Obligație de a face. Decizia 120/2008. Curtea de Apel Timisoara

ROMANIA

CURTEA DE APEL Operator 2928

SECTIA CIVILĂ

DOSAR NR.-

DECIZIA CIVILĂ NR.120 /

Ședința publică din 11 februarie 2008

PREȘEDINTE: Maria Petria Martinescu

JUDECĂTOR 2: Rujița Rambu

JUDECĂTOR 3: Marinela

GREFIER:

S- luat în examinare recursul declarat de reclamanții, -, - și - și de intervenienții HG și împotriva deciziei civile nr.353/11.10.2007, pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-, având ca obiect obligație de a face.

La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă recurenții, -, și asistați de avocat, care se prezintă și pentru reclamanții recurenți absenți, -, -, G, și, intervenienții intimați, și, iar pentru pârâta intimată - - se prezintă consilier juridic, lipsă fiind celelalte părți.

Procedura legal îndeplinită.

Recursurile au fost declarate în termen și legal timbrate cu suma de 8 lei taxă judiciară de timbru.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se depune la dosar de către reprezentantul pârâtei intimate întâmpinare, din care se comunică câte 1 exemplar cu părțile prezente.

Nemaifiind alte cereri formulate, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea recursurilor.

Reprezentanta reclamanților recurenți solicită admiterea recursului, modificarea în tot a ambelor hotărâri pronunțate în cauză și pe cale de consecință admiterea acțiunii și a cererii de intervenție în interes propriu, conform motivelor invocate în scris la dosar, cu cheltuieli de judecată.

Reprezentantul pârâtei intimate - - A,consilier juridic, solicită respingerea recursului și menținerea deciziei atacate ca legală și temeinică, conform întâmpinării depuse la dosar.

Intervenientul intimat solicită admiterea recursului.

Intervenientul intimat solicită admiterea recursului.

Intervenienta intimată solicită admiterea recursului.

Intervenienta intimată solicită admiterea recursului.

CURTEA

Deliberând asupra recursului de față, constată:

Prin sentința civilă nr.4569/30.05.2007, pronunțată în dosarul nr.4463/2006, Judecătoria Arada respins acțiunea civilă formulată și precizată de reclamanții, -, -, și împotriva pârâtei - - A și cererea de intervenție formulată de G și.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că reclamanții au solicitat obligarea pârâtei să ridice conductele de furnizare a agentului termic de pe terenurile proprietatea lor, urmând a le reamplasa pe terenul public al statului.

In motivare, reclamanții au arătat că pe terenurile proprietatea lor pârâta a amplasat în perioada anterioară anului 1989, când proprietatea privată a persoanelor fizice era limitată prin dispozițiile Legii nr.58/1974 la 250 mp, conductele de transport a agentului termic, prin care se asigura fostelor sere arădene livrarea căldurii și a apei calde menajere. Întrucât limitarea prevăzută de Legea nr.58/1974 a fost înlăturată, în prezent această amplasare nu mai este posibilă, pârâta urmând să-și mute aceste conducte pe un teren care să aparțină domeniului public al statului.

In ședința publică din data de 14.06.2006, prima instanță a pus în discuție excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților, și, excepție care a fost admisă prin încheierea din aceeași dată.

Prin cerere de intervenție în interes propriu, G și -, în contradictoriu cu pârâta - - A, au solicitat ridicarea conductelor de furnizare a agentului termic de pe proprietatea lor.

Reclamanții, -, -, și sunt proprietari asupra imobilelor situate în A, str.- și str.- Poștei, grădinile proprietatea acestora fiind traversate de o rețea de termoficare care alimentează în prezent cu energie termică 4-5 sere din cadrul - -

Rețeaua de termoficare a fost construită în anul 1962, constând în două conducte cu diametru de 400 mm, două conducte cu diametru de 500 mm (fără izolație) și o conductă pentru transportul aburului. In prezent, sunt utilizate numai două conducte, celelalte conducte fiind parțial dezafectate.

Rețeaua termică a fost construită fără acordul proprietarilor, iar în acea perioadă nu existau toate casele care există în prezent. Grădinile proprietatea reclamanților indicați sunt traversate de rețeaua de termoficare și reclamanții nu au posibilitatea exploatării în întregime a suprafețelor de teren asupra cărora dețin dreptul de proprietate.

de distribuție energie termică sunt bunuri de interes public.

In conformitate cu prev.art.16 alin.2 din Legea nr.13/2007, în vigoare la data pronunțării (dispoziții ce se regăseau și în Legea nr.318/2003 - în vigoare la data introducerii acțiunii), asupra terenurilor și bunurilor proprietate publică sau privată și asupra activității desfășurate în vecinătatea capacității energetice, titularii autorizațiilor de înființare și titularii licențelor beneficiază, pe toată durata existenței capacității energetice, de dreptul de uz pentru asigurarea funcționării normale a capacității, dreptul de servitute de trecere subterană, de suprafață sau aeriană.

Potrivit prev.art.16 alin.5 și 6 din același act normativ, proprietarii terenurilor afectate de exercitarea drepturilor de uz și de servitute de către titularii de licențe și autorizații pot solicita încheierea de convenții, prin care acestora să li se acorde despăgubiri.

In baza acestor texte legale, a fost respinsă atât acțiunea civilă principală, cât și cererea de intervenție.

Reclamanții au declarat apel.

Prin decizia civilă nr.353/11.10.2007, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Arada respins apelul declarat de reclamanții, -, - și - și de intervenienții HG și împotriva sentinței civile nr.4569/30 mai 2007, pronunțată de Judecătoria Arad în dosarul nr.4463/2006.

Instanța de apel a reținut că rețelele de distribuție a energiei termice sunt bunuri de interes public, iar proprietarii terenurilor afectate de exercitarea drepturilor de uz și de servitute de către titularii de licențe și autorizații pot, în baza art.16 alin.5 și 6 din Legea nr.13/2007, să solicite încheierea de convenții, prin care să li se acorde despăgubiri.

Impotriva deciziei civile nr.353/11.10.2007 a Tribunalului Arad au declarat recurs în termenul legal reclamanții, -, - și - și intervenienții HG și.

In motivarea recursului, au susținut că hotărârea din apel a fost dată cu aplicarea greșită a legii, întrucât dispozițiile art.16 alin.2 din Legea nr.13/2007 nu justifică menținerea conductelor pe terenul proprietatea lor, întrucât dreptul de uz și dreptul de servitute au un alt conținut juridic, iar în cazul de față ocuparea terenului proprietatea lor nu poate fi calificată drept o exercitare normală a dreptului de uz și a servituții de trecere.

Au mai arătat că prin raportul suplimentar de expertiză s-a stabilit că este posibilă mutarea rețelei termice, funcționabilă doar prin două conducte, paralel cu canalul la distanță de 3, pe terenul aflat în proprietatea Statului Român.

Examinând hotărârea atacată în raport cu motivele invocate, precum și din oficiu conform art.306 alin.2 pr.civ. față de actele și lucrările dosarului, Curtea constată că apelul este neîntemeiat, urmând a fi respins pentru considerentele care vor fi prezentate în continuare.

Reclamanții și intervenienții au solicitat obligarea pârâtei - - A de a ridica de pe terenul proprietatea lor conductele de furnizare a agentului termic și de a le reamplasa pe terenul proprietatea statului.

Prin expertiza efectuată în cauză de expertul, s-a confirmat faptul că în 1962 s-a construit o rețea de termoficare, compuse din două conducte cu diametru de 400 mm, două conducte cu diametru de 500 mm și o conductă pentru transportul aburului, care traversează grădinile proprietatea reclamanților și intervenienților aproximativ pe la mijlocul lungimii acestora, fapt ce-i împiedică să le folosească în totalitate.

Prin răspunsul la obiecțiunile reclamanților (filele 93 și 94 din dosarul de fond), expertul a propus un traseu pe care să fie mutate conductele pentru a nu mai afecta terenurile proprietatea reclamanților.

In varianta propusă, conductele ar trebui reamplasate pe terenul înscris în CF nr.1440, nr.top.476/6; 476/68-476-6; 476/7/86, aflat în proprietatea Statului Român, ori reclamanții nu au chemat în judecată Statul Român, neînțelegând să se judece cu acesta.

In aceste condiții, nu i se poate impune Statului o obligație printr- hotărâre judecătorească pronunțată într-o cauză în care nu a fost parte, o asemenea hotărâre neputându-i fi opozabilă.

Pe de altă parte, în mod corect a reținut instanța de apel, ca de altfel și prima instanță aplicabilitatea în cauză a dispozițiilor art.16 din Legea nr.13/2007 a energiei electrice, dispoziții care se aplică și în privința energiei termice, conform art.1 din lege.

Aceste dispoziții se regăseau și în Legea nr.318/2003, în vigoare la data promovării acțiunii.

de distribuire a energiei termice sunt bunuri de interes public, iar titularii de licențe, în speță pârâta - - A, beneficiază, în baza art.16 alin.2 din Legea nr.13/2007, de dreptul de uz pentru asigurarea funcționalității normale a rețelelor termice și de servitutea de trecere pe terenul pe care sunt amplasate acestea.

Legea nr.13/2007, prin art.16 alin.3, prevede expres că în asemenea cazuri dreptul de uz și dreptul de servitute au caracter legal.

Trebuie făcută precizarea că proprietarii terenurilor afectate de exercitarea drepturilor de uz și de servitute de către titularii de licențe au la rândul lor dreptul de a beneficia, la cerere, de indemnizații sau despăgubiri prin încheierea unor convenții în condițiile stabilite de dispozițiile art.16 alin.5,6 și 7 din Legea nr.13/2007.

O asemenea cerere nu face însă obiectul dosarului de față.

Față de aceste considerente, în baza art.312 alin.1 pr.civ. Curtea va respinge recursul declarat de reclamanții, -, - și - și de intervenienții HG și împotriva deciziei civile nr.353/11.10.2007, pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul declarat de reclamanții, -, - și - și de intervenienții HG și împotriva deciziei civile nr.353/11.10.2007, pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 11 februarie 2008.

PRESEDINTE, JUDECATOR, JUDECATOR,

- - - - - -

GREFIER

Red.RR/10.03.2008

Dact.GK/2 ex./12.03.2008

Inst.fond.: jud.

Inst.apel: jud.;

Președinte:Maria Petria Martinescu
Judecători:Maria Petria Martinescu, Rujița Rambu, Marinela

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Obligație de a face. Decizia 120/2008. Curtea de Apel Timisoara