr.322/9.02.2009 eliberată de Cabinet de Avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta pârâtă Regia Autonomă pentru Activități - Sucursala Cercetări Pitești împotriva sentinței civile nr.5895 din data de 24.09.2008 pronunțată de către Tribunalul București - Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.10576/3/LM/2008, în contradictoriu cu recurenta-reclamantă.
Admite recursul declarat împotriva aceleiași sentințe de recurenta-reclamantă.
Modifică în parte sentința recurată în sensul că:
Obligă pârâta Regia Autonomă pentru Activități - Sucursala Cercetări Pitești să plătească reclamantei cheltuieli de judecată în fond de 500 lei.
celelalte dispoziții ale sentinței recurate.
Obligă recurenta-pârâtă Regia Autonomă pentru Activități - Sucursala Cercetări Pitești să plătească recurentei-reclamante cheltuieli de judecată în recurs de 300 lei.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 07.04.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - - -
GREFIER
Red.
Dact.LG/2 ex./07.05.2009
Jud.fond:;
Președinte:Petre MagdalenaJudecători:Petre Magdalena, Ilie Nadia Raluca, Bodea
