Obligația de a face. Decizia 4262/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-(2377/2009)
DECIZIA CIVILĂ NR. 4262/
Ședința publică de la 10.06.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Maria Ceaușescu
JUDECĂTOR 2: Amelia Farmathy
JUDECĂTOR 3: Lizeta Harabagiu
GREFIER - -
Pe rol soluționarea recursului declarat de recurentul-reclamant UL LIGA SALARIAȚILOR DIN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR SECTOR 6 în numele membrilor de sindicat, A, A, U -, A, -, -, C-, G, -, -, G, G, -, G, - împotriva sentinței civile nr.154/12.01.2009 pronunțată de Tribunalul București -Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.45303/3/LM/2008 în contradictoriu cu intimații-pârâți MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII ȘI T, CLUBUL SPORTIV ȘCOLAR NR.5, CLUBUL COPIILOR SECTOR 6, CASA CORPULUI DIDACTIC, INSPECTORATUL ȘCOLAR AL MUNICIPIULUI
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, în sensul că intimatul-pârât Ministerul Educației, Cercetării și Taf ormulat întâmpinare, înregistrată la dosar la data de 25.05.209, după care,
Nemaifiind cereri formulate, excepții de invocat ori înscrisuri noi de administrat, având în vedere că s-a solicitat ca judecata să se desfășoare și în lipsă, Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Prin recursul înregistrat pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a VII-a Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale la data de 06.04.2009, recurentul Sindicatul Liga Salariaților din Învățământul Preuniversitar Sector 6 Bac riticat sentința civilă nr.154/12.01.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr-, arătând că aceasta a fost pronunțată cu aplicarea greșită a legii.
În dezvoltarea motivelor de recurs, recurentul a susținut în esență, faptul că dreptul la acordarea tichetelor reprezintă drepturile salariale suplimentare, prevăzute în Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de de Învățământ pentru perioada 2005-2007 și în Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel Național aplicabil pentru aceeași perioadă.
Recurentul a mai arătat că alocația individuală de hrană, acordată sub forma tichetelor de masă, este prevăzută și de dispozițiile art.1 alin.1 din legea nr.142/1998, neacordarea acestora pentru salariații din învățământ constituind o discriminare care nu are nicio justificare legitimă, obiectivă și rezonabilă.
În drept, recurentul și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art.304 pct.9 și art.312 Cod pr.civilă.
Intimatul-pârât Ministerul Educației, Cercetării și a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului.
Asupra acestuia, Curtea reține următoarele:
Prin sentința civilănr.154/12.01.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr- au fost respinse pretențiile reclamanților reprezentați de recurentul Sindicatul Liga Salariaților din Învățământul Preuniversitar Sector 6 B, arătându-se că cele trei contracte colective de muncă invocate nu stabilesc în sarcina angajatorului o obligație de acordare a tichetelor de masă, iar discriminarea nu poate fi incidentă întrucât fiecare categorie de personal bugetar beneficiază de un regim salarial distinct, ale cărui limite nu pot fi extinse dincolo de dispozițiile legale.
Constatările instanței de fond privitoare la clauzele contractelor colective de muncă invocate în susținerea pretențiilor este întemeiată, lectura acestor clauze convingând Curtea de justețea raționamentului Tribunalului București.
Din conținutul Contractul colectiv de muncă la nivelul Inspectoratului Școlar al Municipiului B pe anul 2004-2005 rezultă doar o obligație generală a Inspectoratului Școlar al Municipiului B de a face demersurile legale necesare pentru acordarea tichetelor de masă salariaților din învățământul preuniversitar din venituri proprii, iar nu un drept al respectivilor salariați la acordarea tichetelor de masă. Dimpotrivă, din formularea art.49 a Contractului colectiv de muncă la nivelul Inspectoratului Școlar al Municipiului rezultă că această acordare a tichetelor este condiționată de existența unor venituri proprii suficiente pentru acoperirea acestor cheltuieli.
Nu s-a probat că asemenea venituri au existat în perioada 2005-2007. O situație similară este regăsită și în conținutul Contractului colectiv de muncă la nivelul ramurii învățământ, fiind prevăzută aceeași referire la existența veniturilor proprii.
Cât privește Legea nr.142/1998, acest act normativ instituie, prin formularea sa expresă, o posibilitate, iar nu o obligație.
Referirea la existența resurselor proprii care condiționează acordarea tichetelor de masă salariaților din învățământul preuniversitar a fost acceptată de reprezentanții salariaților care au semnat contractele colective de muncă.
Nimic nu i-a împiedicat să solicite o altă formulare a respectivei clauze, cu eliminarea referirii la existența veniturilor proprii.
În ceea ce privește invocarea discriminării, Curtea nu contestă că instanța de fond putea analiza existența unei asemenea împrejurări, pentru că, dacă s-ar accepta teza contrară, ar însemna ca domeniul salarizării să țină exclusiv de voința Guvernului sau a Parlamentului, orice eventual abuz neputând fi cenzurat de către o autoritate imparțială. O asemenea interpretare, în afara faptului că încurajează apariția multiplelor forme de abuz, contravine dispozițiilor art.6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului pentru că face imposibilă analizarea temeiniciei pretențiilor unui salariat, neasigurând acestuia, decât formal, accesul la justiție.
Analizând pretențiile reclamanților în raport de teza discriminării, Curtea consideră că într-o asemenea situație, ceea ce s-ar putea reține, fără a se depăși limitele puterii judecătorești, este eventuala existență a unei conduite delictuale ceea ce ar conduce la acordarea unor despăgubiri pentru prejudiciul suferit ca urmare a neacordării tichetelor de masă până la momentul pronunțării hotărârii. Or, în cauză, reclamanții reprezentați de recurent nu au solicitat asemenea despăgubiri, ci acordarea tichetelor de masă.
Dacă instanța de fond sau Curtea ar obliga intimații la acordarea tichetelor de masă, cu ignorarea condiției obligatorii privind existența veniturilor proprii, cele două instanțe și-ar depăși atribuțiile recunoscute puterii judecătorești, stabilind drepturile pentru care nu sunt întrunite condițiile legale.
Egalitatea între cetățeni stipulată în art.4 alin.1 din Constituție reprezintă modalitatea generală în care autoritatea trebuie să-și privească raporturile cu fiecare cetățean, iar o eventuală constatare a încălcării acestui principiu poate conduce doar la despăgubirea cetățeanului nedreptățit, iar nu la acordarea unui drept pentru care nu sunt întrunite condițiile legale din pricina inactivității sau lipsei de fonduri a instituției în sarcina căreia cade achitarea drepturilor salariale.
Constituția României, prin raportare la drepturile cu caracter socio-economic pe care le stipulează în mod expres, garantează pentru salariați, în art.41 alin.2, doar instituirea unui salariu minim brut pe țară, nefăcând vorbire despre caracteristicile pe care trebuie să le urmeze, la nivel de principii, salarizarea bugetarilor.
Prin referirea la existența veniturilor proprii nu s-a realizat o diminuare a vreunui drept prevăzut în Contractul colectiv de muncă la nivel național, ci s-a precizat contextul legal, acceptat benevol de părțile care au negociat contractul colectiv de muncă la nivelul ramurii învățământ și la nivelul Inspectoratului Școlar al Municipiului B,în care dreptul la acordarea tichetelor de masă pentru salariații din sistemul preuniversitar de învățământ poate fi pus în practică.
Având în vedere ansamblul argumentelor mai sus expuse, Curtea apreciază că instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, ceea ce fundamentează în prezenta cauză, în raport de dispozițiile art.312 Cod pr.civilă, respingerea recursului ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul-reclamant UL LIGA SALARIAȚILOR DIN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR SECTOR 6 în numele membrilor de sindicat, A, A, U -, A, -, -, C-, G, -, -, G, G, -, G, - împotriva sentinței civile nr.154/12.01.2009 pronunțată de Tribunalul București -Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.45303/3/LM/2008 în contradictoriu cu intimații-pârâți MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII ȘI T, CLUBUL SPORTIV ȘCOLAR NR.5, CLUBUL COPIILOR SECTOR 6, CASA CORPULUI DIDACTIC, INSPECTORATUL ȘCOLAR AL MUNICIPIULUI
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 10.06.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red.
Dact.LG/2 ex./08.07.2009
Jud.fond:;
Președinte:Maria CeaușescuJudecători:Maria Ceaușescu, Amelia Farmathy, Lizeta Harabagiu
