Obligație de a face. Decizia 1190/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMI ȘOARA OPERATOR - 2928
SECȚIA CIVIL
DOSAR NR-
DECIZIA CIVIL NR. 1190
Ședința public din 4 decembrie 2008
PREȘEDINTE: Trandafir Purcăriță
JUDECTOR: - -
JUDECTOR: - -
GREFIER:- -
S-a luat în examinare recursul declarat de ctre reclamanții G și împotriva deciziei civile nr. 335 din 1 septembrie 2008, pronunțat de Tribunalul C-S, în dosarul nr-.
La apelul nominal, fcut în ședinț public, au lipsit prțile.
Dezbaterile și susținerile care au avut loc în prezenta cauz au fost consemnate în încheierea de ședinț din data de 27 noiembrie 2008, încheierea ce face parte integrant din prezenta hotrâre și prin care a fost amânat pronunțare la data de 4 decembrie 2008.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de faț constat c:
Prin sentința civil nr. 401/13.02.2008 pronunțat de Judectoria Reșița a fost admis în parte acțiunea civil formulat de reclamanții pârâți reconvenționali G junior și, împotriva pârâtului reclamant reconvențional, s-a admis în întregime cererea reconvențional formulat de pârâtul reclamant reconvențional împotriva reclamanților pârâți reconvenționali G junior și. S-a constatat c reclamanții pârâți reconvenționali sunt proprietarii tabulari ai imobilului înscris în CF nr. 4598, nr. top 483, teren intravilan în suprafaț de 1187 mp. S-a constatat c pârâtul reclamant reconvențional a construit pe terenul proprietatea reclamanților pârâți reconvenționali un saivan de oi, cu consimțmântul proprietarilor tabulari, fiind constructor de bun credinț. Au fost obligați reclamanții pârâți reconvenționali s plteasc pârâtului reclamant reconvențional o despgubire în sum de 3517 lei reprezentând valoarea de circulație a construcției. Au fost compensate parțial cheltuielile de judecat și au fost obligați reclamanții pârâți reconvenționali, faț de pârâtul reclamant reconvențional la plata sumei de 1213,70 lei.
În considerentele sentinței prima instanț a reținut c potrivit extrasului CF nr. 4598 - fila 13 dosar - reclamanții pârâți reconvenționali G junior și sunt proprietari tabulari asupra imobilului înscris sub nr. top 483, teren intravilan de 1187 mp.
In anul 2004, pe terenul proprietatea acestora, pârâtul reclamant reconvențional a edificat o construcție, respectiv un saivan de oi.
În atare situație, coroborând declarația martorului direct, care a participat la edificarea construcției și ținând cont c reclamanții pârâți reconvenționali l-au ajutat pe pârâtul reclamant reconvențional s ridice construcția, construcție ridicat în anul 2004, instanța a reținut c între prți a intervenit o convenție în acest sens.
În principiu, potrivit art. 494 cod civil, cel ce a construit pe terenul altuia cu bun credinț, are împotriva proprietarului terenului o creanț care se limiteaz fie la contravaloarea manoperei și a materialelor folosite pentru ridicarea construcției, fie la contravaloarea creșterii valorii fondului.
Când, îns, construcția s-a executat pe baza unei convenții - cazul în speț - constructorul are dreptul la o despgubire calculat în raport de valoarea de circulație a construcției.
Din raportul de expertiz tehnic judiciar în specialitatea construcții - filele 44 - 46 dosar - a rezultat c valoarea de circulație a saivanului de oi și a împrejmuirii acestuia este de 3517 lei.
Împotriva sentinței civile nr. 401/13.02.2008, pronunțat de Judectoria Reșița au declarat apel reclamanții pârâți reconvențional G și apreciind sentința instanței de fond ca fiind nelegal și netemeinic pentru motivul c a omis s se pronunțe asupra captului de cerere privind evacuarea pârâtului din anexele construite de el pe terenul proprietatea recurenților,înscris în CF 4598, nr. top. 483 teren intravilan de 1187 mp și construcții. A mai artat faptul c instanța de fond a apreciat c pârâtul a fost un constructor de bun credinț, din probele administrate rezultând contrariul. Instanța de fond a interpretat greșit dispozițiile art. 494 Cod civil, pârâtul în calitate de constructor fiind de rea credinț, construind fr consimțmântul recurenților, care nici nu erau proprietari la data la care a construit el. Pentru acest considerent recurenții arat c au fost nevoiți s-i plteasc ilegal suma de 3517 lei, valoarea de circulație a construcțiilor. Pârâtului i s-a acordat și suma de 677 lei ce reprezint valoarea unei prți și împrejurimi, pe care nu le-a cerut prin cererea reconvențional. Apreciaz hotrârea instanței de fond netemeinic și nelegal și în ce privește compensarea parțial a cheltuielilor de judecat și obligarea recurenților la suma de 1253,70 lei, cu acest titlu, neluând în considerare cheltuielile fcute de ei. În concluzie au solicitat admiterea apelului, casarea sentinței, admiterea acțiunii așa cum a fost formulat și precizat.
Împotriva sentinței civile nr. 401/13.02.2008, pronunțat de Judectoria Reșița a declarat recurs pârâtul reclamant reconvențional criticând hotrârea instanței de fond pentru motivele de casare prev. de art. 304 pct. 5,8, și 9 cu aplicarea art. 304¹ Cod procedur civil. A invocat excepția nulitții absolute a cererii de transformare a cererii de ordonanț președințial în acțiune de drept comun formulat de reclamanții G -. și de la fila 11 dosar fond, solicitând s se constate c aceast transformare s-a fcut fr acordul reclamanților inițiali G și care sun prinții reclamantului subsecvent G -. și socrii reclamantei subsecvente, astfel c cererea reclamanților subsecvenți este lovit de nulitate.Mai arat c,în atare situația, buna sau reaua sa credinț nu are ce cuta în speț, el edificând acea construcție pe terenul proprietatea tabular a numitei care era decedat la timpul respectiv și pe care el a întreținut-o și a înmormântat-o,iar reclamanții nu sunt moștenitorii legali sau testamentari ai acesteia. Consider relevant în cauz faptul c reclamanții juniori la judecata în fond a cauzei au solicitat,în subsidiar, c dac se va constata c pârâtul reclamant reconvențional a fost constructor de bun credinț, construcția s rmân proprietatea lor, urmând s fie obligați la despgubiri conform expertizei efectuate în cauz, fiind astfel incidente dispozițiile art. 494 alin.3 din Codul civil. Cum buna sa credinț opereaz în cauz pentru considerentele expuse în aceast cerere de recurs și cum cererea reclamanților de transformare a acțiunii de drept comun este lovit de nulitate absolut,urmând s fie respins ca atare, a solicitat admiterea recursului, modificarea în parte a sentinței recurate și rejudecând s fie respins acțiunea modificatoare a reclamanților pârâți reconvenționali, menținând celelalte dispoziții ale sentinței recurate.
La termenul de judecat din data de 23.06.2008, instanța,dup punerea în discuția prților, a calificat calea de atac declarat de reclamanții pârâți reconvenționali G și, drept recurs prin raportare la dispozițiile art. 282¹ Cod procedur civil.
Pârâtul reclamant reconvențional a formulat întâmpinare faț de calea de atac declarat de reclamanții pârâți reconvenționali G și artând c,în speț, calea de atac este cea a recursului și nu a apelului cum susțin reclamanții pârâți reconvenționali, având în vedere c prin transformarea cererii de ordonanț președințial în acțiunea de drept comun, au solicitat expres c pârâtul reclamant reconvențional s demoleze și s ridice materialele rezultate din construcția anex având deci ca obiect obligația de a face a crei hotrâre nu este supus apelului. Pe fond a solicitat respingerea recursului declarat de reclamanții pârâți reconvenționali, deoarece în speț nu se pune problema s fi avut acordul proprietarului la data edificrii construcției, deoarece el consider c a fost de bun credinț din moment ce la data construirii anexei pârâtul reclamant reconvențional era posesor de bun credinț asupra terenului pe care a edificat anexa și care teren era proprietatea tabular a defunctei, pe care el a întreținut-o și a înmormântat-o exclusiv pe cheltuiala sa, iar antecesorii reclamanților actuali au dobândit proprietatea asupra întregului teren prin uzucapiune, prin frauda la lege, și numai dup edificarea anexei.
Examinând hotrârea atacat în raport de motivele de recurs invocate cât și din oficiu, pentru orice motiv de casare prevzut de art. 304 Cod procedur civil și sub, aspectul temeiniciei și legalitții, se constat c recursurile sunt nefondate.
Reclamanții pârâți reconvenționali G -. și sunt proprietari tabulari al imobilului cu nr. top. 483 CF 4598, prin cumprare în anul 2005.În motivele de recurs, pârâtul reclamant reconvențional susține c nu exist o identitate între proprietarii tabulari și reclamanții și din cererea de ordonanț președințial, întemeiat pe faptul c aceștia au ținut s fie identificați ca fiind cei care au dobândit dreptul de proprietate conform sentinței civile nr. 4346/2004. Din analiza probelor cu înscrisuri se poate deduce c G și, reclamanți în dosarul nr. 4542/2004 în care a fost pronunțat sentința civil nr. 4346/2004 sunt alte persoane decât actualii proprietari tabulari G și, aceștia din urm dobândind dreptul de proprietate prin cumprare, dar aceasta nu înseamn automat c reclamanții din cererea de ordonanț președințial sunt alte persoane decât cei care au transformat aceast cerere în acțiune de drept comun, pentru a se pune problema nulitții cererii de chemare în judecat.
În al doilea rând, problema bunei credințe a pârâtului reclamant reconvențional în construirea saivanului pe terenul proprietatea reclamanților pârâți reconvenționali a fost analizat de prima instanț în contextul dispozițiilor art. 494 cod civil și a faptului c reclamanții G și au fost de acord s plteasc pârâtului contravaloarea construcției ridicate pe terenul proprietate personal, dac aceștia vor dovedi c au fost constructori de bun credinț. Astfel, sunt fr finalitate și fr interes în cauz toate susținerile pârâtului reclamant reconvențional din cererea de recurs de la fila 8 dosar referitoare la faptul c instanța de fond nu trebuia s analizeze buna sau reaua credinț în construirea saivanului,întrucât cererea de transformarea ordonanței președințiale în acțiune de drept comun este oricum nul absolut,în interpretarea reclamantului recurent. De altfel, acest punct de vedere reprezint o schimbare a poziției reclamantului recurent care în fața primei instanțe și-a invocat buna credinț în cererea reconvențional de la fila 15 dosar fond. Or, în condițiile în care toate prțile s-au referit la buna sau reaua credinț,instanța de fond avea obligația de a analiza aceste aspecte, astfel cum a și fcut.
Cu privire la recursul declarat de reclamanții pârâți reconvenționali G și, tribunalul îl constat neîntemeiat pentru urmtoarele considerente:
Este greșit susținerea acestor recurenți c prima instanț a omis s se pronunțe asupra petitului cu privire la evacuare pentru c transformând cererea de ordonanț președințial în acțiune de drept comun (fila 11 dosar fond), reclamanții nu au reiterat acest petit;mai mult chiar, cu privire la acest petit nu au fost administrate probe,instanța nemaifiind învestit cu cererea de evacuare urmare a transformrii cererii de ctre reclamanți,iar la cuvântul în fond acordat aprtorilor prților la ultimul termen de judecat, acest petit nu a fost susținut, din același considerent.
Nu poate fi reținut nici critica adus sentinței,referitoare la faptul c instanța nu a reținut în mod corect buna-credinț a reclamantului reconvențional, întrucât instanța de fond analizeaz detaliat probatoriul administrat și îl interpreteaz corect atunci când ajunge la concluzia c reclamantul recurent a fost constructor de bun credinț.
De asemenea, nu se poate reține c prima instanț a fcut un plus petit acordându-i reclamantului recurent și suma de 677 lei reprezentând valoarea împrejmuirii și a porții de la saivan, acestea fiind cuprinse în lucrarea executat de reclamantul recurent,iar acesta a solicitat prin cererea de recurs "despgubiri pentru lucrrile efectuate".
În ce privește compensarea parțial a cheltuielilor de judecat,instanța de fond a fcut aplicarea art. 276 Cod procedur civil și reclamanții recurenți au fost obligați la plata diferenței care a rezultat între cheltuielile de judecat fcute de pârâți, aceștia fiind czuți în pretenții faț de admiterea în întregime a cererii reconvenționale și avându-se în vedere c reclamantul recurent a suportat cheltuieli de judecat mai mari dup cum rezult din chitanțele existente al dosarul de fond cu privire la plata onorariului expertului, al avocatului și a taxelor judiciare de timbru.
Împotriva deciziei civile nr. 335 din 1 septembrie 2008, pronunțat de Tribunalul C-S, în dosarul nr-, au declarat recurs reclamanții G și.
Recurenții au artat c sunt nemulțumiți de hotrârea tribunalului, deoarece, în primul rând aceast instanț a pronunțat o soluție ca instanț de recurs, deși trebuia s se constituire ca o instanț de apel, iar, în al doilea rând, soluția instanței este nelegal deoarece nu s-a pronunțat în mod expres la cererea de evacuare a pârâtului.
În drept, recurenții au invocat dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedur civil.
Examinând recursul prin prisma celor artate și în condițiile prev. de art. 304, rap. la art. 306 și art. 312 Cod procedur civil, Curtea reține urmtoarele:
Acțiunea inițial introdus de ctre reclamanții G și, a avut caracterul unei ordonanțe președințiale, acțiune care, prin voința acelorași reclamanți la data de 5 iunie 2007, a fost transformat în acțiune civil de drept comun având petitele înscrise în cererea depus la fila 11 dosar fond.
Aceste petite, nu prevd în mod explicit o cerere de evacuare a pârâtului, aceast cerere nefiind reiterat de ctre reclamanți nici cu ocazia dezbaterilor în fața primei instanțe, dup cum rezult din practicaua hotrârii.
Referitor la petitele din acțiunea precizat pârâtul a formulat întâmpinare și cerere reconvențional fila 15, 16 dosar fond, prin care a solicitat în mod direct, acordare de despgubiri pentru lucrrile efectuate.
Instanța fondului a ordonat o expertiz tehnic în acest domeniu și a stabilit un cuantum al despgubirilor, care nu depșesc suma de un miliard ROL.
În aceste condiții, tribunalul a fcut o corect aplicare a dispozițiilor art. 282 ind. 1 Cod procedur civil, reținând c în speț litigiul în ansamblul su, are o valoare pecuniar, ce nu depșește suma de un miliard lei vechi, ceea ce implic o jurisdicție aplicabil în limitele prev. de art. 282 ind. 1 Cod procedur civil, respectiv dou grade de jurisdicție fond și recurs la tribunal.
Susținerile reclamanților în sensul c au avut inițial un petiti privind evacuarea pârâtului iar acest petit nu este evaluabil în bani, nu poate fi extras din contextul obiectului litigiului care s-a soluționat în mod unitar, în funcție de acțiunea introductiv și cererea reconvențional, caracterul pecuniar al litigiului rezultând în mod evident din conținutul dispozitivului hotrârii primei instanțe.
În aceast ordine de idei, fiind atacat "cu recurs la recurs" o hotrâre irevocabil, Curtea va aprecia c acest recurs nu poate fi primit iar hotrârea Tribunalului C-S, pronunțat de aceast instanț ca instanț de recurs are caracter irevocabil și a fost dat cu respectarea întocmai a dispozițiilor art. 282 ind. 1 Cod procedur civil.
În concluzie, în speț, nefiind incidente nici unele dintre motivele de recurs prev. de art. 304 Cod procedur civil, jurisdicția reținut de ctre tribunal fiind corect, iar examinarea temeiniciei și legalitții hotrârii primei instanțe fiind realizat de ctre tribunal pornind tocmai de la conținutul acțiunii precizate și a cererii reconvenționale -, Curtea va proceda la respingerea recursului declarat de ctre reclamanții G și.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de ctre reclamanții G și împotriva deciziei civile nr. 335 din 1 septembrie 2008, pronunțat de Tribunalul C-S, în dosarul nr-.
IREVOCABIL.
Pronunțat în ședința public din 4 decembrie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECTOR, JUDECTOR,
- - - - - -
GREFIER,
- -
Red. /16. decembrie 2008
Tehnored /17 decembrie 2008
Ex.2
Prim instanț:
Instanța de apel:, și
Președinte:Trandafir PurcărițăJudecători:Trandafir Purcăriță, Lucian Lăpădat, Carmina Orza
