Obligație de a face. Decizia 135/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.135/CM
Ședința publică din data de 06 aprilie 2009
Completul specializat pentru cauze privind
Conflicte de muncă și asigurări sociale
PREȘEDINTE: Mariana Bădulescu
JUDECĂTOR 2: Jelena Zalman
JUDECĂTOR 3: Maria Apostol
Grefier - - -
Pe rol, soluționarea recursului civil declarat de recurentul reclamant, domiciliat în C,-, - 2,. 2,. 16, județul C, împotriva sentinței civile nr. 1483 din 28.11.2008 pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă "UTILAJ ", cu sediul în-, județul C, având ca obiect obligație de a face.
Dezbaterile asupra recursului au avut loc în ședința publică din data de 31.03.2009, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta decizie, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 02.04.2009 și la data de 06.04.2009, când a pronunțat următoarea soluție:
CURTEA
Curtea cu privire la recursul civil de față;
a declarat recurs la 30 decembrie 2008 împotriva sentinței civile 1483/28.11.2008 pronunțată de Tribunalul Constanța pe care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie
În fapt, la data de 28.10.2008, reclamantul a chemat în judecată pe pârâta UTILAJ, solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună obligarea societății la eliberarea unei adeverințe cu câștigurile obținute în perioada 29.05.1977 - 31.12.1990 în care a lucrat la fostul pe funcțiile de tehnician și șef de atelier, astfel cum rezultă din carnetul de muncă, respectiv, sub aspectul programului de 10 ore care nu se regăsește menționat în același document.
În considerente s-a arătat că societatea pârâtă i-a comunicat că regimul de 10 ore pe zi era program normal de lucru, fiind retribuit similar cu regimul normal.
S-a solicitat să se constate că la reconstituirea documentelor ce atestă acest program de lucru se pot utiliza înscrisurile cu valoare practică din arhiva, reclamantul arătând că a solicitat societății încă din anul 2006 eliberarea unei asemenea adeverințe în temeiul nr.OUG 4/2005.
Prin întâmpinare, pârâta a solicitat respingerea acțiunii, invocând cu precădere autoritatea de lucru judecat, prin prisma soluției pronunțate în dosarul nr- al Tribunalului Constanța -secția civilă, iar asupra fondului, netemeinicia pretențiilor.
Societatea pârâtă a menționat că prin sentința civilă nr. 788/19.06.2008 pronunțată în dosarul menționat, definitivă și irevocabilă prin nerecurare, a fost obligată la eliberarea unei adeverințe din care să rezulte sporurile cu caracter permanent de care a beneficiat reclamantul în perioada 29.05.1977 - 31.12.1990, la fostul.
Pârâta a menționat că la 17.10.2008 a pus în executare această hotărâre, eliberând și comunicând reclamantului adeverința nr. 2002/17.10.2008.
Sub acest aspect, intervine autoritatea de lucru judecat prev. prin art. 1201 cod civil, întrucât sunt întrunite cumulativ identitatea de obiect, cauză și părți, câtă vreme obiectul prezentei cauze îl constituie obligarea societății la eliberarea unei adeverințe cu câștigurile obținute pentru programul de 10 ore.
S-a susținut că acțiunea reclamantului nu este întemeiată, în măsura în care pct. 5 al capitolului II din anexa nr.OUG 4/2005 precizează,majorarea retribuției tarifare cu procente cuprinse între 5 și 25% acordată categoriilor de personal prevăzute în anexa nr. 10 la Decretul nr. 100/1979 cu modificările ulterioare. Societatea pârâtă a menționat că potrivit Decretului Consiliului de Stat nr. 180/1979, anexa 3, în unitățile Centralei Canal Dunăre-Marea Neagră programul de lucru zilnic era de 10 ore, iar orele prestate au fost retribuite ca ore normale de lucru, în plus personalul beneficiind de o retribuție tarifară mai mare pentru condiții grele de muncă. Ori, sporul pentru condiții grele de muncă se regăsește atât în carnetul de muncă, dar și în adeverința nr. 2002/17.10.2008 eliberată în temeiul sentinței civile nr. 788/19.06.2008.
S-a concluzionat că adeverința privind câștigurile obținute pentru programul de 10 ore nu-i este utilă reclamantului pentru recalcularea pensiei.
Prin sentința civilă nr.1483/28.11.2008 Tribunalul Constanțaa respins cererea reclamantului.
Pentru a soluționa astfel Tribunalul a avut în vedere următoarele:
Asupra excepției, s-a reținut că este putere de lucru judecat, conform art. 1201 cod civil, atunci când a doua cerere în judecată are același obiect, este întemeiată pe aceeași cauză și este între aceleași părți, făcută de ele și în contra lor în aceeași calitate.
În speță, prin cererea de chemare în judecată formulată la 21.04.2008 și care a constituit obiectul dosarului civil nr- al Tribunalului Constanțas -a solicitat obligarea societății pârâte la eliberarea unei adeverințe referitoare la sporurile cu caracter permanent de care a beneficiat în activitatea depusă, astfel cum rezultă din considerentele sentinței civile nr. 788/19.06.2008.
În urma acestei hotărâri, rămase irevocabile prin nerecurare, a fost emisă de către UTILAJ o adeverință privitoare la sporurile permanente de care fostul salariat a beneficiat în perioada 29.05.1977 - 31.12.1990 - fila 19.
În speță, reclamantul a solicitat eliberarea unei adeverințe privitoare la drepturile salariale obținute în aceeași perioadă, dar pentru regimul de lucru de 10 ore.
Chiar dacă despre acest fapt au fost făcute considerații de către reclamant și în prima acțiune, s-a reținut că nu există identitate de obiect între cele două dosare, prima instanță nepronunțându-se asupra chestiunii deduse judecății în prezentul litigiu.
Pe cale de consecință, prin încheierea interlocutorie pronunțată la 28.11.2008 a fost respinsă excepția dirimantă.
Asupra fondului, în raport de dispozițiile legale aplicabile și de susținerile părților, s-a constatat că acțiunea este nefondată.
Reclamantul a susținut că societatea urmează a-i emite o adeverință vizând,câștigurile obținute pe perioada 29.05.1977 - 31.12.1990 ca urmare a programului de 10 ore desfășurat zilnic.
S-a invocat de către reclamant că aceste date îi sunt necesare pentru recalcularea drepturilor de pensie în raport de prevederile nr.OUG 4/2005.
Actul normativ menționat reglementează procedura de recalculare a pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat stabilite în baza legislației în vigoare anterior datei de 1 aprilie 2001, prin determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului fiecărei pensii, cu respectarea prevederilor Legii nr. 19/2000.
Art. 4 alin. 2 al nr.OUG 4/2004 dispune în sensul că porurile, indemnizațiile și majorările de retribuții tarifare care, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor și care se utilizează la determinarea punctajului mediu anual, conform prevederilor art. 2, sunt cele prezentate în anexă, iar alin. 3 stabilește că sporurile, indemnizațiile și majorările de retribuții tarifare prevăzute la alin. 2 se dovedesc prin înscrisurile din carnetele de muncă sau prin adeverințe întocmite conform legii, eliberate de angajatori, care poartă întreaga răspundere cu privire la valabilitatea și corectitudinea acestora.
În anexa actului normativ sunt detaliate sporurile, indemnizațiile majorările de retribuții tarifare care, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, la capitolul II pct. 5 regăsindu-se,majorarea retribuției tarifare cu procente cuprinse între 5% și 25%, acordată pentru categoriile de personal prevăzute în anexa nr. 10 la Decretul nr. 100/1979.
Programul prelungit de lucru de 10 ore nu a generat alte drepturi salariale prin plata suplimentară a orelor efectuate peste regimul normal de lucru de 8 ore, întrucât prin anexa la Decretul Consiliului de Stat nr. 180/12.05.1979
( filele 20-21 ) se consemnează că,orele prestate în condițiile lit. a( program de lucru - 10 ore pe zi )sunt retribuite ca ore normale de lucru.
Prin urmare, societății pârâte nu i se poate pretinde să identifice, pe baza statelor de plată, calculul unor pretinse drepturi suplimentare rezultate din prestarea unui regim de lucru de 10 ore, câtă vreme la acea dată orele erau retribuite ca regim de lucru normal, salariații beneficiind însă de o serie de sporuri recunoscute prin Legea nr. 57/1974 ( pentru condiții grele de muncă, spor de șantier etc. ).
Critica sentinței prin motivele de recurs a vizat în esență următoarele:
1. Programul de lucru de 10 ore pe ziși retribuirea lui "ca ore normale de lucru sunt stabilite prin Decretul Consiliului de stat nr.180/12 mai 1979 - anexa 3 - depus de SC.
2. regimului de 10 ore pe zi pe tot parcursul anului reiese din adresa 10955/23.07.1979 a adresat Oficiului pentru Asigurări sociale și pensii - județul C - precum și modul de atribuire.
3. Faptul că unitatea care a preluat toate obligațiile de la fostul nu o îndreptățește să piardă arhiva pe care trebuia să o predea la Arhivele Statului și să o păstreze 50 de ani.
4. Programul de lucru de 10 ore/zi este un program normal de lucru și nu unul ocazional, iar celelalte sporuri acordate nu au nimic în comun cu acest program.
Recursul nu este fondat.
Curtea analizând sentința atacată din perspectiva criticilor formulate prin motivele de recurs va respinge recursul pentru următoarele considerente:
Din anexa la Decretul Consiliului de Stat nr.180/12.05.1979 rezultă că programul de lucru era de 10 ore/zi și că orele prestate în aceste condiții erau retribuite ca ore normale de lucru.
În conformitate cu art. 71(4) din legea 57/1974 " Personalul cu funcții de execuție și cel operativ, care prin natura muncii lucrează peste programul normal de lucru, poate primi, în locul retribuției pentru ore suplimentare, o retribuție tarifară mai mare cu 5-25%, care se stabilește în raport cu timpul prevăzut a fi prestat, în medie lunară, peste programul normal de lucru".
În aceste condiții programul de muncă de 10 ore pe zi fiind considerat unul normal, nu a generat alte drepturi recunoscute prin Decretul consiliului de stat nr.180/1979 și prin Legea 57/1974/retribuții majorate pentru condiții grele de muncă, spor de șantier, etc."
Prin urmare, în mod judicios Tribunalul Constanțaa reținut că societății pârâte nu i se poate pretinde să identifice, pe baza statelor de plată, calculul unor pretinse drepturi suplimentare rezultate din prestarea unui regim de lucru de 10 ore, câtă vreme la acea dată orele erau retribuite ca regim de lucru normal, salariații beneficiind de o serie de sporuri recunoscute prin Legea 57/1974.
Aspectele invocate prin motivele de recurs referitoare la păstrarea arhivei pe o perioadă de 50 de ani nu pot avea consecințe juridice cu privire la hotărârea recurată întrucât sentința pronunțată de Tribunal nu a respins cererea reclamantului pe acest considerent ci raportat la împrejurarea că nu se poate pretinde societății identificarea în statele de plată calculul unor pretinse drepturi salariale rezultate din prestarea unui regim de lucru de 10 ore, câtă vreme la acea dată orele erau retribuire ca regim de lucru normal.
Pe cale de consecință, Curtea găsind criticile neîntemeiate va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul civil declarat de recurentul reclamant, domiciliat în C,-, - 2,. 2,. 16, județul C, împotriva sentinței civile nr. 1483 din 28.11.2008 pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă "UTILAJ ", cu sediul în-, județul C, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 06.04.2009.
Președinte, Judecători,
- - - -
- -
Grefier,
- -
Jud.fond:;
Red.dec.-jud.-/14.04.2009
- gref.
2 ex./23.04.2009
Președinte:Mariana BădulescuJudecători:Mariana Bădulescu, Jelena Zalman, Maria Apostol
