Obligația de a face. Decizia 6214/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
- ROMÂNIA -
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
DOSAR NR-
Format vechi nr.3872/2009
SECȚIA A VII-A - CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Decizia Civilă Nr.6214/
Ședința publică din data de 03 noiembrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Farmathy Amelia
JUDECĂTOR 2: Singh Ioana
JUDECĂTOR 3: Petre Magdalena
GREFIER: - -
************************
Pe rol fiind, soluționarea recursului declarat de recurentul-reclamant G, împotriva sentinței civile nr.2730 din data de 31.03.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a - Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.6116/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimatul-pârât Ministerul Internelor și Reformei Administrative-având ca obiect"acordare drept de pensie militară".
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică de la data de 20 octombrie 2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta decizie, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, văzând și dispozițiile art. 260 alin. (1) Cod proc. civilă, a amânat pronunțarea pentru data de 27.10.2009, apoi pentru termenul de astăzi, 03.11.2009, când a pronunțat următoarea decizie:
CURTEA,
Deliberând asupra recursului civil de față, reține următoarele:
Prin sentința civilă nr.2730 din data de 31.03.2009, pronunțată în dosarul nr.6116/3/AS/2008, Tribunalul București - Secția a VIII-a - Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a respins acțiunea formulată de reclamantul G, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Internelor și Reformei Administrative.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că însuși reclamantul, atunci când, prin acțiunea formulată, a solicitat să fie obligat pârâtul să îi acorde pensie anticipată parțială, a menționat, însă, în același timp, că el a trecut în rezervă prin demisie. Or, condițiile în care se acordă pensia anticipată parțială în sistemul militar sunt strict prevăzute de lege, vârstă, vechime, alte condiții speciale.
Astfel, instanța de fond a avut în vedere dispozițiile art. 13 Legii nr. 164/2001, potrivit cărora:
"Au dreptul la pensie de serviciu anticipată cadrele militare în activitate care îndeplinesc condițiile de vechime prevăzute la art. 12 lit. b) și se află în una dintre următoarele situații:
- au împlinit vârsta de 50 de ani și sunt trecute în rezervă ca urmare a împlinirii limitei de vârstă în grad, prevăzută de Legea nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare sau ca urmare a reorganizării unor unități și a reducerii unor funcții din statele de organizare, precum și pentru alte motive sau nevoi ale instituțiilor din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale;
- sunt trecute în rezervă sau direct în retragere ca urmare a clasării ca inapt sau limitat pentru serviciul militar d e către comisiile de expertiză medico-militară.".
Totodată, a mai avut în vedere și dispozițiile art. 14 din aceeași lege, care prevăd că:
"Au dreptul la pensie de serviciu anticipată parțială cadrele militare în activitate, indiferent de vârstă, care au o vechime efectivă în serviciu de minimum 20 de ani, dintre care cel puțin 10 ani ca militar, și care se află în una dintre următoarele situații:
- sunt trecute în rezervă ca urmare a împlinirii limitei de vârstă în grad prevăzută de Legea nr. 80/1995 sau ca urmare a reorganizării unor unități și a reducerii unor funcții din statele de organizare, precum și pentru alte motive sau nevoi ale instituțiilor din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale;
- sunt trecute în rezervă sau direct în retragere ca urmare a clasării ca inapt sau limitat pentru serviciul militar d e către comisiile de expertiză medico-militară.".
De asemenea, prima instanță a avut în vedere și dispozițiile art. 16 din actul normațiv sus-menționat, conform cărora:
"Cadrele militare în activitate care se află în una dintre situațiile prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. b) sau c) beneficiază de pensie de serviciu anticipată sau anticipată parțială, astfel:
- la împlinirea vârstei de 50 de ani, dacă și-au desfășurat activitatea în condiții de muncă deosebite cel puțin 20 de ani efectiv, din care cel puțin 10 ani efectiv ca militar;
- la împlinirea vârstei de 45 de ani, dacă și-au desfășurat activitatea în condiții de muncă speciale cel puțin 15 ani efectiv, din care cel puțin 10 ani efectiv ca militar.
Cadrele militare în activitate care au o vechime efectivă în serviciu de 20 de ani în calitate de personal navigant pe aeronave de vânătoare, vânătoare-bombardament și cercetare, supersonice, precum și scafandrii beneficiază de pensie de serviciu anticipată sau anticipată parțială la cerere, indiferent de vârstă, dacă au o vechime de cel puțin 10 ani efectiv ca militar.".
În ceea ce privește condițiile de muncă (de serviciu) ale cadrelor militare, s-au avut în vedere dispozițiile art. 9 din Legea nr. 164/2001, conform care prevăd următoarele:
"Condițiile de muncă în care se desfășoară activitatea cadrelor militare pot fi: a) normale; b) deosebite; c) speciale.".
Reținând că pensiile militare de serviciu sunt mai avantajoase decât alte categorii de pensii, conform opțiunii legiuitorului și că acestea se acordă persoanelor care rămân în activitatea militară până la pensionare, prima instanță a apreciat că, date fiind prevederile art. 15 din Legea nr. 164/2001, nu sunt excluse de la acest beneficiu nici fostele cadre militare.
Însă, a reținut instanța de fond, pentru a beneficia de categoria specială a pensiei de serviciu militară anticipată parțială, reclamantul trebuia să îndeplinească toate condițiile speciale cerute de unul dintre textele de lege care permit pensionarea anticipată parțială.
Or, cât timp reclamantul a trecut în rezervă prin demisie, împrejurare care nu se regăsește în cazul reglementat de dispozițiile art. 15 din Legea nr. 164/2001, a apreciat că acțiunea formulată de acesta nu are temei legal.
În acest sens, instanța de fond a avut în vedere dispozițiile art. 15 din Legea nr. 164/2001, potrivit cărora:
"Cadrele militare care, la data trecerii în rezervă, nu îndeplinesc condițiile de acordare a unei pensii, dar au o vechime efectivă ca militar d e cel puțin 15 ani, beneficiază de pensie militară de stat la împlinirea vârstei de 55 de ani, proporțional cu numărul anilor de serviciu militar.".
Împotriva acestei sentințe, a declarat recurs, motivat în termenul legal, recurentul G, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, sens în care a invocat motivul prevăzut de dispozițile art. 304 pct. 9 Cod proc. civilă.
Recurentul-reclamant susține că hotărârea Tribunalului ignoră jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție - Decizia nr. 192/2003, pronunțată în dosarul nr.14857/2002, într-o speță identică.
Mai susține că hotărârea Tribunalului își dezminte propriul punct de vedere, promovat în sesizarea Curții Constituționale:
"Opinia Tribunalului este în sensul că dispozițiile art. 16 alin (1) lit. (b) din Legea nr. 164/2001, astfel cum au fost modificate de art. 1 pct. 3 din G nr. 77/2007, contravin art. 16 alin. (1) din Constituția României.
Tribunalul a considerat că aplicarea art. 16 alin (1) lit. (b) din Legea nr. 164/2001, astfel cum au fost modificate de art. 1 pct. 3 din G nr. 77/2007 doar cadrelor militare în activitate nu și celor în rezervă, nu este justificată pe criterii rezonabile și obiective cum ar fi cele de vârstă, vechime în serviciul militar și condiții speciale de muncă ori alte asemenea.
Dimpotrivă, dispozițiile de mai sus creează o discriminare evidentă între persoane care se află în situații obiective identice.
Diferența de statut între cadrele militare în activitate, care solicită pensionarea anticipată și cadrele în rezervă care solicită același lucru, nu constituie un criteriu obiectiv și rezonabil pentru ca art. 16 alin (1) lit. (b) din Legea nr. 164/2001, astfel cum au fost modificate de art. 1 pct. 3 din G nr. 77/2007 să se aplice doar cadrelor militare în activitate.
Recunoașterea dreptului la pensie ca reflex al principiului contributivității impune aplicarea de soluții identice pentru condiții obiective identice.".
Recurentul mai arată că, în motivarea sentinței atacate, instanța de fond preia, de fapt, argumentele deciziei Curții Constituționale, ignorând însă circumstanțele cazului. Precizează că a învederat primei instanțe că în mod eronat decizia nr. 112 din data de 2009 reține că, în fondul cauzei, ar fi recalcularea pensiei sale.
Totodată, consideră că instanța de fond a invocat dispozițiile art. 13, art. 14 și art. 15 din Legea nr. 164/2001 în afara contextului cazului său concret, deoarece el a solicitat pensionarea anticipată, în temeiul dispozițiilor art. 16 alin. 1 lit. b), aspect în raport de care precizează că fiecare dintre aceste articole reglementează situații obiective diferite.
Referitor Ia argumentul demisiei, pe care l-a utilizat prima instanță, recurentul menționează că demisia este legiferată în Statutul cadrelor militare, aceasta fiind o opțiune unilaterală neimputabilă și, în acest sens, mai arată că, în cuprinsul Legii nr. 164/2001, nu se face nici o referire la cuvântul"demisie"sau articolul/litera corespunzătoare din Statutul cadrelor militare.
În consecință, consideră că demisia, în sine, nu ar trebui să afecteze dreptul său la pensionare și apreciază că enumerarea acestui act pare mai potrivită pentru o decizie a Biroului Personal, decât pentru o hotărâre judecătorească.
În motivarea, în drept, a cererii de recurs, se invocă dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod proc. civilă.
Prin întâmpinarea formulată (filele 12 și 13 dosar recurs), intimatul-pârât Ministerul Internelor și Reformei Administrative a solicitat respingerea recursului, ca nefondat și menținerea, ca fiind legală și temeinică, a sentinței atacate, invocând apărări de fond la motivele de recurs.
Analizând actele și lucrările dosarului, din perspectiva criticilor formulate în cererea de recurs, prin prisma apărărilor invocate prin întâmpinare, precum și, din oficiu, sub toate aspectele, potrivit dispozițiilor art.3041din Codul d e procedură civilă, Curtea constată că recursul este nefondat, astfel că, în temeiul dispozițiilor art.312 alin.1 din Codul d e procedură civilă, îl va respinge ca atare, pentru considerentele ce urmează a fi expuse în cuprinsul prezentei decizii:
Prin cererea de chemare în judecată cu care a investit prima instanță, reclamantul Gas olicitat ca, prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța în cauză, să se constate că are dreptul la stabilirea pensiei militare de stat, și anume, la pensie de serviciu anticipată parțială, în temeiul dispozițiilor art. 16 alin. 1 lit. b) din Legea nr, 164/2001, sens în care a formulat o cerere pe care a depus-o la Inspectoratul General al Poliției de Frontieră.
În consecință, reclamantul a solicitat să fie obligat pârâtul Ministerul Internelor și Reformei Administrative să îi acorde dreptul la pensia de serviciu anticipată parțială.
Totodată, reclamantul a investit instanța de fond și cu o cerere de sesizare a Curții Constituționale, în vederea soluționării excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. 2 și alin. 3 din nr.OUG 77/2007.
Curtea constată că instanța de fond a soluționat cu prioritate cererea de sesizare a Curții Constituționale, prilej cu care, apreciind că aceasta îndeplinește condițiile de admisibilitate prevăzute de dispozițiile art. 29 alin. 1 - 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, prin încheierea pronunțată la data de 01.04.2008 (filele 24 - 27 dosar fond, a dispus sesizarea instanței de contencios constituțional cu excepția de neconstituționalitate invocată de către reclamant.
Ca urmare, prin Decizia nr. 112/03.02.2009 - definitivă și general obligatorie (decizie ce a fost depusă, în copie, la filele 30 - 32 din dosarul de fond), Curtea Constituțională a respins excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 16 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, constatând că nu au fost încălcate dispozițiile art. 16 și art. 47 din Constituția României și că, totodată, au fost respectate și prevederile art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale. Cât privește dispozițiile art. 41 alin. 2 din Constituție și art. 23 pct. 3 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, invocate de către reclamant în susținerea excepției, s-a reținut că acestea nu au legătură cu criticile formulate în prezenta cauză.
În motivarea deciziei sus-menționate,instanța de contencios constituțional a statuat că dispozițiile art. 13 și art. 15 din Legea nr. 164/2001 nu instituie privilegii sau discriminări între cetățenii aflați în situații identice, precum și că este evident că persoanele care urmează să beneficieze de una dintre cele trei categorii de pensie de serviciu din sistemul militar - ce sunt reglementate de dispozițiile art. 11 din aceeași lege și anume:pensia de serviciu pentru limită de vârstă,pensia de serviciu anticipatășipensia de serviciu anticipată parțială -, se află în situații obiectiv diferite, în raport cu care este justificat și tratamentul juridic diferențiat.
A mai statuat că pensia de serviciu anticipată, prevăzută de dispozițiile art. 13 din nr. 164/2001 se poate acorda numai în cazul îndeplinirii anumitor condiții speciale, în afară de cele referitoare la vârstă și vechime, legate de motivele trecerii în rezervă sau direct în retragere.
De asemenea, în cuprinsul deciziei sus-menționate se arată că, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice schimbarea jurisprudenței, în materie, a Curții Constituționale, considerentele și soluția din deciziile pronunțate anterior de către C își mențin valabilitatea și în prezenta cauză.
În raport de dispozițiile art. 13 din Legea nr. 164/2001 și având în vedere și cele statuate de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 112/03.02.2009, general obligatorie, Curtea apreciază că în mod justificat prima instanță a reținut că cererea recurentului-reclamant este lipsită de temei legal și că acesta nu îndeplinește condițiile prevăzute de lege pentru a fi îndreptățit la acordarea pensiei de serviciu anticipată parțială, din sistemul militar.
Aceasta întrucât, o atare categorie de pensie se poate acorda numai în cazul îndeplinirii anumitor condiții speciale. În acest sens sunt dispozițiile art. 13 din nr. 164/2001, care prevăd că:
Au dreptul la pensie de serviciu anticipatăcadrele militare în activitatecare îndeplinesc conditiile de vechime prevăzute la art. 12 lit. b) si se afla în una dintre urmatoarele situatii:
a)au implinit varsta de 50 de ani si sunt trecute in rezervaca urmare a implinirii limitei de varsta in grad prevazuta de Legea nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare sau ca urmare a reorganizarii unor unitati si a reducerii unor functii din statele de organizare, precum si pentru alte motive sau nevoi ale institutiilor din domeniul apararii nationale, ordinii publice si sigurantei nationale;
b)sunt trecute in rezerva sau direct in retragere ca urmare a clasarii ca inapt sau limitat pentru serviciul militar dcatre comisiile de expertiza medico-militara.
Potrivit dispozițiilor art. 14 din aceeași lege:
"(1)Au dreptul la pensie de serviciu anticipata partiala cadrele militare in activitate, indiferent de varsta, care au o vechime efectiva in serviciu de minimum 20 de ani, dintre care cel putin 10 ani ca militar, si care se afla in una dintre urmatoarele situatii:
a)sunt trecute in rezerva ca urmare a implinirii limitei de varsta in gradprevazuta de Legea nr. 80/1995sau ca urmare a reorganizarii unor unitati si a reducerii unor functii din statele de organizare, precum sipentru alte motive sau nevoi ale institutiilor din domeniul apararii nationale, ordinii publice si sigurantei nationale;
b)sunt trecute in rezerva sau direct in retragere ca urmare a clasarii ca inapt sau limitat pentru serviciul militar dcatre comisiile de expertiza medico-militara.
Textele de lege sus-citate fac referire numai la cadrele militare în activitate, care se află în doar două situații, prevăzute limitativ și anume:1.sunt trecute în rezervă ca urmare a îndeplinirii mai multor condiții: a împlinirii limitei de vârstă în grad, a reorganizarii unor unitati si a reducerii unor functii din statele de organizare, pentru alte motive sau nevoi ale institutiilor din domeniul apararii nationale, ordinii publice si sigurantei nationale;2.sunt trecute în rezervă sau direct în retragere, ca urmare a clasăriica inapt sau limitat pentru serviciul militar.
Rezultă, așadar cădemisia- situație în care se află recurentul-reclamant - nu este prevăzută de dispozițiile legale sus-citate, care fac referire doar la trecerea în rezervă sau la trecerea direct în retragere, motiv pentru care, Curtea apreciază că a asimila demisia vreuneia dintre situațiile enumerate strict și limitativ de dispozițiile art. 13 și art. 14 din Legea nr. 164/2001, înseamnă a adăuga la lege, ceea ce nu este permis.
Este adevărat cădemisia, așa cum susține recurentul-reclamant, nu îi este imputabilă, însă este evident că această situație nu se regăsește în ipotezele textului de lege sus-menționat, întrucât însuși legiuitorului a optat pentru stabilirea unui tratament juridic diferențiat, așa cum s-a arătat și anterior. Or, dispozițiile legale trebuie interpretate în sensul intenției legiuitorului, care a înțeles să restrângă aplicarea dispozițiilor art. 13 din Legea nr. 164/2001 doar la cele două ipoteze. Ca urmare, criticile formulate de recurentul-reclamant, sub acest aspect, nu pot fi primite.
De asemenea, dat fiind caracterul obligatoriu erga omnes (opozabil tuturor) al deciziilor pronunțate de instanța de contencios constituțional, nu pot fi primite nici criticile referitoare la faptul că instanța de fond, cu prilejul soluționării cauzei, nu ar fi făcut decât să îmbrățișeze argumentele și opinia Curții Constituționale.
În acest sens, Curtea are în vedere că art.147 din Constituție, intitulat "Deciziile Curții Constituționale", în alineatul (4), prevede că:
"Deciziile Curții Constituționale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării,deciziile sunt general obligatoriiși au putere numai pentru viitor.".
Pentru toate considerentele expuse mai sus, Curtea apreciază criticile recurentului-reclamant drept simple afirmații formale, lipsite de conținut juridic, astfel că le va înlătura, ca nefondate, urmând a menține hotărârea fondului, pe care o apreciază ca fiind legală și temeinică.
În consecință, în temeiul dispozițiilor art.312 alin.1 din Codul d e procedură civilă, va respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul-reclamant G.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul-reclamant G, împotriva sentinței civile nr.2730 din data de 31.03.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a - Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.6116/3/AS/2008, în contradictoriu cu intimatul-pârât Ministerul Internelor și Reformei Administrative.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 03.11.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
- -
red: / tehnored:
2 ex. / 03.12.2009
Jud. fond: ;
Președinte:Farmathy AmeliaJudecători:Farmathy Amelia, Singh Ioana, Petre Magdalena
