Obligația de a face. Decizia 3317/2009. Curtea de Apel Bucuresti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-(2216/2009)
DECIZIA CIVILĂ NR.3317/
Ședința publică de la 13.05.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Maria Ceaușescu
JUDECĂTOR 2: Lizeta Harabagiu
JUDECĂTOR 3: Amelia Farmathy
GREFIER - -
Pe rol soluționarea recursului declarat de recurenta-reclamantă împotriva sentinței civile nr.370/19.01.2009 pronunțate de Tribunalul București -Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.39143/3/LM/2008 în contradictoriu cu intimații-pârâți GRUPUL ȘCOLAR INDUSTRIAL TRANSPORTURI FERATE, CONSILIUL DE ADIMINSTRAȚIE AL GRUPULUI INDUSTRIAL și INSPECTORATUL ȘCOLAR AL MUNICIPIULUI.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns intimații-pârâți Grupul Școlar Industrial Transporturi și Inspectoratul Școlar al Municipiului B prin reprezentant, lipsă fiind recurenta-reclamantă și intimatul-pârât Consiliul de Administrație al Grupului Industrial Transporturi Ferate.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Reprezentantul intimaților-pârâți solicită respingerea recursului potrivit motivelor din concluziilor scrise pe care le depune la dosar.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Prin recursul înregistrat pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a VII-a Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale la data de 01.04.2009, recurenta a criticat sentința civilă nr.370/19.01.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.39143/3/LM/2008 arătând că instanța de fond a judecat eronat pricina fără a intra în cercetarea fondului și prin aprecierea greșită a probelor aflate la dosarul cauzei.
Recurenta nu a indicat în concret vreunul din motivele de recurs enumerate de dispozițiile art.304 Cod pr.civilă, dar dezvoltarea criticilor din motivarea cererii de recurs permite Curții subsumarea acestora în conținutul art.304 pct.9 Cod pr.civilă.
Intimații Grupul Școlar Industrial Transporturi Ferate, Consiliul de Administrație al Grupului Industrial și Inspectoratul Școlar al Municipiului B nu au formulat întâmpinare, dar au depus concluzii scrise prin care au solicitat respingerea recursului.
Asupra acestuia, prin prisma dispozițiilor art.304 pct.9 Cod pr.civilă, art.3041Cod pr.civilă raportate la situația de fapt și probele administrate în cauză, Curtea reține următoarele:
La data de 08.09.2008 ședința Consiliului de Administrație a Grupului Școlar Industrial Transporturi Ferate a avut la pct.1 al ordinii de zi acordarea calificativelor cadrelor didactice pentru anul școlar 2007-2008. Cu această ocazie a fost întocmit un proces verbal care cuprinde la identificarea cadrelor didactice și calificativul acordat fiecăruia.
La nr.46 se regăsește numele recurentei-reclamante, în privința sa un punctaj corespunzător calificativului satisfăcător, la rubrica "" fiind înscrisă trimiterea la punctajul acordat de șeful de catedră.
recurentei-reclamante este justificată, în cuprinsul aceluiași proces verbal, prin referirea la raportul de activitate al șefului de catedră și la punctajul stabilit de acesta pentru profesorii pe care îi coordonează în cadrul catedrei.
Analizând conținutul de evaluare a activității reclamantei-recurente, Curtea constată că acesteia i s-au acordat mai puține puncte în baza raportului intitulat Proces-verbal privind activitatea catedrei tehnice-mecanice pe perioada anului școlar 2007-2008, întocmit de șeful de catedră, numita.
acestui raport lasă impresia Curții că redactorul așa-zisului raport nu are noțiuni prea clare în ceea ce privește conținutul unui asemenea document. Noțiunea de raport implică, în mod logic obligatoriu, referirea la date concrete, iar nu simple afirmații pentru care nu există o bază faptică relevată de cifre, date sau orice alt timp de informații utile, indiferent de forma pe care asemenea informații o pot îmbrăca.
Deși este apreciat de către Consiliul de Administrație a Grupului Școlar Industrial Transporturi Ferate ca fiind un raport, înscrisul redactat de numita poate fi considerat ca fiind cel mult un referat, o expunere a unei opinii pentru care nu sunt făcute nici un fel de referiri la dovezile concrete care ar susține respectiva opinie.
De altminteri și termenul de referat este unul prea generos în raport de conținutul concret al înscrisului care este mai degrabă o compunere și reprezintă o modalitate superficială de îndeplinire a unei activități de evaluare din partea șefului de catedră. Șeful de catedră face referire la lipsa de experiență a recurentei-reclamante față de calitatea de diriginte, reținând generic existența unor rezultate foarte slabe, fără a exemplifica în ce constau acestea și prin ce se individualizează aceasta negativ comparativ cu rezultatele obținute de celelalte cadre didactice din cadrul catedrei.
Este reținut de asemenea un număr mare de absențe nemotivate ale elevilor a căror diriginte a fost recurenta, fără a se face referiri concrete la numărul exact al absențelor, comparativ cu cel înregistrat la elevii coordonați de alți profesori diriginți din cadrul aceleiași instituții de învățământ.
Sunt imputate recurentei-reclamante o ținută vestimentară necorespunzătoare și lipsa de interes pentru amenajarea clasei de curs a elevilor unde este diriginte, cu consecința înregistrării la sfârșitul anului școlar a numeroase daune. Nici aceste invocate daune nu sunt descrise, chiar dacă, în loc să fie un element de circumstanțiere a comportamentului elevilor și a notei la purtare a acestora, sunt reținute în culpa recurentei.
Curtea reamintește redactorului "raportului de activitate" și intimatului Grupul Școlar Industrial Transporturi Ferate că nu recurenta primește notă la purtare, ci elevii, comportamentul inadecvat al acestora, eventuala lipsă de educație, neputând fi imputată conduitei profesorului diriginte, mai ales atunci când în cauză este vorba despre elevi pentru care existența discernământului este prezumată sau poate fi dovedită.
Dacă s-ar putea aprecia conduita profesorului prin prisma comportamentului antisocial al elevului de liceu, Curtea nu vede nici un impediment pentru ca să fie depunctați toți profesorii care au predat la clasa la care recurenta era profesor diriginte, câtă vreme toți dascălii sunt chemați să contribuie la procesul de educare al elevilor.
Firește că o asemenea abordare este, în realitate, utopică și reprezintă, în maniera în care a fost exprimată de șeful de catedră, doar un pretext pentru justificarea depunctării recurentei-reclamante. Dacă au existat într-adevăr daune, intimatul Grupul Școlar Industrial Transporturi Ferate avea posibilitatea de a formula plângeri penale pentru distrugere, solicitând organelor de cercetare penală identificarea făptuitorilor și tragerea la răspundere a acestora.
Referirea la ținuta necorespunzătoare este, în buna tradiție a compunerii redactate de șeful de catedră, generică, necuprinzând nici un fel de referiri concrete legate de acest criteriu de evaluare. Curtea nu contestă faptul că este posibil ca recurenta să nu fi corespuns vestimentar, dar atrage atenția celor în drept să sancționeze posibila extravaganță că afirmațiile trebuie aprobate. Nimic nu a împiedicat pe șeful catedrei sau pe directorul instituției de învățământ să adreseze recomandări și observații scrise pe această temă recurentei, astfel de înscrisuri, coroborate cu alte mijloace de probă, putând proba valabilitatea depunctării recurentei referitor la acest criteriu distinct din fișa de evaluare.
Nu în ultimul rând, referirea generică la rezultatele foarte slabe în activitatea didactică nu este detaliată prin prezentarea concretă a acestor rezultate comparativ cu rezultatele obținute de celelalte cadre didactice din cadrul catedrei sau, prin extindere, de celelalte cadre didactice din cadrul aceleiași instituții de învățământ. Doar o asemenea expunere ar fi permis în mod obiectiv, rezonabil și echitabil Consiliului de Administrație al Grupului Școlar Industrial Transporturi Ferate verificarea modului de evaluare și acordarea calificativului în deplină cunoștință de cauză.
Curtea a înțeles să insiste asupra cuprinsului înscrisului întocmit de șeful de catedră pentru a sublinia maniera superficială în care aceste concluzii privind activitatea profesională a recurentei-reclamante au fost expuse și modul, în egală măsură de superficial, în care Consiliul de Administrație și-a însușit aceste concluzii, reducând, în mod arbitrar și inacceptabil, procedura de evaluare a recurentei-reclamante la o simplă formalitate.
Curtea observă că atitudinea șefului de catedră și a Consiliului de Administrație au vătămat în mod substanțial dreptul recurentei-reclamante de a fi evaluată corect, în baza unor argumente susținute de date și analize comparative față de activitatea și rezultatul activității profesionale desfășurată de celelalte cadre didactice.
În contextul în care, în decurs de numai un an, calitatea activității profesionale a reclamantei a scăzut dramatic, de la calificativul " " la calificativul "", se impunea ca analiza împrejurărilor care au condus la o asemenea situație să fie realizată printr-o abordare aprofundată, întemeiată pe date și fapte concrete, iar nu exclusiv pe afirmații care, din punctul de vedere al Curții, rămâne până la data soluționării pricinii lipsite de un suport faptic real și obiectiv.
Rămâne la alegerea Consiliului de Administrație și a șefului de catedră modalitatea concretă în care vor realiza această analiză aprofundată, în măsura în care, în urma reluării procedurii de evaluare a recurentei, vor opta pentru același calificativ.
Pentru prezent, modalitatea de acordare a calificativului "" a fost realizată în mod superficial și părtinitor, afectând dreptul recurentei-reclamante la o evaluare efectivă prin prisma unor date concrete, iar nu a unor afirmații fără acoperire în realitate.
Curtea subliniază că rolul șefului de catedră în realizarea evaluării nu se poate rezuma la întocmirea unor compuneri sau eseuri, ci trebuie să contribuie în mod efectiv la o apreciere obiectivă a celui evaluat prin raportare la date concrete. În prezenta cauză, șeful de catedră s-a limitat doar la o expunere a unui punct de vedere în cuprinsul unui înscris intitulat, în mod eronat, proces-verbal. Șeful de catedră nu pare să cunoască faptul că un proces-verbal se întocmește doar în situația în care este necesară certificarea în scris a unor fapte sau evenimente petrecute într-un de timp limitat, cât mai apropiate de momentul redactării respectivului proces-verbal. Or, în cauză, referirile privind activitatea profesională a recurentei-reclamante vizează o perioadă de 1 an de zile, ceea ce face ca denumirea înscrisului de proces verbal să fie inexactă pentru că nu constată nici o împrejurare concretă, ci doar consemnează un punct de vedere.
În contextul realității faptice a speței, Curtea subliniază necesitatea unei evaluări efective, în care formalismul diverselor documente tipizate nu trebuie să înlocuiască analiza obiectivă, serioasă și reală a activității unui cadru didactic.
Curtea își exprimă uimirea față de capacitatea de lucru a Consiliului de Administrație care, într-o singură ședință în care au mai fost discutate și alte subiecte, a reușit să evalueze un număr de 63 de cadre didactice.
Această reușită ridică totuși semne de întrebare cu privire la caracterul obiectiv și efectiv al analizei realizată de Consiliul de Administrație în contextul acordării calificativelor, cu atât mai mult cu cât unele dintre cadrele didactice, printre care se numără și recurenta-reclamantă, au fost depunctate.
Din această perspectivă, Curtea apreciază că rolul Inspectoratului Școlar al Municipiului poate fi hotărâtor și salutar în măsura în care va îndruma personalul cu atribuții de evaluare a cadrelor didactice în sensul instruirii acestora în privința modalității concrete de evaluare pentru a evita, pe viitor, ca asemenea evaluări cu un impact deosebit asupra carierei profesionale a celui evaluat să fie rezultatul unor compuneri sau eseuri, preluate ca atare fără nici o cenzură de către Consiliul de Administrație al intimatului Grupul Școlar Industrial Transporturi Ferate.
Raportat la conținutul cererii de chemare în judecată, soluția instanței de recurs nu reprezintă o schimbare a obiectului cauzei, ci singura modalitate în care, la sfârșitul etapei de evaluare profesională a recurentei-reclamante, se poate aprecia de către persoanele desemnate să realizeze evaluarea în ce măsură recurentei-reclamante îi corespunde calificativul " bine", calificativ pe care aceasta l-a pretins prin acțiunea formulată.
Instanța de judecată, fie cea de fond sau cea sesizată cu exercitarea controlului judiciar, nu are posibilitatea de a se substitui persoanelor desemnate să realizeze evaluarea, mai ales în situația în care, așa cum este cazul în prezenta speță, nu există suficiente elemente obiective pentru evaluarea contestată. Cu atât mai puțin Curtea ar putea aprecia, în deplină cunoștință de cauză, asupra oportunității și legalității acordării calificativului " ".
Curtea, prin prezenta motivare, motivare pe care urmează să o aibă în vedere și Consiliul de Administrație al intimatului Grupul Școlar Industrial Transporturi Ferate, a arătat în ce constau neregulile procedurii de evaluare contestate, precum și modalitatea în care urmează să fie argumentate eventualele depunctări ale recurentei-reclamante.
În acest context, Curtea reține că recurenta-reclamantă a depus la dosarul de fond al cauzei diplome și înscrisuri care atestă preocuparea sa pentru perfecționarea profesională, urmând ca acestea să fie avute în vedere de către evaluatori. Împrejurarea că aceste înscrisuri nu au fost aduse la cunoștința evaluatorilor putea fi suplinită, printr-o mai bună comunicare între aceștia și persona evaluată, existând posibilitatea ca reclamantei-recurente să îi fie solicitate, pe cale administrativă, în cursul procedurii de evaluare, dovezi ale pregătirii profesionale continue.
Analizând sentința instanței de fond prin prisma constatărilor Curții în privința situației de fapt a speței, se apreciază că Tribunalul Bucureștia pronunțat o hotărâre fără să verifice obiectivitatea și modalitatea concretă în care s-a realizat evaluarea contestată, deși înscrisurile depuse la dosarul cauzei permiteau observațiile pe care le-a expus Curtea în prezenta motivare.
Procedând într-o asemenea manieră, limitându-se la o analiză formală a probelor, instanța de fond a reținut o situație de fapt eronată, împrejurare ce urmează a fi cenzurată de către C în temeiul dispozițiilor art.3041Cod pr.civilă.
În raport de situația de fapt reținută, Curtea apreciază că procedura de evaluare prevăzută de art.52 din legea nr.128/1997 nu a fost corect parcursă, această procedură contestată fiind realizată în afara unor argumente temeinic justificate și într-o manieră superficială și partinică.
Este de recomandat ca în evaluarea care urmează să fie realizată, raportul de activitate pentru reclamanta-recurentă să fie întocmit de o altă persoană decât numita pentru a se elimina orice urmă de suspiciune cu privire la obiectivitatea raportului. Din înscrisurile depuse la dosarul cauzei rezultă existența unei stări conflictuale între recurenta-reclamantă și numita, împrejurare ce face de dorit ca o altă persoană să fie desemnat pentru a viza fișa de evaluare, prin referire la dispozițiile art.52 alin.4 din Legea nr.128/1997.
Nu în ultimul rând, Curtea recomandă Consiliului de Administrație al intimatului Grupul Școlar Industrial Transporturi Ferate să respecte dispozițiile art.52 alin.4 din Legea nr.128/1997 și să solicite, în scris, prezența reclamantei-recurente la analiza fișei de evaluare.
Concluzionând, Curtea consideră că o procedură de evaluare ce constituie o referință de bază pentru stabilirea drepturilor salariale, pentru promovare și accesul la programele de perfecționare nu poate fi apreciată ca legală decât în măsura în care acesta este rezultatul unei analize aprofundate și obiective a fiecărui criteriu de evaluare, cu atât mai mult în situația în care față de punctajul de autoevaluare cadrul didactic evaluat este depunctat.
Pe cale de consecință, apreciind că sentința instanței de fond nu a reținut în mod corect starea de fapt, față de dispozițiile art.3041Cod pr.civilă cu referire la dispozițiile art.304 pct.9 Cod pr.civilă va admite recursul, va modifica sentința recurată și va obliga intimatul la refacerea procedurii de evaluare.
Curtea atrage atenția recurentei-reclamante că libertatea religioasă a religiilor și cultelor recunoscute de Statul Român este garantată prin Constituție, cultul penticostal fiind recunoscut și ocrotit de lege.
unei persoane la acest cult, afirmație pe care recurenta nu a probat-o, nu are nici o legătură cu procedura de evaluare pe care intimatul-pârât Grupul Școlar Industrial Transporturi Ferate o va relua.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurenta-reclamantă împotriva sentinței civile nr.370/19.01.2009 pronunțate de Tribunalul București -Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.39143/3/LM/2008 în contradictoriu cu intimații-pârâți GRUPUL ȘCOLAR INDUSTRIAL TRANSPORTURI FERATE, CONSILIUL DE ADIMINSTRAȚIE AL GRUPULUI INDUSTRIAL și INSPECTORATUL ȘCOLAR AL MUNICIPIULUI.
Modifică sentința recurată în sensul că:
Admite acțiunea.
Obligă pârâta la refacerea procedurii de evaluare profesională a reclamantei corespunzător anului școlar 2007-2008.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 13.05.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red.
Dact.LG/2 ex./11.06.2009
Jud.fond:;
Președinte:Maria CeaușescuJudecători:Maria Ceaușescu, Lizeta Harabagiu, Amelia Farmathy