Obligație de a face. Decizia 1171/2008. Curtea de Apel Alba Iulia

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA CIVILĂ Nr. 1171/2008

Ședința publică de la 18 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Victor Crețoiu judecător

- - - - JUDECĂTOR 2: Monica Maria Mureșan

- - - JUDECĂTOR 3: Nicoleta Vesa

- - - grefier

Pe rol se află soluționarea recursului declarat de pârâta ROMÂNIA împotriva sentinței civile nr.894/LM/2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr-.

La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care, față de actele și lucrările dosarului și solicitarea recurentei pârâte de judecare a cauzei în lipsă, instanța lasă cauza în pronunțare.

CURTEA DE APEL

Asupra cauzei de față;

Prin acțiunea în conflict de drepturi formulată și precizată (32), înregistrată la Tribunalul Hunedoara sub nr-, reclamanta a chemat în judecată pe pârâta ROMANIA H solicitând anularea deciziei nr. 632/21.01.2008, emisă de conducerea pârâtei și obligarea acesteia să emită o nouă decizie prin care contractul individual de muncă să-i fie suspendat începând cu data de 13.12.2007, să fie obligată pârâta să revină asupra pontării sale pe perioada 13.12.2007 - 19.12.2007, din absență nemotivată la serviciu, în concediu pentru creșterea copilului.

S-au cerut și cheltuieli de judecată.

În fapt, reclamanta a arătat că este angajată la societatea pârâtă, începând cu data de 15.09.2003, desfășurându-și activitatea la punctul de lucru

La data de 12.12.2007, a solicitat conducerii societății pârâte acordarea concediului pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani, însă prin decizia nr. 632/21.01.2008, pârâta a dispus suspendarea contractului său de muncă doar începând cu data de 19.12.2007, în loc de 13.12.2007 și totodată, în perioada 13,14,17 și 18.12.2007, a fost pontată nemotivat.

De asemenea, apreciază că nu se justifică nici mențiunea cuprinsă la art. 2 din decizia contestată, referitoare la suspendarea cercetării sale disciplinare, până la data reluării activității, ca urmare a absențelor motivate, întrucât nu a existat nici o abatere disciplinară, a solicitat doar acordarea concediului pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani.

Pârâta prin întâmpinare arată că în principiu este de acord cu admiterea acțiunii în sensul de a rectifica data cu care reclamanta a intrat în concediu pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani, din 19.12.2007, în 13.12.2007, și totodată este de acord și cu anularea pontării nemotivate, dar să i se indice, de către reclamantă și temeiul legal în baza căruia, solicită acordarea acestor drepturi.

Prin sentința civilă nr.894/2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr- acțiunea a fost respinsă, pârâta fiind obligată să plătească reclamantei suma de 400 lei reprezentând cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:

Prin cererea înregistrată la societatea pârâtă la nr. 2251/12.12.2007 reclamanta solicită acordarea concediului pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani, începând cu data de 13.12.2007.

Prin decizia nr. 632/21.01.2008, emisă de conducerea pârâtei, s-a suspendat contractul individual de muncă al reclamantei, începând cu data de 19.12.2007, ca urmare a cererii de acordare a concediului pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani, totodată s-a menționat la art. 2 al deciziei, că se suspendă cercetarea disciplinară până la data prezentării acesteia la serviciu.

Prin decizia nr. 5478/13.05.2008, emisă de conducerea pârâtei, s-a dispus modificarea art. 1 din decizia nr. 632/21.01.2008, în sensul că data de la care se acordă reclamantei concediul pentru îngrijirea copilului în vârstă de până la 2 ani, va fi 13.12.2007, în loc de 19.12.2007.

Totodată se mai menționează că, urmare a acestei modificări, se înlătură absențele nemotivate ale salariatei din perioada 13.12.2007 - 19.12.2007.

Având în vedere faptul că pârâta a modificat decizia nr. 632/21.01.2008 și i-a acordat reclamantei concediul pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani, de la data solicitată, respectiv 13.12.2007 și că au fost înlăturate absențele nemotivate, se va respinge cererea acesteia astfel cum a fost formulată și precizată ca rămasă fără obiect.

Referitor la aspectul că prin decizia nr.5478/13.05.2008, nu s-a menționat în mod expres că se anulează și cercetarea disciplinară începută împotriva reclamantei ca urmare a faptului că în perioada 13 - 19.12.2007, s-a considerat că a lipsit de la locul de muncă, se constată că nu prezintă relevanță, întrucât, începând cu data de 13.12.2007, reclamanta este în concediu pentru îngrijirea copilului în vârstă de până la 2 ani și prin urmare nu mai figurează în pontaje ca fiind absență nemotivat, astfel că cercetarea disciplinară începută ca urmare a acestor absențe a rămas fără obiect, nemaiputând fi reluată la începerea activității reclamantei.

În baza art. 275 Cod procedură civilă, pârâta, deși a fost de acord în principiu, la primul termen de judecată, cu admiterea acțiunii, însă prin adresa din data de 5.01.2008, comunicată cu scrisoare recomandată a fost pusă în întârziere, a fost obligată să-i plătească reclamantei suma de 400 lei, cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs societatea pârâtă solicitând modificarea acesteia sub aspectul înlăturării obligării sale la plata de cheltuieli de judecată în cuantum de 400 lei.

În expunerea de motive arată că în mod greșit instanța de fond a obligat-o la plata cheltuielilor de judecată, câtă vreme a fost de acord cu admiterea acțiunii chiar de la primul termen de judecată.

Acțiunea reclamantei fiind respinsă, în cauză sunt incidente prevederile art.275 din Codul d e procedură civilă. Adresele de la filele 44-45 din dosarul instanței de fond ca acte de punere în întârziere nu au o asemenea valoare în sensul art.1079 Cod civil, fiind doar o corespondență răspuns la adresa societății nr.2343 din 18.12.2007.

Deliberând asupra recursului de față funcție de criticile formulate și din oficiu, conform prevederilor art.3041Cod pr.civilă, Curtea constată următoarele:

Recursul este nefondat.

Prin sentința civilă nr.894/2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr- acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâta ROMÂNIA Pitești, pârâta fiind obligată la plata către reclamantă a sumei de 400 lei cu titlu cheltuieli de judecată.

Instanța de fond a motivat obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată dând eficiență prevederilor art.275 din Codul d e procedură civilă în sensul că, deși a fost de acord în principiu, la primul termen de judecată, cu admiterea acțiunii, prin adresa din data de 05.01.2008, comunicată cu scrisoare recomandată, a fost pusă în întârziere.

Potrivit prevederilor art.1079 Cod civil, dacă obligația constă în a da sau în a face, debitorul se va pune în întârziere printr-o notificare.

Prin cererea înregistrată la unitatea pârâtă sub nr.2251/12.12.2007 reclamanta a solicitat acordarea concediului pentru îngrijirea copilului în vârstă de până la 2 ani.

Societatea pârâtă avea obligația să dea curs acestei cereri începând cu data de 13.12.2007, dată de la care trebuia să procedeze și la suspendarea contractului individual de muncă al reclamantei conform art.51 alin.1 lit.a din Codul muncii.

În situația în care societatea pârâtă nu s-a conformat acestei prevederi legale, contrar susținerilor sale, așa cum corect a reținut instanța de fond, prin adresa din 05.01.2008 aceasta a fost pusă în întârziere de către reclamantă conform art.1079 Cod civil.

Mai exact cererea din data de 05.01.2008 reprezintă o nouă punere în întârziere a societății pârâte, determinată de corespondența generată de aceasta prin adresa nr.2343/18.12.2007, societatea fiind pusă efectiv în întârziere prin cererea din data de 13.12.2007, deci înainte de chemarea în judecată, conform prevederilor art.275 Cod pr.civilă.

Prin urmare, o atare punere în întârziere va avea ca efect obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată, chiar dacă aceasta a recunoscut la prima zi de înfățișare pretențiile reclamantei, în condițiile în care este evidentă culpa sa procesuală.

Față de cele ce preced, Curtea va respinge ca nefondat recursul de față.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de pârâta Lisa România Pitești împotriva sentinței civile nr.894/LM/2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr-.

Fără cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 18.12.2008.

Președinte,

- -

Judecător,

- - -

Judecător,

- -

Grefier,

- -

Red./Thred.

2ex./14.01.2009

Președinte:Victor Crețoiu
Judecători:Victor Crețoiu, Monica Maria Mureșan, Nicoleta Vesa

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Obligație de a face. Decizia 1171/2008. Curtea de Apel Alba Iulia