Obligație de a face. Decizia 132/2009. Curtea de Apel Craiova
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 132
Ședința publică de la 04 Februarie 2009
PREȘEDINTE: Mihaela Loredana Nicolau Alexandroiu
JUDECĂTOR 2: Nela Drăguț
Judecător: - - -
Grefier: -
Pe rol, judecarea recursului formulat de reclamantul, domiciliat în comuna, jud. D, împotriva deciziei civile nr. 539 din 29 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr- și a sentinței civile nr. 716 din 10 iulie 2008, pronunțată de Judecătoria Segarcea în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă DIRECȚIA REGIONALĂ DE POȘTĂ C, cu sediul în C,-, jud. D, având ca obiect obligație de a face.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns recurentul reclamant, reprezentat de procurator, lipsind intimata pârâtă DIRECȚIA REGIONALĂ DE POȘTĂ
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care a învederat instanței achitarea diferenței de taxă judiciară de timbru în cuantum de 329 lei, prin chitanța seria - nr. -/04.02.2009 și timbru judiciar de 0,3 lei de către recurentul reclamant, după care;
Procurator, pentru recurentul reclamant a depus la dosar copii de pe tichetele de transport pe calea ferată, aferente anului 2008, emise pe numele recurentului reclamant și predate acestuia în octombrie 2008.
A precizat că recurentul reclamant nu a mai folosit niciun tichet acordat pe anul 2008, iar deplasările efectuate de acesta au făcute cu autoturismul proprietatea sa.
Nemaifiind cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța, constatând cauza în stare de soluționare, a acordat cuvântul asupra recursului.
Procurator, pentru recurentul reclamant, a solicitat admiterea recursului așa cum a fost formulat; cu cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
Prin acțiunea înregistrată la Judecătoria Segarcea, sub nr-, din data de 11.04.2008, reclamantul a chemat în judecată pe pârâta Direcția Regională de Poștă C solicitând ca, prin hotărârea ce se va pronunța, aceasta să fie obligată să-i restituie taloanele de călătorie pe calea ferată pentru anul 2008. De asemenea, reclamantul a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 10.000 lei, cu titlu de daune morale.
În motivarea acțiunii, reclamantul a învederat faptul că nu a primit taloanele de călătorie pe calea ferată pentru anul 2008, acestea fiindu-i "absolut necesare" pentru a se putea deplasa și a-și rezolva unele probleme personale. Reclamantul a pretins că funcționarii de la Direcția Regională de Poștă C i-au spus că, atât cuponul de pensie cât și taloanele de călătorie pe calea ferată atașate acestuia s-au pierdut și trebuie să acționeze instituția în judecată pentru a și le recupera. Reclamantul a precizat că, după un șir de formalități, a reușit să-și încaseze pensia cuvenită, însă nu și taloanele de călătorie pe calea ferată și că este nevoit să piardă timp și să cheltuie bani, din cauza neglijenței în serviciu a funcționarilor pârâtei.
Prin sentința civilă nr.716 din 01.07.2008, pronunțată de Judecătoria Segarcea, a fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamantul, s-a admis capătul de cerere având ca obiect obligație de a face, fiind obligată pârâta să expedieze reclamantului taloanele de călătorie pe calea ferată pentru anul 2008.
A fost respins capătul de cerere având ca obiect obligarea pârâtei la plata daunelor morale în cuantum de 10.000 lei, ca fiind neîntemeiat și pârâta a fost obligată să achite reclamantului suma de 8,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Instanța a reținut că pârâtei Poșta Română îi revine obligația să facă demersurile la casa de pensii pentru a obține taloanele de călătorie ale reclamantului și mai apoi să i le expedieze. Instanța a mai reținut că reclamantul nu a dovedit că ar fi suferit un prejudiciu moral din cauza faptului că nu i-au fost înmânate taloanele de călătorie.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul, arătând că, deși a timbrat pentru daunele morale, acestea nu i-au fost acordate, cu toate că i s-a creat o suferință psihică. De asemenea, a arătat că i-au fost reduse cheltuielile de judecata.
Tribunalul Dolj, prin decizia civilă nr. 539 din 29.10.2008, a respins apelul declarat de reclamantul, împotriva sentinței civile nr. 716 din 10.07.2008, pronunțată de Judecătoria Segarcea, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă DIRECȚIA REGIONALĂ DE POȘTĂ C, reținând următoarele:
Prima instanța a reținut că reclamantul nu a suferit un prejudiciu moral prin neînmânarea taloanelor de călătorie, iar în motivele de apel nu se critică expres acest aspect, ci doar că, deși s-a timbrat aceasta cerere, ele nu au fost acordate. Or, achitarea taxelor judiciare este o obligație prealabila a părții și există independent de soluția favorabilă sau defavorabilă care îi va fi pronunțată. În consecință, critica invocată nu poate fi primită.
În ceea ce privește înscrisurile depuse la dosar, instanța a apreciat că acestea nu ilustrează o legătură de cauzalitate directă, exclusivă între starea de boală a reclamantului și neprimirea taloanelor de călătorie.
Ca atare, instanța a considerat că nu există un prejudiciu cert și actual de factură morală, nu este îndeplinită nici legătura de cauzalitate, nefiind aplicabil nici unul din criteriile recunoscute în jurisprudență pentru acordarea daunelor morale.
În ceea ce privește acordarea parțială a cheltuielilor de judecată, tribunalul a observat că acțiunea reclamantului, fiind admisă numai în parte, în mod corect prima instanță a redus corespunzător cheltuielile de judecată avansate.
Reclamantul, în termen legal, a declarat recurs împotriva ambelor, criticându-le pentru nelegalitate și netemeinicie deoarece nu au fost acordate daunele morale solicitate, cu toate că a făcut dovada că datorită neglijenței în exercitarea sarcinilor de serviciu de către pârâtă i s-a cauzat prejudiciul suferit prin nenumăratele deplasări la sediul poștei pentru a i se comunica informații în legătură cu taloanele, deplasări care i-au cauzat o stare de anxietate ce putea să agraveze bolile cardiace de care este suferind, boli care l-au obligat ca, de câte ori a efectuat aceste deplasări, să fie însoțit de persoane străine.
S-au depus la dosar în copie cuponul de pensie corespunzător lunii octombrie 2008 și taloanele de călătorie înaintate odată cu acesta.
Criticile formulate sunt întemeiate, având în vedere următoarele considerente:
Reclamantul a chemat în judecată Direcția Regională de Poștă C pentru a fi obligată la restituirea taloanelor de călătorie pe anul 2008, taloane pe care trebuia să le primească la începutul anului 2008, precum și la plata sumei de 10.000 lei daune morale datorită stării de tracasare creată prin deplasările nenumărate la sediul poștei.
În mod legal, instanța a reținut că pârâta Direcția Regională de Poștă C nu și-a îndeplinit obligația de a expedia reclamantului taloanele de călătorie pe calea ferată. Aceste taloane au fost expediate reclamantului în luna octombrie 2008, așa cum rezultă din cuponul de pensie și taloanele depuse în copie în instanța de recurs.
Din ansamblul probatoriu administrat în cauză rezultă că reclamantul a formulat numeroase reclamanții către pârâtă pentru înaintarea taloanelor de călătorie, taloane ce trebuia a fi înaintate, conform art. 12 din Normele Metodologice de Aplicare a Lg. 147/2000, aprobate prin Hotărârea nr. 2403/21.12.2004, pentru un nou an calendaristic până cel mai târziu în luna decembrie a anului în curs.
Prin transmiterea taloanelor abia în luna octombrie a anului 2008, reclamantul a fost lipsit de posibilitatea folosirii acestor taloane în cursul anului 2008, iar pe de altă parte numeroasele deplasări la sediul poștei și reclamații făcute i-au creat acestuia o stare de anxietate, de tracasare, care a putut avea implicații asupra stării sale de sănătate, cu atât mai mult cu cât reclamantul este o persoană care suferă de o boală cardiacă.
Pe de altă parte, și faptul că nu a putut beneficia de reducerea de transport de 50%, acordată prin aceste taloane, reclamantul fiind obligat să suporte integral costul transportului cu toate că avea un drept acordat de lege în considerarea calității sale de pensionar, a fost de natură de a crea reclamantului prejudiciu moral.
Răspunderea civilă reglementată de art. 998 cod civil pentru faptele cauzatoare de prejudicii, își are izvorul în principii de dreptate și echitate socială. Repararea integrală a prejudiciului presupune înlăturarea tuturor consecințelor dăunătoare ale faptului ilicit și culpabil, fie ele patrimoniale sau nepatrimoniale în scopul repunerii victimei, pe cât posibil, în situația anterioară.
Instanțele au dispus repararea prejudiciului patrimonial prin soluțiile adoptate, însă au considerat că reclamantul nu a suferit și un prejudiciu nepatrimonial prin fapta culpabilă a pârâtei, care a constat în executarea defectuoasă a atribuțiilor ce îi reveneau prin lege.
Prejudiciul nepatrimonial desemnează noțiunea de daune morale, fiind rezultatul încălcării unei valori ori a unui drept de natură patrimonială. Aceste drepturi privesc persoana umană și personalitatea sa, constând, printre altele, în neajunsuri familiale și sociale cauzate prin atingerea adusă drepturilor subiective nepatrimoniale ale persoanei fizice, cum ar fi dreptul la sănătate, cinste, demnitate, liniște, intimitate, etc.
Prejudiciul nepatrimonial suportat de către reclamant a fost determinat de exercitarea defectuoasă a obligațiilor contractuale de către pârâtă, care a dus la tulburarea liniștii psihice a reclamantului, la crearea unei stări de tracasare, de iritare pentru lipsirea de un drept legal, stări care au fost determinate și de numeroasele deplasări ale reclamantului pentru obținerea îndeplinirii obligației de către pârâtă și deci pentru a intra în drepturile acordate de lege, situație ce ar fi putut determina reclamantului agravarea stării de sănătate a acestuia.
În acest context, se constată că acțiunea reclamantului este întemeiată și sub aspectul reparării prejudiciului moral, ca parte a răspunderii civile delictuale, prejudiciu pe care instanța îl va aprecia raportat și la cheltuielile suplimentare efectuate de reclamant în deplasările sale, precum și de cele cauzate de inițierea procesului, la cuantumul de 2000 lei.
Urmează ca, aplicând art. 304 pct. 9 Cod pr. civ. să se admită recursul, să se modifice decizia civilă, în sensul că se va admite apelul și se va schimba sentința civilă în parte pentru capătul de cerere privind daunele morale, așa cum s-a precizat mai sus, menținându-se restul dispozițiilor sentinței civile.
În baza art. 274 Cod pr. civ. pârâta va fi obligată și la plata sumei de 455 lei cheltuieli de judecată, reprezentând taxele de timbru pentru capetele de cerere privind acordarea daunelor morale suportate pe întregul parcurs al cauzei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamantul, domiciliat în comuna, jud. D, împotriva deciziei civile nr. 539 din 29 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr- și a sentinței civile nr. 716 din 10 iulie 2008, pronunțată de Judecătoria Segarcea, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă DIRECȚIA REGIONALĂ DE POȘTĂ C, cu sediul în C,-, jud.
Modifică decizia civilă nr. 539 din 29 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj.
Admite apelul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 716 din 10.07.2008, pronunțată de Judecătoria Segarcea.
Schimbă în parte sentința civilă, în sensul că admite capătul de cerere având ca obiect daune morale.
Obligă pârâta la plata sumei de 2000 lei, cu titlu de daune morale, către reclamant și la cheltuieli de judecată în sumă de 455 lei.
Menține restul dispozițiilor sentinței civile.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 04 Februarie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - - -
-
Grefier,
Red. jud. -
Tehn.
4 ex./19.02.2009
Președinte:Mihaela Loredana Nicolau AlexandroiuJudecători:Mihaela Loredana Nicolau Alexandroiu, Nela Drăguț