Obligația de a face. Decizia 246/2009. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE,
PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 246/
Ședința publică din 5 martie 2009
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
- Judecător
Grefier -
Pe rol judecarea recursului declarat de reclamanții și, ambii cu domiciliul procesual ales în Tg.M,-, împotriva deciziei civile nr.355 din 20 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns reprezentantul reclamanților recurenți, av. și pârâții intimați și, asistați de av..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că recursul a fost declarat și motivat în termen, fiind timbrat cu 0,15 lei timbru judiciar anulat la dosar, iar pârâții intimați au depus întâmpinare.
Se comunică reprezentantului reclamanților recurenți un exemplar din întâmpinare.
Reprezentantul reclamanților recurenți depune împuternicire avocațială și chitanța privind plata taxei judiciare de timbru în valoare de 4 lei, declarând că nu solicită termen pentru studierea întâmpinării și nu are alte cereri de formulat.
Reprezentantul pârâților intimați declară, de asemenea, că nu are cereri de formulat.
Neformulându-se cereri, instanța acordă părților cuvântul în dezbaterea recursului.
Reprezentantul reclamanților recurenți susține recursul astfel cum a fost motivat în scris, solicitând admiterea lui, casarea deciziei atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Mureș.
Reprezentantul pârâților intimați solicită respingerea recursului și menținerea deciziei atacate ca legală și temeinică, pentru considerentele expuse în întâmpinare. Solicită, de asemenea, obligarea reclamanților recurenți la plata cheltuielilor de judecată.
CURTEA,
Prin sentința civilă nr. 6243 din 12 decembrie 2007, pronunțată de Judecătoria Târgu -M în dosarul nr- s-a admis în parte cererea formulată de reclamanții și în contradictoriu cu pârâții și, obligând pe aceștia din urmă la demolarea construcției garaj edificată peste limitele autorizației de construire nr. 925/2000. S-a respins capătul de cerere formulat de reclamanți de obligarea pârâților la repunerea construcției-garaj, situată în Târgu-M-, pe amplasamentul aprobat conform autorizației de construire nr. 925/2000. S-au compensat cheltuielile de judecată.
Prin decizia civilă nr. 355 din 20 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Mureș, Secția civilă în dosarul nr- s-a admis apelul declarat de pârâții și, împotriva sentinței civile sus-menționate, schimbând în parte sentința atacată în sensul că s-a respins ca prescrisă cererea reclamanților și, formulată în contradictoriu cu pârâții, având ca obiect obligarea acestora la demolarea construcției-garaj, situată în Târgu-M,-, județul Reclamanții au fost obligați la 704 lei cheltuieli de judecată în primă instanță și apel. S-au menținut dispozițiile primei instanțe de respingere a capătului de cerere privind repunerea construcției-garaj pe amplasamentul aprobat conform autorizației de construire nr. 925/2000.
Împotriva acestei decizii, în termen legal, au declarat recurs reclamanții și au solicitat casarea deciziei atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Mureș, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea recursului s-a invocat faptul că decizia instanței de apel a fost dată fără respectarea principiului contradictorialității părților. În acest sens s-a arătat că tribunalul a admis apelul prin invocarea prevederilor art. 3 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958, reținând că acțiunea reclamanților a fost depusă după împlinirea termenului de prescripției de 3 ani, însă această excepție nu a fost invocată de pârâți și nici nu a fost pusă în discuția părților de către instanță, făcându-se doar mențiunea în decizia atacată că excepția respectivă poate fi invocată și din oficiu.
S-a mai susținut că deși excepția prescripției dreptului la acțiune poate fi invocată din oficiu, aceasta trebuia invocată în cursul judecății pentru a putea formula apărări și pentru a putea concluzii.
În aceste condiții, nefiind respectat de către instanța de apel principiul contradictorialității, soluția care se impune este aceea de casare a deciziei atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare pentru ca reclamanții să-și poată face apărările.
Pe de altă parte, s-a susținut că se impune casarea deciziei pronunțate de tribunal, întrucât instanța de apel a soluționat cauza pe excepție. În acest sens s-a arătat că prin înscrisul emis de Primăria municipiului Târgu-M la data de 7 iulie 2004 li s-a adus la cunoștință reclamanților că pârâții au construit garajul a cărui demolare se cere, iar acțiunea introductivă a fost formulată la data de 26 ianuarie 2007, deci în termenul de prescripție de 3 ani de la data când reclamanții au luat cunoștință de fapta ilicită a pârâților și anume construcția garajului fără respectarea autorizației de construcție.
Reclamanții au mai relevat că instanța de apel în mod corect a apreciat că imobilul a fost construit fără a respecta autorizația de construcție, dar în mod greșit a fixat ca moment de începere a curgerii termenului de prescripție anul 2000, când a fost edificat garajul.
Pârâții și au formulat întâmpinare și au solicitat respingerea recursului, susținând că acțiunea reclamanților este prescrisă, deoarece termenul, de prescripție a început să curgă de la data ridicării construcției, când reclamanții și părinții acestora au văzut autorizația de construcție. Pe de altă s-a invocat faptul că acțiunea introductivă este și nefondată pentru considerentele expuse în concluziile puse pe parcursul judecării cauzei.
Examinând decizia atacată prin prisma motivelor de recurs și în raport de prevederile art. 306 alin. 2 Cod procedură civilă și având în vedere actele și lucrările dosarului, instanța de recurs reține următoarele:
Prin acțiunea civilă formulată la 30 ianuarie 2007 reclamanții și au solicitat în contradictoriu cu pârâții și obligarea acestora la demolarea și repunerea construcție-garaj situată în Târgu-M,-, județul M pe amplasamentul aprobat conform autorizației de construire nr. 925 din 8 noiembrie 2000, emisă de Primăria municipiului Târgu-M, invocând faptul că pârâții au efectuat construcția în litigiu fără a respecta condițiile impuse prin memoriul tehnic care a stat la baza emiterii autorizației de construcție și astfel au adus atingere posesie, ca atribut al dreptului de proprietate al reclamanților, îngrădindu-le accesul la o parte din terenul al cărui coproprietari sunt aceștia.
Prima instanță a admis în parte acțiunea reclamanților și a dispus obligarea pârâților la demolarea construcției (garaj) edificată peste limitele autorizației de construcție nr. 925/2000, reținând că din probele administrate în cauză reiese că pârâții nu au respectat autorizația de construcție, garajul fiind edificat peste limitele stabilite prin această autorizație și astfel au ocupat în plus o suprafață de teren.
Instanța de apel a apreciat că apelul declarat de pârâți împotriva sentinței pronunțate de prima instanță este fondat. S-a reținut că în mod corect s-a stabilit că garajul a fost edificat fără respectarea autorizației de construcție în ceea ce privește suprafața construcției și materialele folosite. Instanța de apel a considerat însă că în condițiile în care construcția în litigiu a fost ridicată în anul 2000, iar acțiunea reclamanților a fost formulată la 7 ani după edificarea garajului, deci după împlinirea termenului de prescripție de 3 ani, prevăzut de art. 3 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958, acțiunea introductivă este prescrisă și se impune respingerea acesteia ca atare, în considerentele deciziei reținându-se totodată faptul că excepția prescripției poate fi invocată și din oficiu de către instanță.
În legătură cu excepția prescripției dreptului material la acțiune, în temeiul căreia instanța de apel a dispus respingerea acțiunii introductive, trebuie precizat că prin cererea de apel această excepție nu a fost invocată. De asemenea, pe parcursul judecării cauzei, până la încheierea dezbaterilor, nici părțile și nici instanța din oficiu nu au invocat excepția respectivă și doar cu ocazia pronunțării deciziei atacate instanța de apel a reținut că acțiunea formulată de reclamanți este prescrisă.
Unul din principiile care guvernează procesul civil este principiul contradictorialității, care presupune că toate elementele procesului trebuie supuse dezbaterii și puse în discuția părților, pentru ca fiecare parte să aibă posibilitatea de a se exprima cu privire la orice element care ar avea legătură cu pretenția dedusă judecății.
În cazul excepțiilor procesuale absolute, instanța le poate invoca din oficiu în orice moment al judecății, însă înainte de a se pronunța asupra lot trebuie să le pună în discuția părților, pentru că doar în acest fel se poate respecta principiul contradictorialității.
Prin urmare, instanța nu poate pronunța hotărârea în temeiul unei excepții, chiar absolute, pe care nu a pus-o în prealabil în discuția părților.
În speță, instanța de apel a schimbat sentința pronunțată de judecătorie și a dispus respingerea acțiunii reclamanților ca fiind prescrisă, fără ca excepția prescripției să fie pusă în prealabil în discuția părților.
În aceste condiții, a fost încălcat principiul contradictorialității, reclamanții neavând posibilitatea de a-și formula apărările față de excepția prescripției și de a propune eventuale probe prin care să combată această excepție. Recurenții reclamanți au fost astfel vătămați în drepturile lor procesuale și această vătămare nu poate fi înlăturată decât prin anularea actului de procedură pronunțat în aceste condiții, fiind incident astfel motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 5 Cod procedură civilă.
Față de cele ce preced, având în vedere că instanța de apel a pronunțat decizia atacată, reținând aspecte pe care nu le-a pus în prealabil în discuția părților, în temeiul art. 312 alin. 3 și 5 Cod procedură civilă raportat la art. 304 pct. 5 Cod procedură civilă curtea va admite recursul declarat de reclamanți și va casa decizia atacată, dispunând trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Mureș. În rejudecare instanța de apel va soluționa excepția prescripției cu respectarea principiului contradictorialității și, de asemenea, va pune în discuție și se va pronunța și asupra înscrisului depus de reclamanți în recurs și de care aceștia s-au prevalat pentru a înlătura excepția prescripției, urmând a se dispune și administrarea altor probe pe care instanța de apel le va considera utile soluționării cauzei, în vederea pronunțării unei soluții legale.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamanții și, ambii cu domiciliul ales în Târgu-M,-, județul M, împotriva deciziei civile nr. 355 din 20 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Mureș, Secția Civilă în dosarul nr-.
Casează integral decizia atacată și dispune trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Mureș.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 5 martie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Nemenționat
GREFIER,
Red.
Tehnored. BI/2ex
Jud.fond:
Jud.apel:;
-27.04.2009-
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
