Obligație de a face. Decizia 1449/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR. 1449/
Ședința publică din 21 Octombrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Lică Togan JUDECĂTOR 2: Maria Ploscă
JUDECĂTOR 3: Irina Tănase
Judecător: - -
Grefier: - -
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul civil declarat de pârâții, domiciliată în,-, județul A, și, ambii domiciliați în Pitești,-, -.B,.9, județul A, împotriva deciziei civile nr.70 din data de 17.03.2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns: recurenta-pârâtă, în nume propriu și în calitate de procurator al recurenților-pârâți și - și al intimaților-pârâți și și intimatul-reclamant G, asistat de avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr.2009-38/2009, emisă de Baroul Argeș -cabinet individual.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Recurenta-pârâtă arată că nu a cunoscut faptul că trebuie să timbreze recursul.
Curtea pune în vedere recurentei-pârâte să depună la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 7 lei și timbru judiciar de 0,3 lei.
Părțile prezente, având pe rând cuvântul arată că nu mai au cereri de formulat în cauză.
Curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia.
Recurenta-pârâtă, în nume propriu și în calitate de procurator al celorlați recurenți, solicită admiterea recursului, așa cum a fost formulat și motivat în scris. Arată că șanțul respectiv este astupat de doi ani, întrucât copiii săi au ridicat o casă pe terenul deținut. Precizează că apa vine din șanțul comunal, care nu este amenajat și în care se deversează reziduurile din hasnale. Mai arată că a fost întocmit un proiect de amenajare, de către Comisia Locală, însă acesta a rămas la stadiul de proiect, nefiind dus la îndeplinire, iar în atare condiții, apa curge prin curtea și grădina sa. De asemenea, precizează că apa nu este dirijată de către ea, cursul acesteia fiind dat de către relieful în. Mai mult decât atât, ea nu poate intra pe alte proprietăți, pentru a schimba cursul apei. În ceea ce privește termenul de declarare a recursului, depune la dosar confirmarea de primire din data de 21.04.2009, arătând că a fost respectat termenul legal, în condițiile în care la acea dată a fost sărbătorit Paștele.
Avocat, pentru intimatul-reclamant G, solicită respingerea recursului, ca nefondat și menținerea deciziei Tribunalului Argeș, ca fiind legală și temeinică, în principal, urmând ca instanța să analizeze și timbrajul. Precizează că terenul recurenților se află în amonte, iar al intimatului-reclamant în aval, iar recurenții au distrus canalul vechi de colectare a apelor. Totodată invocă excepția de tardivitate a formulării recursului.
Având în vedere confirmarea de primire, depusă la dosar de către recurenta-pârâtă, precum și faptul că în perioada 19-21.04.2009 a fost sărbătorit Paștele, Curtea respinge excepția de tardivitate a recursului și se retrage pentru deliberare asupra fondului cauzei.
CURTEA:
Asupra recursului civil de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Pitești la data de 8.03.3006, sub nr. 2945/2006, reclamantul Gac hemat în judecată pe pârâții G, și -, solicitând instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să oblige pârâții să mute canalul de apă pluvială înapoi pe scurgerea firească, așa cum a fost până în august 2003, precum și să îl despăgubească cu suma de 3.000.000 lei ROL pentru pagubele pricinuite prin distrugerea recoltei de pe terenul proprietatea sa.
În motivare, reclamantul a arătat că este proprietarul unui teren în suprafață de 3000. din comuna, în partea de sud a terenului învecinându-se cu terenul pârâților și -, iar mai la sud cu cel al pârâților G și. A mai precizat că, în luna august 2003, pârâții au deviat canalul de scurgere a apei pluviale existent între proprietățile lor, au scos dalele cu care era construit și au creat o traversare a terenului, proprietatea pârâților, astfel ca, apa ce vine de pe terenurile acestora și mai de sus, să se scurgă în mod nefiresc pe terenul său. A mai arătat reclamantul că prin această modificare i-au fost distruse toate recoltele timp de 2 ani de zile și, deși s-a plâns la mai multe autorități, pârâții au refuzat să lase canalul pe scurgerea lui firească.
Pârâții G și au formulat întâmpinare, prin care au solicitat respingerea acțiunii, cu motivarea că, în anul 1950, tatăl pârâtei a construit un bazin lângă fântână aparținând domeniului public, racordându-se la aceasta prin amenajarea unei conducte de aducțiune, aducând astfel apa potabilă în gospodăria proprie. S-a mai precizat că ulterior, respectiv în anul 1999, un alt vecin s-a racordat la aceeași fântână publică și, pentru a se evita discuțiile contradictorii cu acesta, pârâții și-au edificat o fântână proprie în curte. După finalizarea fântânii, însă, proprietarii care locuiesc în amonte au efectuat lucrări de amenajare și modernizare a băilor și bucătăriilor, construind fose vidanjabile betonate care au scurgere în șanțul comunal care deversa în șanțul construit de tatăl pârâtei. S-a mai precizat că, întrucât acest șanț se afla foarte aproape de fântâna de apă potabilă, în anul 1999, un inspector de la Agenția de Protecție a Mediului s-a deplasat la fața locului, constatând că la apa din fântână s-au înregistrat depășiri de amoniu, azoți, bacterii coliforme totale, precum și faptul că șanțul construit de tatăl pârâtei este deteriorat și colmatat. Totodată, față de faptul că vechiul canal de colectare a apelor pluviale construit de către tatăl pârâtei nu mai corespundea din punct de vedere calitativ, de riscul sporit de infestare a apei potabile a fântânii din curtea pârâților și de impasibilitatea autorităților care nu au întreprins nimic pentru rezolvarea acestei situații, pârâții au fot nevoiți să devieze acest șanț până la rezolvarea definitivă a acestei situații. În aceste condiții, apreciază pârâții că nu au nicio culpă în producerea vreunui prejudiciu reclamantului, mai ales că acesta s-a opus vehement ca să cedeze un metru pe toată lungimea grădinii pentru a se soluționa problema ivită între părți.
La termenul de judecată din data de 8.06.2006 instanța a încuviințat proba cu înscrisuri, interogatoriu, proba testimonială și proba cu expertiză de specialitate.
Judecătoria Pitești, prin sentința civilă nr.925 din 15 februarie 2007 respins, ca neîntemeiată, acțiunea formulată de reclamantul G, cu consecința obligării acestuia să plătească pârâților suma de 650 lei RON, cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că în cauză nu sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale întrucât construcția efectuată de către pârâți a noului canal de scurgere s-a datorat inactivității autorităților publice locale, care aveau obligația de a realiza un nou șanț colector al apelor pluviale.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel reclamantul G, prin care a solicitat modificarea sentinței, susținându-se în principal că pârâții sunt vinovați de crearea noului șanț de scurgere, care este de natură a-i crea un prejudiciu fondului proprietatea sa.
Prin decizia civilă nr.287/4.10.2007 a Tribunalului Argeșa fost admis apelul, schimbată sentința apelată și a fost admisă acțiunea, în parte, în sensul că au fost obligații pârâții-intimați G, și - să mute canalul de apă pluvială pe traseul inițial identificat cu culoare albastră pe schița anexă a raportului de expertiză efectuat de și au fost obligați pârâții la plata sumei de 32,62 lei despăgubiri.
În motivarea deciziei s-a reținut că pârâții, în mod culpabil, au construit un șanț nou, care permite deversarea apelor pluviale pe terenul proprietatea apelantului-reclamant.
Împotriva acestei decizii a fost declarat recurs de către pârâții G și, în dezvoltarea căruia s-a arătat că în mod greșit instanța de apel a apreciat asupra servituții de scurgere a apelor e atunci când a reținut că prin edificarea canalului nou acestea au fost direcționate pe terenul proprietatea intimatului.
Prin decizia civilă nr.39/R/11.02.2008, Curtea de Apel Piteștia admis recursul, a casat decizia și a trimis cauza spre rejudecare, pentru ca instanța de trimitere să analizeze dacă amenajarea făcută de recurenți are capacitatea să colecteze toate apele e și reziduale sau există posibilitatea deversării lor peste terenul vecin, provocând în acest fel daune.
În rejudecare, Tribunalul Argeș, prin decizia civilă nr.70 din 17 martie 2009, dmis apelul declarat de reclamant și a schimbat în tot sentința în sensul admiterii în parte a acțiunii.
A obligat pe intimații-pârâți, -, și să mute canalul de scurgere a apelor pluviale și menajere pe traseul identificat cu culoare portocalie în schița anexă nr.1 la raportul de expertiză tehnică -, fila 70 dosar apel.
A obligat pe intimații-pârâți, -, și să plătească apelantului-reclamant G suma de 32,62 lei cu titlu de despăgubiri.
A obligat pe pârâți să plătească reclamantului suma de 1468 lei cheltuieli de judecată în fond și apel.
A obligat pe apelantul-reclamant G să plătească în contul expertului - suma de 240 lei diferență onorariu.
În adoptarea acestei soluții, instanța de apel a reținut următoarele:
Potrivit art.578 Cod civil, "locurile inferioare sunt supuse a primi apele ce curg firește din locurile superioare, fără ca mâna omului să fi contribuit la aceasta". Acest text instituie servitutea legală de scurgere a apelor, care grevează fondul inferior, indiferent de persoana care îl dobândește. Dispoziția legală menționată are în vedere nu numai apele de ploaie, ci toate apele care se scurg, în mod, de pe locurile superioare, cum sunt apele izvoarelor, apele care provin din topirea zăpezilor, etc. Fondul inferior trebuie să primească doar acele ape care se scurg în mod, ca urmare a configurației terenului, de pe fonul superior, fără ca mâna omului să fi contribuit la aceasta. Astfel, nu intră sub incidența legii cazul în care apa curge ca urmare a efectuării unor șanțuri pentru scurgerea apelor menajere. Proprietarul fondului superior nu poate constrânge pe proprietarul fondului inferior să primească pe proprietatea lui apele care provin din fapta sa sau a căror curgere a fost modificată de el, fie dându-le o altă direcție decât aceea pe care au avut-o în mod normal, fie captându-le și dându-le drumul cu intermitență, în cantități mai mari. Proprietarul fondului superior este obligat să nu facă nimic care este de natură a agrava situația fondului inferior, indiferent că aceste lucrări au fost realizate de acesta sau de o terță persoană, cu acordul acestui proprietar. Proprietarul fondului superior este obligat a repara daunele cauzate de scurgerea apelor, scurgere care a fost cauzată de o intervenție a acestuia, obligație întemeiată pe principiul răspunderii civile delictuale prevăzut de art.998-999 cod civil (în același sens: Trib. Suprem, civ. dec.nr.2157/1988, în nr.7/1989, p. 77). Caracterul pasager al tulburării nu are relevanță, iar dispariția sa prin construcția, de exemplu, a unei rețele de scurgere, nu influențează acordarea daunelor ce au fost cauzate. Desigur pot fi acordate doar daunele care se află într-o legătură de cauzalitate cu intervenția umană.
În cauză, din probele administrate, a rezultat că pârâții G (decedat), și - au construit un nou șanț de scurgere a apelor pluviale și a apelor menajere, care a fost de natură să creeze o agravare a servituții de scurgere a apelor e asupra fondului din aval aparținând reclamantului Astfel, potrivit schiței anexă nr.1 la raportul de expertiză tehnică (70), vechiul canal de scurgere a apelor pluviale și menajere, identificat cu culoarea portocalie, nu afecta proprietatea reclamantului G, întrucât apele se scurgeau spre gârla -, prin urmare nu s-ar putea reține, în lipsa altor probe, că ar fi existat o servitute de scurgere a apelor uzate în detrimentul proprietății reclamantului și în favoarea proprietății intimaților-pârâți.
Potrivit constatării expertului, ca urmare a edificării unui nou canal de scurgere a apelor pluviale și menajere, pe aliniamentul identificat cu culoarea roșie pe schița anexă a (70) s-a realizat o agravare a servituții e de scurgere, ce afecta proprietatea apelantului-reclamant, ca urmare a faptului că noul canal construit de către pârâți are o secțiune necorespunzătoare pentru evacuarea unor debite apărute datorită unor ploi torențiale sau a unor ploi de lungă durată, secțiunea canalului putând fi ușor deversată, iar la extremitatea estică canalul nu mai are secțiune de scurgere, apa fiind lăsată să circule liber conform pantei eat erenului, inundând sub diferite forme, în funcție de relief, proprietatea reclamantului și proprietățile vecine aflate în aval. Potrivit recunoașterii pârâților la interogatoriul administrat (76-77, fond) noul canal de deversare a apelor pluviale și menajere a fost edificat de către aceștia.
A reținut tribunalul, că nu s-ar putea susține că edificarea acestui nou canal s-a realizat în urma cerinței impuse de Inspectoratul de Protecția Mediului Pitești, întrucât prin adresa nr.7556/20.01.2001 (84 dosar fond), s-a solicitat pârâților-intimați să realizeze noul șanț colector într-una din variantele prevăzute: fie spre râul -, cu subtraversarea drumului comunal, prin canal betonat, pe proprietatea familiei, la limita de hotar cu familia G, fie spre valea Boiereasca sau spre pârâul -, pe marginea drumului comunal, în urma efectuării de studii topometrice cu ridicarea corespunzătoare a nivelului drumului.
S-a constatat că prin adresa menționată nu au fost autorizați pârâții să realizeze o agravare a servituții de scurgere ăaa pelor, ce afecta terenul proprietatea reclamantului G și chiar dacă pârâții-intimați au optat pentru prima variantă propusă de către Inspectoratul de Protecția Mediului Pitești, aceștia aveau obligația legală, ca prin edificarea noului canal de scurgere a apelor pluviale și menajere să nu realizeze o agravare a servituții de scurgere
Tribunalul a reținut că prin nefinalizarea canalului și modul de construcție a acestuia, pârâții-intimați G (decedat), și - au realizat, prin fapta acestora, o agravare a servituții de scurgere ăaa pelor, ce greva fondul proprietatea reclamantului
Pentru aceste considerente, tribunalul, în baza art.1077 Cod civil raportat la art.578 Cod civil, a admis apelul în modalitatea mai sus prezentată.
În ce privește cererea reclamantului de acordare a daunelor în cuantum de 300 lei, tribunalul a reținut că, din probele administrare, s-a stabilit că fapta ilicită a pârâților-intimați a cauzat un prejudiciu cert reclamantului-apelant în cuantum de 32,62 lei, reprezentând contravaloarea plantelor de din solar, deteriorate ca urmare a deversării apelor din noul canal construit de către pârâți-intimați, astfel cum s-a stabilit prin raportul de expertiză tehnică (54 dosar fond).
Împotriva deciziei civile nr.70 din data de 17 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, au formulat în termen recurs pârâții, și -, criticând-o pentru nelegalitate în sensul dispozițiilor de modificare prevăzute de art.304 pct.8 și 9 Cod procedură civilă, invocând interpretarea greșită a actului juridic dedus judecății, cât și aprecierea greșită a legii.
În motivarea recursului, pârâții susțin că decizia pronunțată de tribunal se bazează pe interpretarea greșită a dispozițiilor art.578 din Codul civil, instanța pronunțând soluția bazându-se pe adresa nr.7556/2001, din conținutul căreia reieșea că pârâții nu au fost autorizați să realizeze o agravare a servituții de scurgere ăaa pelor, ce afecta proprietatea reclamantului Edificarea noului canal colector de către pârâți a fost făcut întrucât cel vechi nu mai putea colecta în întregime apele pluviale și pe cele reziduale. De fapt, pe domeniul public nici nu exista un canal colector conform schițelor cadastrale, ci figura semnul convențional "", așa încât reclamantul trebuia să se adreseze Primăriei sau Consiliului Local, competente să dezvolte programe pentru dezvoltarea rețelelor de canalizare, de colectare a apelor pluviale. De aici nici răspunderea civilă delictuală nu poate fi reținută în sarcina pârâților.
A doua critică, vizează faptul că în speță n-ar fi aplicabile decât parțial dispozițiile art.578 Cod civil, întrucât ambele părți sunt proprietarii unor fonduri inferioare vecine față de terenurile superioare de deversare a apelor pluviale și menajere, făcând referire și la mai multe adrese emise de Agenția de Protecție a Mediului Pitești.
De aceea pârâții susțin că recursul este fondat urmând a fi admis, iar pe fond se impune respingerea acțiunii.
Examinând criticile formulate se constată că nu sunt întemeiate, hotărârea pronunțată fiind legală, astfel că recursul nu este fondat.
Potrivit dispozițiilor art.304 pct.8 Cod procedură civilă, modificarea unei hotărâri poate fi cerută când instanța, interpretând greșit actul juridic dedus judecății, a schimbat natura ori înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia. Din conținutul criticilor formulate rezultă că acestea nu se circumscriu textului de lege mai sus citat. Pârâții fac referire la probele administrate în cauză, dar interpretarea dată probelor constituie o chestiune de fapt, care nu justifică invocarea motivului de recurs bazat pe denaturarea actului juridic dedus judecății, respectiv a cazului de modificare prevăzut de art.304 pct.8 Cod procedură civilă.
Nici cea de a doua critică nu este întemeiată, dispozițiile legale în materie fiind aplicate corespunzător, respectiv art.578 Cod civil, întrucât prin noul canal construit de pârâți s-a realizat o agravare a servituții e de scurgere, ce a afectat proprietatea reclamantului, aflată în aval (67, dosar apel).
Hotărârea pronunțată este riguros motivată, cuprinzând motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței.
De aceea, în considerarea celor de mai sus, se apreciază că recursul nu este fondat și, pe cale de consecință, în baza art.312 Cod procedură civilă, va fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâții, domiciliată în comuna,-, județul A, și, ambii domiciliați în Pitești,-, -.1,.B,.9, județul A, împotriva deciziei civile nr.70 din 17 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-, intimați fiind reclamantul G, domiciliat în comuna,-, județul A și pârâtul G, decedat, cu moștenitorii, cu domiciliul în comuna, județul A și, cu domiciliul în comuna, sat, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 21 octombrie 2009, la Curtea de Apel Pitești - Secția Civilă pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.
,
Grefier,
Red.
Tehnored.
8 ex./05.11.2009
Jud. apel: /
Jud. fond:
Președinte:Lică ToganJudecători:Lică Togan, Maria Ploscă, Irina Tănase
