Obligație de a face. Decizia 1040/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-(473/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ Șl PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE
MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Decizia civilă nr.1040/
Ședința publică din data de 19 februarie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Liviu Cornel Dobraniște
JUDECĂTOR 2: Petrică Arbănaș
JUDECĂTOR 3: Elena
GREFIER -
Pe rol soluționarea contestației în anulare formulată de contestatoarea prin mandatar G, împotriva deciziei civile nr.4974/R din 10 decembrie 2008 pronunțată de Curtea de APEL BUCUREȘTI Secția a VII a Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, ÎN DOSARUL NR- (6034/2008), în contradictoriu cu intimații MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI Șl PROTECȚIEI SOCIALE, CASA LOCALĂ DE PENSII SECTOR 4 B, CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI B, având ca obiect - obligația de a face.
La apelul nominal făcut în ședință publică nu au răspuns părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că intimatul MINISTERUL MUNCII, Familiei și Protecției Sociale, a depus la dosar întâmpinare, prin serviciul registratură al acestei instanțe la data de 10.02.2009, precum și faptul că, contestatorul G, a solicitat soluționarea cauzei în lipsă conform art.242 Cod procedură civilă.
Curtea constată cauza în stare de judecată și o reține în pronunțare.
CURTEA,
Pe rol contestația în anulare formulată de contestatoarea prin mandatar G împotriva decizie civile nr.4974/R/10.12.2008 pronunțată de către Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția a VII a Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale prin care s-a dispus respingerea recursului ca nefondat.
În drept contestatoarea indică ca temei legal art. 317 alin.(1) și (2) din Codul d e procedură civilă.
În motivarea în fapt a contestației se menționează că instanța a respins cauza (probabil recursul) ca nefondat în loc să caseze în totalitate hotărârea supusă recursului și să dispună trimiterea cauzei pentru rejudecare la instanță să soluționeze toate capetele de cerere.
Contestatoarea susține de asemenea că trebuie să se introducă în cauză instituțiile abilitate în completarea carnetului de muncă ca valabil.
De asemenea solicită și menținerea în cauză a Casei Locale de Pensii sector 4 ce are director,chiar dacă nu are personalitate juridică.
Contestatoarea a invocat fără a indica vreun un text de lege excepția de neconstituționalitate a faptului în cauză sunt în discuție unele drepturi de contribuții înaintea căsătoriei, iar împiedicarea a fost fie că instituțiile implicate în această cauză au avut vreo temere în soluționarea cauzei.
În concluzie a susținut contestatoarea casarea în totalitate a deciziei pronunțate și pe fond trimiterea cauzei spre rejudecare.
La dosarul privind contestația în anulare s-a dispus atașarea dosarelor de fond și de recurs prin care s-a pronunțat decizia împotriva căreia s-a formulat contestație în anulare.
Curtea reține că prin decizia civilă nr.4974/R/10.12.2008 pronunțată în dosarul nr- de către Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția a VII a civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale s-a dispus "respingerea ca nefondat a recursului declarat de recurenta prin mandatar G împotriva sentinței civile nr.3997/13.05.2008 pronunțată de Tribunalul București în contradictoriu cu intimații MINISTERUL MUNCII Familiei și Egalității de Șanse, Casa Locală de Pensii Sector 4 și Casa de Pensii a Municipiului "
Pentru a pronunța această decizie instanța de recurs a reținut a reținut analizând întregul material probator administrat în cauză următoarele.
Primul motiv de recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct.7) proc. civ. este nefondat, întrucât Tribunalul a indicat detaliat în considerentele hotărârii recurate motivele de fapt și de drept avute în vedere la soluționarea litigiului, în conformitate cu prevederile art.261 alin.(1) pct. 5) proc. civ.
Astfel, prima instanță a analizat fiecare capăt de cerere formulat de către reclamantă în cursul procesului și a expus pe larg motivele pentru care nu a avut în vedere argumentele acesteia.
În ceea ce privește critica referitoare la soluționarea excepției prescripției dreptului la acțiune, Curtea reține că netemeinicia sa, dat fiind că prima instanță a interpretat și aplicat judicios prevederile imperative ale art.1 și 3 din Decretul nr.167/1958, atunci când cu a constatat ca fiind prescris dreptul la acțiune cu privire la plata diferențelor de drepturi aferentei perioadei de 01.02.1994-08.01.2005, raportat la data cererii de chemare în judecată 08.01.2008.
În ceea ce privește carnetele de muncă, Curtea a respins la termenul de 10 decembrie 2008, solicitarea recurentei de introducere în cauză a Direcției de Muncă, Solidaritate Socială și Familie a Municipiului B și a Inspecției Teritoriale, apreciind că în recurs nu poate fi lărgit cadrul procesual fixat în fața primei instanțe, potrivit prevederilor art. 316 raportat la art.294 proc. civ.
Referitor la drepturile de pensie din perioada suspendării, critica recurentei este nefondată, întrucât prima instanță a reținut judicios că sistarea pensiei a fost determinată de neprezentarea sa în termen la Comisia de Expertiză Medicală în vederea revizuirii medicale.
Intimatul MINISTERUL MUNCII, Familiei și Protecției Sociale a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației în anulare ca nefondată.
Ceilalți intimați nu au formulat nici întâmpinare și nici note scrise.
Examinând decizia civilă contestată, Curtea constată că contestația în anulare este nefondată și urmează a fi respinsă ca atare.
În primul rând cu privire la încadrarea contestației în anulare în raport de motivele de fapt invocate, Curtea reține că în mod greșit contestatorul a indicat ca temei de drept dispozițiile art. 317 alin. (1) și (2) din Codul d e procedură civilă, deoarece din motivarea în fapt, rezultă că acestea motive vizează mai degrabă existența unor greșeli materiale, care sunt reglementate de dispozițiile art. 318 alin. (1) proc. civ. care stabilesc următoarele "Hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare."
Prin urmare, contestația în anulare va fi analizată în raport de dispozițiile art. 318. proc. civ.
În ceea ce privește criticile invocate, Curtea constată că potrivit art. 318 "Hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare."
Analizând deci contestația în anulare prin raportare la decizia pronunțată în recurs, Curtea constată că în speță nu este vorba despre rezultatul unei greșeli materiale a instanței de recurs și nici despre vreo omisiune cu privire la vreunul dintre motivele de modificare sau de casare.
În acest sens, Curtea soluționând recursul a reținut că primul motiv de recurs întemeiat pe dispozițiile art.304 pct.7 proc. civ. este nefundat întrucât tribunalul a indicat detaliat în considerentele hotărârii recurate motivele de fapt și de drept avute în vedere la soluționarea litigiului în conformitate cu prevederile art.261 alin. (1) pct. 5. proc. civ.
De asemenea cu privire la critica referitoare la soluționarea excepției prescripției dreptului la acțiune, prima instanță a reținut că au fost corect interpretate dispozițiile art.1 și 3 din Decretul nr.167/1958 în raport de data formulării cererii de chemare în judecată.
S-a răspuns și cu privire la carnetele de muncă, deoarece nu se poate lărgi cadrul procesual în recurs.
În ceea ce privește suspendarea drepturilor de pensie din perioada suspendării, instanța de recurs a stabilit corect că sistarea pensiei a fost determinată de neprezentarea sa în termen la Comisia de Expertiză Medicală în vederea revizuirii medicale.
Cât privește interpretarea dată de instanța de recurs în soluționarea recursului, aceasta interpretare a fost realizată în concordanță cu dreptul acesteia de a interpreta legea și motivele contestației nu au legătură cu aspectele formale ale judecății, aspecte care nu sunt incidente în cauză.
De asemenea, instanța de recurs a cercetat toate motivele de casare invocate de către recurent cu ocazia judecății.
Criticile menționate de către contestatoare se referă în realitate la aspecte ce au făcut obiectul judecății recursului, astfel că nu se pot relua pe calea contestației în anulare chestiuni care au făcut obiectul judecății recursului, deoarece echivalează cu un recurs la recurs, aspect ce nu este reglementat de lege.
În privința invocării excepției de neconstituționalitate cu privire la existența unor drepturi de contribuții înaintea căsătoriei, Curtea reține că această excepție este inadmisibilă, întrucât contestația în anulare are ca obiect decizia pronunțată în recurs, iar prin motivele de recurs nu s-a invocat o asemenea excepție, astfel că și aceasta excede cadrului procesual al contestației în anulare.
Pentru aceste motive în temeiul art. 320. proc. civ. Curtea urmează să respingă contestația în anulare ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondată contestația în anulare formulată de contestatoarea prin mandatar G împotriva deciziei civile nr.4974/R/10.12.2008 pronunțată de Curtea de APEL BUCUREȘTI Secția a VII a Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr- (6034/2008), în contradictoriu cu intimații MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI Șl PROTECȚIEI SOCIALE, CASA LOCALĂ DE PENSII SECTOR 4 B, CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI
.//.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 19 martie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red.:
Dact.:
2 ex.
16.03.2009
Jud.:
Jud.fond:
Președinte:Liviu Cornel DobranișteJudecători:Liviu Cornel Dobraniște, Petrică Arbănaș, Elena
