Obligație de a face. Decizia 148/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECTIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 148
Ședința publică de la 11 Aprilie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cristina Văleanu
JUDECĂTOR 2: Liliana Palihovici
JUDECĂTOR 3: Cristiana Angelescu
Grefier - -
S-a luat în examinare contestația în anulare formulată de împotriva deciziei civile nr. 478/31 octombrie 2007 pronunțată de Curtea de APEL IAȘI în dosarul nr-.
Procedura legal îndeplinită.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă procurator pentru contestatoarea, avocat pentru intimatul, lipsă fiind intimații, -, ida, -, reprezentanții intimaților Comisia Jud.I de fond funciar, Comisia Com.- de fond funciar, Primarul Com.-.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
, reprezentanții prezenți ai părților litigante arată că nu mai au alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța acordă cuvântul părților asupra excepției privind inadmisbilitatea contestației în anulare invocată de intimatul prin întâmpinare și pe fondul cauzei.
Procurator pentru contestatoare, interpelat, arată cu nu are studii juridice.Instanța îi pune în vedere că poate formula, până la sfârșitul ședinței de judecată, concluzii scrise.
Avocat precizează că prezenta contestație în anulare este inadmisibilă, nefiind îndeplinite prevederile art. 318 al.1 ind.3 Cod procedură civilă, recursul nu a fost soluționat urmare a omiterii de către instanță sau comiterii unei greșeli materiale.
Solicită respingerea recursului, cu obligarea părții adverse la plata cheltuielilor de judecată, conform chitanțelor depuse deja la dosar.
Pe fondul cauzei, avocat solicită respingerea recursului ca nefundat.
Declarându-se dezbaterile închise, instanța rămâne în pronunțare asupra excepției privind inadmsibilitatea contestației în anulare și pe fondul cauzei.
După deliberare:
CURTEA DE APEL:
Asupra cauzei civile de față:
Prin cererea înregistrată la această instanță sub nr- a formulat contestație în anulare împotriva Deciziei civile nr.478/31 octombrie 2007 pronunțată de Curtea de APEL IAȘI solicitând anularea acestei hotărâri, reluarea judecății de la C mai vechi act de procedură și obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecată.
Motivând în fapt cererea, contestatoarea a susținut că prin hotărârea contestată i s-a respins recursul ca fiind nul, deși a fost motivat în termenul prevăzut de lege.
Apreciază contestatoarea că motivarea recursului său a fost clară și a lămurit situația, motiv pentru care instanța trebuia să precizeze în dispozitivul hotărârii că cele două suprafețe de teren sunt distincte.
În drept a invocat prevederile art.317-321 Cod procedură civilă.
Prin întâmpinare intimatul a invocat excepția inadmisibilității contestației în anulare, arătând că în mod corect instanța de recurs a reținut nulitatea recursului, criticile formulate de recurentă neîncadrându-se în vreunul din motivele prevăzute de art.304 punctele 1-9 Cod procedură civilă.
Întrucât în această situație nu poate fi vorba de existența unor greșeli materiale sau a unor omisiuni în cercetarea motivelor de recurs, intimatul a apreciat că se impune respingerea contestației ca inadmisibilă.
Totodată, intimatul a solicitat obligarea contestatoarei la plata cheltuielilor de judecată.
Prin dezvoltarea motivelor depusă la data de 4.02.1008 la dosar, contestatoarea a precizat că prin decizia civilă nr.478/31.10.2007 a Curții de APEL IAȘIis -a respins recursul pe temeiul neîncadrării motivelor sale de recurs în prevederile art.304 punctele 1-9 Cod procedură civilă.
Făcând o analiză sumară a prevederilor articolului 306 alineatele 1 și 3 din același cod, contestatoarea a precizat că recursul său se încadra în prevederile legale, trebuind să fie admis.
În plus, a arătat contestatoarea, atât în apel cât și în recurs a insistat în precizarea faptului că cele două suprafețe de teren (de 5,97 ha. și 6096.) sunt diferite, astfel încât Comisia de fond funciar și Primăria comunei - să nu-i pună pe intimați în posesie cu terenul său.
La dosarul cauzei a fost atașat dosarul nr- al Curții de APEL IAȘI în care s-a pronunțat hotărârea contestată în cauză.
Analizând cu prioritate excepția inadmisibilității contestației, Curtea reține că partea are deschisă calea formulării contestației în anulare împotriva unei decizii pronunțate în recurs de Curtea de Apel.
Împrejurarea că motivele invocate prin contestație sunt sau nu întemeiate raportat la motivele înscrise în articolele 317 și 318 Cod procedură civilă invocate de contestatoare nu este de natură a atrage inadmisibilitatea acțiunii ci, eventual, netemeinicia acesteia.
Pentru aceste considerente instanța va respinge excepția invocată de intimatul ca nefondată.
Pe fond Curtea constată însă neîntemeiată contestația formulată de, pentru considerentele ce vor fi expuse.
Contestatoarea a invocat soluționarea greșită a excepției de nulitate a recursului, având ca efect, în opinia sa, omisiunea analizării fondului.
Potrivit prevederilor înscrise în dispozițiile art.318 alin.1 Cod procedură civilă contestația în anulare poate fi introdusă când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul, a omis din greșeală să cerceteze vreunul din motivele de modificare sau casare.
Prima teză a acestui articol are în vedere greșeli de fapt, involuntare, iar nu greșeli de judecată, de interpretare a unor prevederi legale sau de apreciere a probelor.
Faptul că recursul a fost soluționat pe excepția nulității și nu pe fond nu reprezintă o greșeală materială în sensul prevăzut de articolul 318 Cod procedură civilă.
Părțile nu pot invoca pe calea contestației în anulare modul de rezolvare a unor excepții, de interpretare a prevederilor legale sau de apreciere a probelor.
A da părților posibilitatea de a se plânge aceleiași instanțe de modul în care a soluționat excepția ce a condus la pronunțarea hotărârii contestate ar însemna să se deschidă dreptul de a provoca rejudecarea căii de atac, făcând contestația în anulare să devină un nou recurs, ce ar fi însă judecat de aceeași instanță, și nu de instanța ierarhic superioară ca în cazul recursului obișnuit.
Prin urmare, instanța consideră că soluționarea recursului pe excepție și nu pe fond nu reprezintă o greșeală materială așa cum este reglementată de dispozițiile art.318 Cod procedură civilă și nici un poate fi privită ca însemnând omisiunea de a analiza fondul, în conformitate cu art.137 Cod procedură civilă instanțele trebuind să se pronunțe mai întâi asupra excepțiilor care fac de prisos cercetarea fondului.
Urmează ca instanța să respingă contestația ca neîntemeiată și, văzând și dispozițiile art.274 Cod procedură civilă, să oblige contestatoarea la plata cheltuielilor de judecată către intimatul, ca fiind parte căzută în pretenții.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Respinge excepția privind inadmisibilitatea contestației în anulare invocată de intimatul.
Respinge contestația în anulare formulată de împotriva deciziei civile nr.478/31 octombrie 2007 pronunțată de Curtea de APEL IAȘI în dosarul nr-, decizie pe care o menține.
Obligă contestatoarea să plătească intimatului suma de 250 RON cu titlu de cheltuieli de judecată (onorariu de avocat) efectuate în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 11.04.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
Grefier,
Red.
Tehnored.
18.IV.2008.-
2 ex.-
Președinte:Cristina VăleanuJudecători:Cristina Văleanu, Liliana Palihovici, Cristiana Angelescu
