Obligația de a face. Decizia 5640/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-(4369/2009)
DECIZIA CIVILĂ NR.5640/
Ședința publică de la 14.10.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Maria Ceaușescu
JUDECĂTOR 2: Lizeta Harabagiu
JUDECĂTOR 3: Silvia Georgiana
GREFIER
Pe rol pronunțarea asupra recursului declarat de recurenții-reclamanți, și împotriva sentinței civile nr.2780/01.04.2009 pronunțate de Tribunalul București -Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.5979/3/AS/2009 în contradictoriu cu intimatul-pârât MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE-SECȚIA PENSII MILITARE.
Dezbaterile de fond și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 07.10.2009, consemnate în încheierea de ședință la acea dată, parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea deciziei civile la data de 14.10.2009, când a hotărât următoarele:
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.2780/01.04.2009 pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul București Secția a VIII a Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a respins acțiunea formulată de reclamanții, și în contradictoriu cu paratul Ministerul Apărării Naționale - Secția Pensii Militare, ca neîntemeiată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că pensiile reclamanților au fost recalculate în temeiul prevederilor Legii nr.479/2003, pentru modificarea Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, începând cu data de 01.08.2004, fiind emise de către Secția Pensii Militare a ministerului Apărării Naționale noi decizii, cu același număr, pe datele de 23.09.2009 și 10.02.2005, stabilindu-se de fiecare dată drepturi de pensie în cuantum superior celui încasat anterior.
Astfel, actualizarea a vizat aplicarea noilor dispoziții ale art. 48 alin. 1, lit. a) și art. 79 ale Legii nr. 164/2001, modificate prin Legea nr. 479/2003, fără a se aduce atingere drepturilor reclamanților la pensia suplimentară.
Cu toate acestea, neevidențierea distinctă a pensiei suplimentare în noile decizii, nu a fost rezultatul acestei recalculări, ci al aplicării anterioare a prevederilor art. 80 al Legea nr. 164/2001, conform căruia "la data încheierii procesului de recalculare a pensiilor, efectuată potrivit prevederilor art. 79, pensiile și pensiile suplimentare acordate pe baza legislației anterioare, aflate în plată, devin pensii militare de stat". Astfel, așa cum reiese, de altfel, și din deciziile nr. 279/20.12.2004 și 283/20.12.2004 ale Comisiei de contestații pensii, din cadrul Ministerului Apărării Naționale, pensia suplimentară a fost inclusă împreună cu pensia militară de serviciu în pensia militară de stat, astfel cum a fost recalculată, așa încât nu a mai constituit un element distinct al acesteia.
Prin urmare, instanța a constatat că neevidențierea separată, ca element distinct al pensiei reclamanților, a pensiei suplimentare, în perioada invocată, octombrie 2004 - aprilie 2008, nu reprezintă întreruperea plății acesteia.
Referitor la primul capăt al cererii, instanța a reținut că, potrivit art. 78 din Legea nr. 164/2001, modificată și completată prin Legea nr. 14/2008, "Pentru cadrele militare care au contribuit la fondul de pensie suplimentară se acordă la stabilirea sau la actualizarea pensiei, în condițiile art 22 - 24 și ale art. 48 alin. (1), un spor procentual de: 3% pentru o vechime a contribuției între 5-15 ani, 6% pentru o vechime a contribuției între 15 - 25 de ani și 9% pentru o vechime a contribuției peste 25 de ani".
Potrivit aceluiași act normativ, conform articolului 21, baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este solda lunară brută avută în ultima lună de activitate, care include solda de grad corespunzătoare la data trecerii în rezervă, pensia de serviciu pentru limită de vârstă determinându-se în procente din baza de calcul, astfel: pentru activitatea desfășurată în condiții normale, 60%, pentru activitatea desfășurată în condiții deosebite, 62%, iar pentru activitatea desfășurată în condiții speciale, 64%.
Articolul 24 al aceleiași legi, stabilește de asemenea un beneficiu pentru cadrele militare care au o vechime în serviciu mai mare de 25 de ani, care beneficiază, pentru fiecare an în plus, de un spor la pensie de 2% din baza de calcul folosită la stabilirea/actualizarea pensiei.
Cu toate acestea, art. 25, instituie un plafon, pe care, oricâte sporuri ar fi adăugate, pensia nu îl poate depăși, și anume baza de calcul avută în vedere la stabilirea/actualizarea pensiei. Potrivit acestui text de lege "Pensia militară de stat stabilită și actualizată în condițiile prezentei legi nu poate fi mai mare decât baza de calcul avută în vedere la stabilirea/actualizarea pensiei".
Prin raportare la aceste texte de lege instanța a reținut că, în realitate, pensia suplimentară este un element al pensiei de serviciu și nu o pensie distinctă, cum au susținut reclamanții, element care, adăugat celorlalte elemente de calcul, din care unele au fost expuse mai sus, nu poate în nicio situație să conducă la atragerea unor drepturi de pensie superioare bazei în raport cu care acestea au fost calculate. Aceasta a fost de altfel și rațiunea pentru care legiuitorul a instituit acest adaos la pensie și anume cel de a asigura pensionarului venituri cât mai apropiate de cele avute înaintea deschiderii drepturilor de pensie.
Faptul că ulterior lunii aprilie 2008 pensia suplimentară a fost din nou menționată expres în deciziile de recalculare nr. -/01.04.2008, -/20.06.2008 și nr. -/23.02.2009, nu este rezultatul aplicării dispozițiilor Legea nr. 14/2008, recalculările fiind efectuate în fapt conform art. 2 din Legea nr. 90/2007 coroborate cu cele ale art. 53 din Legea nr.164/2001, evidențierea pensiei suplimentare fiind în realitate expresia aplicării art. 25 din Legea nr. 164/2001, în sensul plafonării pensiilor de serviciu la căror cuantum total depășea, prin adiționarea pensiei suplimentare, baza de calcul avută în vedere la stabilirea pensiei.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs motivat în termen legal, și, criticând sentința pentru nelegalitate și netemeinicie, recurs întemeiat în drept pe dispozițiile art.3042pct.7, 8 și 9 Cod procedură civilă.
În susținerea recursului au arătat, referitor la primul capăt al cererii, că instanța a interpretat eronat prevederile art.21 din Legea nr. 164 ca incidente la modul de includere a pensiei suplimentare în pensia militară după cum rezultă din pag. 2 ultimul paragraf și pag.3
Art. 21 din Legea nr.164/2001 prevede - Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este solda lunară brută avută în ultima lună de activitate, care include solda de grad corespunzătoare la data trecerii în rezervă.
Articolul nu are prevederi referitoare la pensia suplimentară și nici la procente pentru condițiile de muncă așa cum arată sentința
La rândul său, art. 78 din Legea nr. 164/2001 nu face referiri la articolul 21 și arată că: art. 78. - "pentru cadrele militare care au contribuit la fondul de pensie suplimentară se acordă la stabilirea sau la actualizarea pensiei, în condițiile art. 22-24 și ale art. 48 alin. 1, un spor procentual de."
Art. 78 din Legea nr. 164/2001 nu are legătură nici cu art.25, deoarece acesta plafonează în mod evident pensia militară de stat și nu pensia suplimentară iar cele două pensii sunt pensii distincte, care sunt proprietatea acestora, lucru dat de natura contribuției la cele două fonduri de pensii.
Instanța nu a ținut cont de principiul contributivității arătat de recurenți și prevăzut de Legea nr. 19/2000 la art.2 pct. e) a legii, care reglementează sistemul public de pensii și care se aplică și în cazul legislației speciale.
Articolul 165 din Legea nr. 19/2000 prevede la fel ca art.78 din Legea nr.164/2001 procente care se adaugă la punctajele anuale în funcție de contribuția la pensia suplimentară. Nu pot exista raționamente diferite, deoarece principiile Legii 19/2000 sunt izvorul de drept al Legii 164/2001.
Dacă legiuitorul dorea ca pensia suplimentară sa fie introdusă în procentul de calcul al pensiei militare, la articolul 25 sau 78 din Legea nr. 164/2001 trebuia să prevadă acest lucru.
În susținerea acestui punct de vedere recurenții invocă decizia Curții de APEL BUCUREȘTI dată în dosarul -.
Referitor la celălalt capăt al cererii, recurenții susțin ca pensia suplimentară a dispărut din plată în 2004, lucru dovedit prin deciziile de recalculare depuse la dosar și prin Deciziile Comisiei de contestații pensii, unde în detalierea elementelor de calcul a pensiei în plată, nu mai arată pensia suplimentară.
Instanța de fond nu a insistat în aflarea adevărului și nu a ținut cont de Decizia nr.283 din 20.12.2004 a recurentului dată de Comisia de contestații pensii a Ap. depusa în anexa 3, deși o invocă la pag. 2 alin.8 din sentință. Afirmațiile ei nu sunt reale deoarece in acest document nu se fac referiri la pensia suplimentară. La punctul III al deciziei se arată modul de recalculare și actualizare a tuturor elementelor pensiei din care lipsește exact pensia suplimentară care este obiectul acestui capăt de cerere.
În cazul deciziei nr.279 a Comisiei de contestații pensii a Ap. dată recurentului la punctul III se afirmă că pensia suplimentară a fost inclusă în pensia militară recalculată. Dar această afirmație este contrazisă de punctul IV unde se dă calculul efectiv al pensiei militare în plată la acea dată și din care lipsește pensia suplimentară.
Instanța de fond nu a luat in considerare nici Buletinele de calcul a pensiei din deciziile de recalculare date petenților și în care sunt actualizate drepturile financiare până la începutul anului 2008, și care sunt depuse în dosarul cauzei, anexa 5II și 7II.
În aceste buletine de calcul la pct. B se arată 0% pensie suplimentară. De aici rezultă fără tăgadă că între anii 01.10.2004 și 01.01.2008 nu s-a plătit dreptul de pensie suplimentară recurenților de către Casa de pensii a Ap. și pe cale de consecință acest capăt de cerere este întemeiat.
Analizând întregul material probator administrat în cauză prin prisma criticilor invocate pe calea recursului, cât și din oficiu conform art.3041Cod procedură civilă, Curtea reține următoarele:
Art. 48 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 164/2001, in forma in vigoare anterior modificarii survenite prin OUG nr. 77/2007, aprobata prin Legea nr. 14/2008, dispunea "Cuantumul pensiilor militare se actualizeaza - ori de cate ori se majoreaza solda de grad si/sau solda functiei maxime ale cadrelor militare in activitate, potrivit gradului militar si functiei exercitate, avute la data trecerii in rezerva, in raport cu procentul de stabilire a pensiei in conditiile prevazute la art. 22-24; cadrele militare pot opta pentru baza de calcul cea mai avantajoasa luata in considerare la calculul pensiei."
În urma modificarii survenite prin OUG nr. 77/2007 aprobata prin Legea nr. 14/2008 (aplicata efectiv cu ocazia primei actualizari, care a avut loc la data de 01.04.2008), se face referire expresa nu numai la art. 22-24, ci si la art. 25, art. 33 si art. 78, acesta din urma fiind cel mai important in contextul de fata, intrucat se refera la procentele cuvenite pentru perioada de contributie la fondul pentru pensia suplimentara.
Apararile paratului in sensul ca acest procent s-a valorificat in perioada 01.04.2001-01.04.2008 numai cu ocazia stabilirii pensiei, nu si la actualizarile ulterioare, nu poate fi primit.
Pentru o corecta interpretare trebuie avute în vedere in primul rand dispozițiile art. 1 alin. 2 din Legea nr.164/2001, care face aplicarea principiului contributivității în mod corespunzător și in cazul pensiilor militare.
Dupa cum s-a aratat mai sus, ceea ce se modifica, in cazul actualizarilor ulterioare, nu este procentul care se aplica asupra bazei de calcul (care, odata determinat, ramane acelasi), ci numai unele dintre elementele componente ale bazei de calcul, si anume solda de grad si/sau solda de functie. O interpretare contrara ar putea conduce la situatia absurda ca pensia sa scada cu ocazia actualizarii, desi actualizarea in sine este un procedeu prevazut in favoarea pensionarilor militari, ca mijloc de marire a pensiilor, atunci cand se majoreaza soldele de functie si/sau de grad ale cadrelor militare in activitate. Astfel, cu titlu de exemplu, daca la data de 01.03.2007 se stabileste o pensie militara de stat, cu luarea in considerare si a unui procent de 9% pentru contributia la pensia suplimentara, rezultand un procent total care se aplica asupra bazei de calcul de 92%, iar la data de 01.04.2007 pensionarul "beneficiaza" de actualizarea pensiei, in acest caz, cu ocazia actualizarii, procentul de 9% ar trebui scos din calcul, iar noul procent care se aplica asupra bazei de calcul ar fi de 83%. In consecinta, interpretarea propusa de parat este contrara spiritului legii, fiind pur literala.
Problema in speta de fata este aceea ca, desi, de principiu, la calculul pensiilor militare de stat trebuia luat in calcul, pe perioada 01.04.2001-01.04.2008, si acest procent corespunzator perioadei de contributie la fondul pentru pensia suplimentara, reclamantul trebuia sa solicite acest lucru in forma prevazuta de lege, si anume in forma contestatiei impotriva deciziei de pensionare, adresata Comisiei de Contestatii Pensii din cadrul Ministerului Apararii, iar in cazul unui raspuns nefavorabil, sa se adreseze cu contestatie la instanta de judecata.
Din inscrisurile aflate la dosar Curtea observă că recurenții-reclamanți, deși au contestat deciziile de recalculare nr. -/23.09.2004 și nr. -/23.09.2004, și deși sunt nemulțumiți de soluția dată prin deciziile emise de către Comisia de Contestații Pensii din MApN nr. 279/20.12.2004 și nr. 283/20.12.2004, ei nu au mai atacat aceste din urmă decizii în condițiile legii nr. 19/2000 (fila 10-12 dosar fond).
Cât privește pe recurentul, acesta nu a făcut dovada contestării deciziei de recalculare.
Cu alte cuvinte, paratul a exprimat o pozitie din punct de vedere juridic cu privire la actele care i-au fost prezentate si la modul in care intelege sa aplice dispozitiile art. 48 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 164/2001.
Nemultumirea privind modul in care paratul a actualizat drepturile de pensie ale reclamantului, prin aplicarea necorespunzatoare a prevederilor art. 48 alin. 1 lit. a, nu poate fi exprimata decat in forma prevazuta de lege (contestatie).
Daca am aprecia cererea de recalculare a pensiei cu luarea in considerare a procentului corespunzator perioadei de contributie la fondul pentru pensia suplimentara, ca pe o cerere de sine statatoare, atunci, prin repunerea in discutie a acestui aspect, s-ar ajunge la eludarea dispozitiei legale imperative din art. 54 din Legea nr. 164/2001, care prevede termenul de 30 de zile de la comunicarea deciziei pentru contestarea acesteia.
Reclamanții au depus in sprijinul recursului formulat alte hotarari judecatoresti, cu titlu de practica judiciara, prin care s-a hotarat acordarea acestui spor, dar omit din vedere faptul ca situatia lor nu este similara cu cea retinuta in hotararile respective, intrucat ei nu au contestat nicio decizie de pensionare.
De altfel, acelasi rationament este valabil si pentru pretentia analizata anterior, si anume cea referitoare la includerea in baza de calcul a pensiei a anumitor prime. Dar Curtea a facut analiza mai sus expusa, intrucat pentru aceasta pretentie nu exista nici macar temei legal, adica nu ar fi putut fi admisa chiar daca ar fi fost solicitata in forma si termenul prevazut de lege.
Astfel, în lipsa unei contestatii formulate in termen legal, nu mai pot fi puse in discutie aspecte referitoare la neluarea in considerare a procentului corespunzator perioadei de contributie la fondul pentru pensia suplimentara.
Pentru considerentele arătate și în temeiul art. 312 alin. 1. pr. civ. recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de declarat de recurenții-reclamanți, și împotriva sentinței civile nr.2780/01.04.2009 pronunțate de Tribunalul București -Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.5979/3/AS/2009 în contradictoriu cu intimatul-pârât MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE-SECȚIA PENSII MILITARE.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 14.10.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red.LH/th.red.
2ex-05.11.2009.
Jud. fond:
Președinte:Maria CeaușescuJudecători:Maria Ceaușescu, Lizeta Harabagiu, Silvia Georgiana
