Obligație de a face. Decizia 1405/2009. Curtea de Apel Bacau

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BACĂU

SECȚIA CIVILA, CAUZE MINORI, FAMILIE, CONFLICTE DE MUNCA, ASIGURARI SOCIALE

DECIZIA CIVILĂ NR. 1405

Ședința publică de la 11 noiembrie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Petrina Manuela Aștefănesei

JUDECĂTORI: Petrina Manuela Aștefănesei, Sorina Romașcanu Daniela

- -

GREFIER -

La ordine a venit spre pronunțare recursul civil declarat de contestatorul împotriva sentinței civile nr. 474/C/12.05.2009 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 04 nov. 2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată.

CURTEA

- deliberând -

Asupra recursului civil de față, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 474 din 12.05.2009 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-, s- respins contestația formulată de, reținându-se, în esență, următoarele:

Contestatorul a chemat în judecată pârâții Ministerul Apărării și Direcția Financiar- Contabilă - Secția Pensii Militare, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța aceștia să fie obligați la emiterea unei decizii de pensie pentru limită de vârstă conform OG7/1998, Legii 164/2001 și Legii 19/2000 în care să fie inclusă perioada lucrată după anul 1998, daune materiale și morale, precum și plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, contestatorul a arătat că a fost cadru militar și că din anul 1998 este beneficiar al pensiei de serviciu anticipată, fiind trecut în rezervă, conform prevederilor OG7/ 1998; că ulterior pensionarii și-a desfășurat activitatea în viața civila, achitând contribuțiile la stat în vederea deschiderii drepturilor de pensie pentru limită de vârstă conform dispozițiilor Legii 164/2001 și a Legii 19/2000; că în anul 2008 când a împlinit vârsta standard de pensionare s-a adresat intimatei Direcția Financiar Contabilă - Secția Pensii Militare pentru a emite o decizie de pensionare pentru limită de vârstă, la aceasta solicitare a primit un răspuns netemeinic și nelegal prin adresa nr. /2008, care a fost contestat organului ierarhic superior, de la care nu a primit nici un răspuns, motiv pentru care a formulat prezenta contestație.

În susținerea acțiunii, contestatorul a depus o serie de înscrisuri în copie, respectiv, cupon de pensie, decizia nr. - din 23.11.1998, livretul militar, o adeverință și un ordin de concentrare din anul 2003, certificat de acordare a gradului didactic II nr. 39R/13.05.2008, carnetul de muncă, adeverința nr. 4823/31.03.2004, contract de muncă, dispoziția nr. 166/29.12.2000, adresa către Direcția Financiar contabilă - secția pensii militare, adresa nr. /17.11.2008, contestația din 28.12.2008 și o serie de acte normative.

Intimatul Ministerul Apărării a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, având în vedere că prin decizia de pensie nr. - din 23.11.1998 contestatorului i-a fost stabilită pensia militară pentru o vechime în serviciu de 34 ani și că potrivit art. 62 din Legea 164/2001 privind pensiile militare de stat, vechimea dobândită de contestator după data obținerii pensiei militare poate fi valorificată numai în sistemul public de pensii, în condițiile Legii 19/2000, cu respectarea condițiilor privind stagiul minim de cotizare și a vârstei standard de pensionare, neexistând temei legal pentru recalcularea pensiei militare prin includerea acestei vechimi.

Instanța analizând actele depuse la dosarul cauzei, susținerile părților precum și textele legale în materie, a reținut că petentul este beneficiar al pensiei militare de stat cu o vechime în serviciu de 34 de ani, conform deciziei - din 23.11.1998 emisă de intimat în temeiul Decretului 214/1977, iar după data trecerii în rezervă și-a desfășurat activitate în afara sistemului militar, motiv pentru care solicită emiterea unei decizii de către intimat, în vederea înscrierii la pensie pentru limită de vârstă cu luarea în calcul a perioadei lucrate în afara acestui sistem, având în prezent vârsta de 56 ani

de cotizare realizate în celelalte sisteme proprii de asigurări sociale, inclusiv în sistemul pensiilor militare, sunt recunoscute în sistemul public în vederea deschiderii drepturilor la pensie pentru limita de vârsta și a altor drepturi de asigurări sociale prevăzute de art. 194 alin (1) din Legea 19/2000, iar alin. (2) prevede că în situația arătată la alin. (1), prestațiile de asigurări sociale în sistemul public se stabilesc numai pentru stagiul de cotizare realizat în acest sistem.

Conform dispozițiilor legale în materie, respectiv art. 62 din Legea 164/2001 privind pensiile militare de stat, beneficiarii pensiei militare de serviciu care se încadrează în muncă după trecerea în rezervă pot solicita stabilirea drepturilor de pensie în raport cu vechimea dobândită după pensionare în condițiile prevăzute deLegea nr. 19/2000.

Astfel, perioada lucrata de contestator ulterior obținerii pensiei militare de serviciu va fi valorificată ca vechime în muncă numai în sistemul public de pensii, neexistând temei legal pentrurecalcularea pensieimilitare de serviciu, în care să fie valorificată perioada lucrată după data de 23.11.1998.

Potrivit dispozițiilor art. 41 alin.1 din Legea 19/2000, pensia pentru limită de vârstă se acordă asiguraților care îndeplinesc, cumulativ, la data pensionării, condițiile privind vârsta standard de pensionare, respectiv vârsta de 65 ani și stagiul minim de cotizare realizat în sistemul public, respectiv 15 ani.

Or, contestatorul a împlinit vârsta de 56 ani având un stagiu de cotizare în sistemul public de 11 ani, neîndeplinind condițiile prevăzute de lege pentru deschiderea dreptului la pensia pentru limită de vârstă în sistemul public.

Împotriva sentinței civile nr. 474 din 12.05.2009 pronunțată de Tribunalul Neamț, în termen legal, a formulat recurs contestatorul, criticând-o pentru următoarele motive:

- nu s- făcut în motivarea hotărârii nicio referire la prevederile Legii nr. 37/2001;

- nr.OG 7/1998, în speță art. 25, își produce în continuare efectele prin supravețuirea legii vechi până la consumarea situațiilor juridice respective, conform principiului neretroactivității legii civile, dacă legiuitorul avea în vedere să abroge acest articol o făcea în mod expres prin Legea nr. 164/2001;

Recursul este nefondat.

Așa cum se poate observa din parcurgerea sentinței civile recurate, aceasta a fost pronunțată de respectarea dispozițiilor art. 261 Cod pr. civilă, inclusiv cele referitoare la menționarea motivelor de fapt și de drept care au format convingerea instanței.

Dispozițiile art. 261 Cod pr. civilă nu impun instanței ca, în motivarea hotărârii, să se refere la toate textele de lege sau argumentele invocate prin cererea introductivă, așa cum eronat susține recurentul, cu numai la motivele care au format convingerea instanței.

Instanța de fond a reținut în mod corect că dispozițiile legale aplicabile în speță sunt cele ale art. 62 din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare, în conformitate cu care beneficiarii pensiei militare de serviciu care se încadrează în muncă după trecerea în rezervă, pot solicita stabilirea drepturilor de pensie în raport cu vechimea dobândită după pensionare, în condițiile prevăzute de Legea nr. 19/2000 și că perioada lucrată ulterior obținerii pensiei militare de serviciu poate fi valorificată ca vechime în muncă numai în sistemul public de pensii, neexistând temei legal pentru recalcularea pensiei militare de serviciu, cu includerea acestei perioade.

Prima instanță a precizat și faptul că recurentul nu îndeplinește condițiile impuse de art. 41 din Legea nr. 19/2000 privind vârsta standard de pensionare și stagiul minim de cotizare pentru deschiderea dreptului la pensia pentru limită de vârstă în sistemul public, având vârsta de 56 de ani și numai 11 ani lucrați ulterior obținerii pensiei militare.

Dispozițiile legale invocate de recurent nu au incidență în cauză, astfel că instanța de fond nu a considerat necesar să le menționeze în considerentele hotărârii. De altfel, recurentul a invocat Legea nr. 37/2001 în ansamblul ei, fără a menționa textul sau textele pe care le consideră aplicabile.

La data de 10.04.2001, când a intrat în vigoare Legea nr. 164/2001, prin art. 88 au fost abrogate ca fiind contrare art. 62 din lege, dispozițiile art. 25 din nr.OG 7/1998, aprobate prin Legea nr. 37/2001 ( în vigoare la 07.03.2001), care prevedeau posibilitatea recalculării pensiei pentru cadrele militare pensionate care se încadrau în muncă după trecerea în rezervă.

Dispozițiile art. 77 din Legea nr. 164/2001 nu sunt incidente în cauză deoarece, pe de o parte, re referă la stabilirea pensiei militare, nu la recalcularea acesteia, iar, pe de altă parte, au în vedere numai " perioadele recunoscute în condițiile legii, până la data intrării în vigoare a prezentei legi", deci până la 10.04.2001.

Față de considerentele expuse, se va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul civil declarat de contestatorul împotriva sentinței civile nr. 474/C/12.05.2009 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr- ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi 11.11.2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,

red.sent. /

red.dec. /13.11.

tehnored. /5 ex./18.11.

Președinte:Petrina Manuela Aștefănesei
Judecători:Petrina Manuela Aștefănesei, Sorina Romașcanu Daniela

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Obligație de a face. Decizia 1405/2009. Curtea de Apel Bacau