Obligație de a face. Decizia 1478/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-(7622/2008)
DECIZIA CIVILĂ NR. 1478/
Ședința publică de la10.03.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Bodea Adela Cosmina
JUDECĂTOR 2: Petre Magdalena
JUDECĂTOR 3: Ilie
GREFIER
Pe rol soluționarea recursului declarat de recurentul-reclamant împotriva sentinței civile nr.3956/12.05.2008 pronunțate de Tribunalul București -Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.39.277/3/LM/2007 în contradictoriu cu intimata-pârâtă SC SRL.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, în sensul că recurentul-reclamant a depus la dosar note scrise, înregistrate la dosar la data de 05.03.2009, după care,
Curtea invocă, din oficiu, excepția tardivității declarării recursului și reține cauza în pronunțare pe acest aspect.
CURTEA,
Asupra recursului civil de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.3956/12.05.2008 pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul București - Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a admis excepția tardivității formulării cererii și respins cererea de revizuire formulată de revizuentul în contradictoriu cu SC SRL, ca tardivă.
În considerente a reținut că revizuentul își întemeiază cererea pe dispozițiile art. 322 pct. 4 pr. civ. și anume: " daca un judecător, un martor sau expert care a luat parte la judecată a fost condamnat definitiv pentru o infracțiune privitoare la pricină, sau dacă hotărârea s-a dat în temeiul unui înscris declarat fals în cursul sau în urma judecații ori daca un magistrat a fost sancționat disciplinar pentru exercitarea funcției cu rea credința sau gravă neglijență în acea cauză".
Revizuentul își întemeiază cererea pe modul în care judecătorul a îndeplinit atribuțiile corespunzătoare funcției.
În speță nu exista o hotărâre de condamnare pentru o eventuala infracțiune, caz în are termenul de formulare a cererii de revizuire este de o lună și se calculează conform art. 324 pct. 3 teza a-ll-a pr. civ. de la data la care cel interesat a luat cunoștința de împrejurările pentru care constatarea infracțiunii nu se mai poate face printr-o hotărâre penală, dar nu mai târziu de 3 ani de la data producerii acestora.
Așadar, legea stabilește, pe lângă termenul de formulare a cererii de revizuire, de 1 luna, și un termen limită pentru aceasta, de 3 ani, care se calculează de la data producerii împrejurărilor legate de săvârșirea pretinsei infracțiuni.
Or, în speță, hotărârea judecătorească definitiva a fost pronunțată la data de 08.02.2002 de Tribunalul București, devenind irevocabila prin decizia Curții de Apel București la data de 22.05.2002.
Faptele pe care revizuentul își întemeiază cererea s-au produs anterior acestei date. Cererea de revizuire a fost formulată la 02.11.2007, data depunerii la poștă, astfel încât se poate constata că termenul de 3 ani este cu mult depășit.
Cât privește neglijență invocată de asemenea de revizuent, instanța a reținut că termenul de formulare a cererii este tot de o lună, însă nu există aplicată vreo sancțiune disciplinara.
În consecință, termenul ar trebui să se calculeze, în lipsa unei dispoziții exprese a legii, de la data pronunțării sentinței judecător atacate.
Raportat la această dată, cererea apare de asemenea tardivă.
Pentru aceste motive, instanța a constatat că excepția tardivității este întemeiată, urmând a fi admisă și a respinge cererea de revizuire ca tardivă.
Împotriva sus menționatei hotărâri, în termen legal a declarat recurs recurentul, înregistrat pe rolul Curții de Apel București - Secția a VII a Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale sub nr-.
În susținerea recursului recurentul-reclamant a arătat că, potrivit dispozițiilor art. 3041din pr. civ. recursul declarat împotriva unei hotărâri care, potrivit legii, nu poate fi atacată cu apel nu este limitat la motivele de casare prevăzute de art. 304 pr.civ. instanța putând să examineze cauza sub toate aspectele.
Instanța de fond a admis excepția tardivității formulării cererii, excepție invocată din oficiu și a respins astfel cererea de revizuire formulată.
S-a motivat astfel hotărârea pronunțată: în speță nu există o hotărâre de condamnare pentru o eventuală infracțiune, caz în care termenul de formulare a cererii de revizuire este de o lună și se calculează conform art. 324 pct. 3 teza a-ll-a pr. civ. de la data la care cel interesat a luat cunoștință de împrejurările pentru care constatarea infracțiunii nu se mai poate face printr-o hotărâre penală, dar nu mai târziu de 3 ani de la data producerii acestora.
Așadar, legea stabilește pe lângă termenul de formulare a cererii de revizuire, de 1 lună, și un termen limită pentru aceasta, de 3 ani, care se calculează de la data producerii împrejurărilor legate de săvârșirea
Potrivit dispozițiilor legale (art. 324 alin. 1 pct. 3 teza a-Il-a pr. civ.), termenul de trei ani nu se calculează de la data la care s-au comis pretinsele infracțiuni, ci de la data de la care acest infracțiuni nu se mai pot constata printr-o hotărâre penală.
Cererea de revizuire a fost formulată la data de 2 noiembrie 2007, iar hotărârea judecătorească, Decizia nr. 549 pronunțată în dosarul nr- de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 9 judecători, prin care s-a stins acțiunea penală, a fost pronunțată la data de 29 octombrie 2007, cererea fiind astfel formulată în termenul de o lună și în interiorul termenului de trei ani.
Instanța de fond a legat termenul de trei ani de data producerii pretinselor infracțiuni, nu de data de la care constatarea infracțiunii nu se mai poate face printr-o hotărâre penală, așa cum este prevăzut în textul de lege.
Față de aceste considerente, recurentul solicită admiterea recursului, casarea sentinței criticate și trimiterea cauza spre rejudecare.
Cercetând actele și lucrările dosarului, Curtea constată că la termenului de judecată din 10.03.2009 a reținut cauza în pronunțare asupra excepției tardivității declarării recursului.
Într-adevăr, se constată că hotărârea atacată a fost comunicată revizuentului, la adresa indicată, la data de 16.06.2008, potrivit dovezii aflate la fila 32 a dosarului Tribunalului, situație în care, potrivit art. 80 din Legea nr. 168/1999 raportat la art. 328 alin. 1 pr. civ. termenul de recurs de 10 zile, calculat pe zile libere, conform art. 101 pr. civ. a expirat la data de 27.06.2009.
În consecință, declararea prezentului recurs la data de 22.09.2008 (data poștei aplicată pe plicul cu care a fost transmisă cererea de recurs, avută în vedere conform art. 104 pr. civ.), s-a făcut tardiv, calea de atac formulată urmând a fi respinsă ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca tardiv formulat, recursul declarat de către recurentul-reclamant împotriva sentinței civile nr.3956/12.05.2008 pronunțate de Tribunalul București -Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.39.277/3/LM/2007 în contradictoriu cu intimata-pârâtă SC SRL.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 10.03. 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red:
Tehnored:
2 EX./20.03.2009
Jud. fond:
Președinte:Bodea Adela CosminaJudecători:Bodea Adela Cosmina, Petre Magdalena, Ilie
