Pretentii civile. Speta. Decizia 2270/2009. Curtea de Apel Bucuresti

- ROMANIA -

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

DOSAR NR-

Format vechi 1666/2009

SECȚIA A VII A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND

CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

Decizia civilă nr.2270/

Ședința publică din data de 07 aprilie 2009

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Petre Magdalena

JUDECĂTOR 2: Ilie Nadia Raluca

JUDECĂTOR 3: Bodea

GREFIER

Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de recurentul-pârât Ministerul Finanțelor Publice împotriva sentinței civile nr.917 din data de 28.05.2008 pronunțată de Tribunalul Călărași - Secția Civilă în dosarul nr- (644/C/2008), în contradictoriu cu intimații-reclamanți -, și cu intimații-pârâți Ministerul Justiției și Libertăților și Curtea de APEL BUCUREȘTI - având ca obiect "drepturi bănești - spor 50%".

La apelul nominal făcut în ședință publică nu au răspuns recurentul-pârât Ministerul Finanțelor Publice, intimații-reclamanți -, și intimații-pârâți Ministerul Justiției și Libertăților și Curtea de APEL BUCUREȘTI.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează Curții împrejurarea că prin motivele de recurs formulate în cauză recurentul-pârât Ministerul Economiei și Finanțelor a solicitat judecarea pricinii în lipsă, potrivit dispozițiilor art. 242 alin. (2) Cod proc. civ.

Curtea, constatând că în cauză s-a solicitat judecarea pricinii în lipsă, potrivit dispozițiilor art. 242 alin. (2) Cod proc. civ. declară cauza în stare de judecată și o reține în vederea soluționării.

CURTEA,

Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 27.09.2007 pe rolul Tribunalului București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale sub nr-, reclamanții -, și au chemat în judecată pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL BUCUREȘTI și Ministerul Economiei și Finanțelor, solicitând obligarea primilor 2 pârâți la plata drepturilor salariale reprezentând spor de 50% din salariul de bază brut lunar, pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, actualizat cu indicele de inflație, începând cu luna septembrie 2004, precum și obligarea Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce sumele necesare efectuării plății drepturilor pretinse.

Prin sentința civilă nr.917/28.05.2008 pronunțată de Tribunalul Călărași - Secția Civilă în dosarul nr- (urmare admiterii cererii de abținere a tuturor judecătorilor Tribunalului București ), a fost admisă acțiunea formulată de reclamanții -, și și, în consecință, au fost obligați pârâții Ministerul Justiției și Curtea de APEL BUCUREȘTI să plătească reclamanților sumele reprezentând drepturile salariale cu titlu de spor de risc și suprasolicitare neuropsihică, în procent de 50% din indemnizația brută lunară, în cuantum actualizat cu indicele de inflație până la data plății efective, pe perioada septembrie 2004 - 30 iunie 2005 pentru reclamantele și, pe perioada septembrie 2004 - 31.05.2006 pentru reclamanta, pe perioada septembrie 2004 - 14.12.2004 pentru reclamanta, pe perioada septembrie 2004 - 30.06.2007 pentru reclamantul - și pe perioada septembrie 2004 - decembrie 2005 pentru reclamanta; a fost obligat pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce sumele necesare plăților la care primii 2 pârâți au fost obligați.

Pentru a pronunța această hotărâre, Tribunalul Călărașia reținut că reclamanții au calitatea de magistrați în cadrul Curții de APEL BUCUREȘTI, având dreptul la sporul prevăzut de art.47 din Legea nr.50/1996 republicată, pentru risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% din salariul de bază brut lunar.

S-a considerat că măsura eliminării acestui spor prin art.50 din OUG nr.177/2002 nu s-a justificat, încălcând dreptul reclamanților la "un bun" în înțelesul conferit de practica De asemenea, acțiunea a fost găsită întemeiată și prin prisma dispozițiilor Deciziei nr.XXXI din 10.03.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, raportat la dispozițiile art.329 Cod pr.civilă.

Împotriva acestei hotărâri, pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice Cad eclarat recurs la data de 21.07.2008, înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 11.08.2008 sub nr-, prin aplicarea normelor de competență prevăzute de OUG nr. 75/2008.

Prin motivele de recurs întemeiate în drept pe dispozițiile art.304 pct.9 Cod pr.civilă, recurentul-pârât critică sentința pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea recursului și modificarea hotărârii în sensul respingerii acțiunii reclamanților față de Ministerul Economiei și Finanțelor.

Susține instituția recurentă că nu are calitate procesuală pasivă în cauză întrucât între aceasta și intimații-reclamanți nu există raporturi juridice. Raportul de muncă s-a stabilit între Curtea de APEL BUCUREȘTI, în calitate de angajator, și intimații-reclamanți, în calitate de angajați, Ministerul Justiției fiind ordonatorul principal de credite care are atribuții de a corecta sau acorda indemnizații și sporuri cuvenite intimaților reclamanți.

Prin urmare, obligația "de a aloca" sumele solicitate revine Ministerului Justiției și ordonatorului terțiar de credite Curtea de APEL BUCUREȘTI.

Recurentul este ordonator principal de credite cu buget propriu care nu poate fi obligat la plata drepturilor salariale ale angajaților altor instituții, fiind aplicabil principiul reglementat de art.4 din Legea nr.500/2002 potrivit căruia sumele aprobate, la partea de cheltuieli, prin buget, în cadrul cărora se angajează, se ordonanțează și se efectuează plăți, reprezintă limite maxime care nu pot fi depășite, iar orice angajare și utilizare a creditelor bugetare în alte scopuri decât cele aprobate determină atragerea răspunderii celor vinovați.

Prin decizia nr.1073/5.02.2009, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția Civilă și de Proprietate Intelectuală a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de APEL BUCUREȘTI, motivat de faptul că dispozițiile OUG nr.75/2008 au fost declarate neconstituționale prin Decizia nr.104/20.01.2009 a Curții Constituționale.

Pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a VII-a Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale cauza a fost înregistrată la data de 12.03.2009 sub nr-.

Examinând motivele de recurs față de hotărârea recurată și probele administrate în cauză, cercetând pricina sub toate aspectele după cum dispune art.3041Cod pr.civilă, Curtea constată recursul fondat pentru următoarele considerente:

Criticile Ministerului Finanțelor Publice se încadrează în motivul de recurs prevăzut de art.304 pct.9 Cod pr.civilă, partea susținând lipsa calității sale procesuale pasive în litigiul dedus judecății.

Curtea găsește fondată această critică.

În litigiile aparținând jurisdicției muncii, părți pot fi persoanele fizice și juridice nominalizate în art.282 Codul muncii, respectiv salariații, angajatorii, sindicatele și patronatele, precum și alte persoane fizice și juridice care au vocația de părți ale unui conflict de muncă în temeiul legilor speciale sau al Codului d e procedură civilă.

În cazul de față, calitatea procesuală pasivă a Ministerului Finanțelor Publice trebuie analizată prin raportare la această ultimă ipoteză. Ori, reclamanții, în calitate de magistrați, au formulat pretenții de natură salarială de la ordonatorul de credite cu care aveau raporturi de serviciu pe perioada solicitată, adică Curtea de APEL BUCUREȘTI, solicitând însă ca acestuia să-i fie alocate fonduri de către Ministerul Finanțelor Publice, instituție cu care nu se află în raporturi juridice. În consecință, întrucât nu există identitate între persoana acestui pârât și debitorul obligației pretinsă de reclamanți, Curtea va respinge cererea de chemare în judecată formulată în contradictoriu cu Ministerul Finanțelor Publice, pentru lipsa calității procesuale pasive.

Este de observat faptul că pretenția formulată de reclamanți față de acest pârât nu justifică calitatea procesuală pasivă în raportul clasic dintre reclamant și pârât, stabilit pe baza unei cereri de chemare în judecată formulată în condițiile art.112 Cod pr.civilă. Ar fi putut însă forma obiect al unei cereri de chemare în garanție, astfel cum este aceasta prevăzută de art.60 Cod pr.civilă, însă la solicitarea ordonatorului principal de credite care a fost obligat la plata unor drepturi bănești.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art.312 al.3 Cod pr.civilă, raportat la art.304 pct.9 Cod pr.civilă, Curtea va admite recursul și va modifica în parte sentința atacată în sensul arătat anterior.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de recurentul-pârât Ministerul Finanțelor Publice împotriva sentinței civile nr.917 din data de 28.05.2008 pronunțată de Tribunalul Călărași - Secția Civilă în dosarul nr- (644/C/2008), în contradictoriu cu intimații-reclamanți -, și cu intimații-pârâți Ministerul Justiției și Libertăților și Curtea de APEL BUCUREȘTI.

Modifică în parte sentința atacată în sensul că:

Respinge acțiunea formulată în contradictoriu cu Ministerul Finanțelor Publice pentru lipsa calității procesuale pasive.

Menține restul dispozițiilor sentinței.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 07.04.2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

- - - - - - -

GREFIER

Red.

Dact.LG/2 ex./07.05.2009

Jud.fond: Tr.;

Președinte:Petre Magdalena
Judecători:Petre Magdalena, Ilie Nadia Raluca, Bodea

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Pretentii civile. Speta. Decizia 2270/2009. Curtea de Apel Bucuresti