Obligație de a face. Decizia 153/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECTIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 153
Ședința publică de la 10 Aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Valeria Cormanencu Stanciu
JUDECĂTOR 2: Mona Maria Pivniceru
Judecător - -
Grefier
Pe rol fiind judecarea recursului civil formulat de pârâții și împotriva deciziei civile nr. 885 din 12 decembrie 2008 Tribunalului Iași.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 03.04.2009, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, când:
CURTEA DE APEL:
Asupra recursului civil de față.
Prin sentința civilă nr. 2447/21.02.2008 a Judecătoriei Iașis -au respins excepțiile inadmisibilității acțiunii și a lipsei calității procesuale active a reclamantei.
S-a admis acțiunea civilă formulată de reclamanta împotriva pârâților și, - și.
S-a dispus ca pârâții să își construiască o rețea de canalizare și de deversare a apei menajere, care să nu afecteze imobilul-apartament proprietatea reclamantei.
S-a dispus obligarea pârâților să plătească reclamantei suma de 911,30 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că acțiunea este admisibilă și că reclamanta are calitate procesuală activă să promoveze prezenta acțiune, având în vedere disp. art. 998 și 999 Cod civil.
Din declarația martorului audiat în cauză, reiese că, din cauza instalației de scurgere a apei reziduale a vecinilor ce locuiesc la etaj, locuința reclamantei a suferit degradări, cu toate că, așa cum a declarat reclamanta la interogatoriu, ea are aerisire la locuința sa.
Deși, inițial, în raportul de expertiză, expertul a precizat că este dificil ca pârâții să-și realizeze instalații de alimentare cu apă și canalizare, ulterior, prin răspunsurile la obiecțiunile la expertiză, el a precizat că există posibilitatea tehnică de realizare a unor instalații de alimentare cu apă și canalizare separate pentru pârâții-proprietari de apartamente din imobilul din litigiu.
Tribunalul Iași, prin decizia civilă nr. 885 din 12.12,2008, a respins apelul declarat de pârâții și și a păstrat sentința judecătoriei.
Prin aceeași decizie, tribunalul a respins și cererea intimatei de acordare a cheltuielilor de judecată efectuate în apel.
Pronunțând această hotărâre, tribunalul a reținut că invocarea excepției inadmisibilității întrucât nu sunt incidente dispozițiile legal arătate de reclamantă sau pentru că, în opinia apelantei, nu este posibilă ducerea la îndeplinire a dispozițiilor hotărârii atacate, este lipsită de temei întrucât această excepție nu vizează aspectele pentru care a fost ridicată.
Aceasta cu atât mai mult cu cât potrivit art. 6 din CEDO coroborat cu art. 21 din Constituție, accesul liber la justiție pentru orice persoană este recunoscut și garantat, ceea ce face ca cererea să nu fie inadmisibilă.
Referitor la excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, tribunalul a constatat că aceasta își justifică calitatea în cauza ce are ca obiect o obligație de a face ce vizează obligarea pârâților să îndeplinească acte de natură să asigure imobilului proprietatea sa să nu I se producă vreun prejudiciu, iar dacă I s-a produs să se urmărească înlăturarea lui.
Pe fond, tribunalul a constatat, contrar celor susținute de apelanți, că potrivit raportului de expertiză, fotografiilor depuse, dar și a declarației martorului propus de intimata-reclamantă, care personal a ajutat-o la repararea stricăciunilor produse, intimata a suferit niște degradări la imobilul proprietatea sa, datorate instalației sanitare.
Această împrejurare a fost recunoscută de către celelalte două pârâte - și, prima dintre ele, prezentă la termenul din 21.02.2008, a precizat chiar că a demarat demersurile necesare la pentru obținerea autorizației care să îi permită edificarea unei noi rețele de canalizare și deversare a apelor menajere.
Expertul a identificat degradări ale unor elemente de construcție prin înfiltrarea apei în pereții de rezistență ai clădirii, apariția de în tencuiala și zugrăveala pereților și unele exfolieri ale zugrăvelii pereților reclamantei.
Din imaginile anexate la expertiză rezultă că sunt infiltrații ale apei în camerele 27, 28. În camera 27 aceste infiltrații există în partea superioară a pereților, de la pârâta, însă în camera 28 există și la partea superioară a pereților dar și la nivelul de 30 cm deasupra pardoselii unde țeava de alimentare cu apă este îngropată în perete, după cum rezultă din aceeași expertiză, împrejurare ce le este imputabilă apelanților.
Chiar dacă intimata a schimbat destinația unora din camerele apartamentului său, din nici o probă administrată în cauză nu a rezultat că degradările locuinței se datorează acestor modificări, acestea fiind simple supoziții ale apelanților.
Ca atare, fiind dovedită existența degradărilor și a persoanelor care se fac vinovate de producerea acestora, chiar dacă expertul susține că schimbarea traseului țevii de canalizare prin beciul casei este foarte dificilă, nu exclude această posibilitate. Ba dimpotrivă, prin răspunsurile la obiecțiunile părților, expertul menționează în mod expres că există posibilitatea tehnică de realizare a unor instalații de alimentare cu apă și canalizare separate.
Pârâții și au declarat rec considerând că decizia tribunalului este nelegală și netemeinică pentru motivele înscrise în art. 304 punctele 7 și 9 Cod procedură civilă.
În dezvoltarea motivelor de recurs, ei susțin că tribunalul a data o greșită rezolvare excepției de inadmisibilitate, deoarece accesul liber la justiție nu însemnă că legiuitorul nu poate stabili felul acțiunii în justiție, temeiul legal, condițiile și termenul de exercitare a dreptului la acțiune.
Susțin recurenții că acțiunea reclamanților -întemeiată pe dispozițiile art. 998 -999 cod civil - este inadmisibilă pentru că aceste texte nu sunt aplicabile în cauză. În virtutea acestor texte se poate cere doar repararea unui prejudiciu pricinuit printr-o faptă ilicită cauzatoare de prejudiciu, iar nu în dovedirea unui proprietar de imobil să realizeze modificări
la instalația de canalizare a imobilului său, precum și la partea comună a instalației de canalizare a clădirii cu mai multe apartamente unor proprietari diferiți.
Recurenții apreciază că motivarea dată soluției de respingere a excepției lipsei calității procesuale active a reclamanților concretizează nu numai o soluție dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii, dar recunoaște un drept la acțiune în temeiul art. 998 -999 Cod civil, deși se afirmă în mod tranșant că reclamanta nu justifică nici un interes legitim care să fie actual, atât timp cât se vorbește de îndeplinirea unor acte care să asigure să nu i se aducă un prejudiciu imobilului reclamantei, iar pentru ipoteza în care i s-ar produce un prejudiciu, să se urmărească înlăturarea lui.
Atâta timp cât reclamanta nu demonstrează un prejudiciu cert, nu are nici calitatea procesuală activă și nici interesul în promovarea unei acțiuni întemeiate pe dispozițiile art. 998-999 Cod civil, acțiunea în răspundere civilă delictuală fiind o acțiune reparatorie și nu una preventivă.
Recurenții consideră că nesiguranța tribunalului și motivele contradictorii din decizia recurată fac ca pasajul relativ la rezolvarea excepției lipsei calității procesuale active să acrediteze existența dreptului la acțiune numai pentru niște eventualități de producere a unui prejudiciu, iar fără un text de lege care să-i oblige la construirea unei alte canalizări, pentru ca, la rezolvarea pe fond a pricinii, să pretindă existența unui pretins prejudiciu creat prin fapta lor,
Astfel, existența infiltrațiilor de la țeava de alimentare cu apă exclude orice raport de cauzalitate între situația actuală a instalației de canalizare a apartamentului recurenților și degradările produse apartamentului reclamantei.
Învederează recurenții că tribunalul le-a opus manifestările de voință ale celorlalți pârâți care ar fi afirmat că ar fi demarat demersuri la pentru obținerea unei autorizații în vederea construirii unei alte instalații de canalizare la apartamentul lor, situat la etaj.
Însă, actul juridic produce efecte numai între părțile care l-au încheiat și trebuia să se facă o distincție netă între situația imobilului de la etaj și cea a imobilului de la parter.
Recurenții apreciază că, în mod greșit, tribunalul le-a respins cererea de efectuare a unei noi expertize tehnice și le-a creat, astfel, o vătămare a drepturilor procesuale ce nu poate fi înlăturată decât prin casarea hotărârii atacate și reținerea cauzei pentru rejudecarea în fond, con for. 312 alin. 4 Cod procedură civilă.
Intimata a formulat întâmpinare invocând nulitatea cererii de recurs ca urmare a faptului că niciuna dintre criticile formulate de recurenți nu se circumscrie motivelor de casare prevăzute de art. 304 punctele 1-9 Cod procedură civilă.
Afirmă intimata că excepția lipsei calității procesuale active a fost rezolvată corect de cele două instanțe, ea dovedindu-și interesul în promovarea acțiunii prin împrejurarea că este prejudiciată de către recurenți, care nu au manifestat minime diligențe în efectuarea unei rețele de canalizare profesionale, ceea ce a făcut ca imobilul să sufere numeroase degradări.
Pe fondul cauzei, intimata afirmă că probele administrate în cauză au dovedit faptul că apartamentul său a suferit degradări datorită administrării defectuoase de către pârâți a instalației sanitare.
Excepția nulității recursului a fost respinsă în ședința publică din 3.04.2009.
Legal citați, ceilalți intimați nu au formulat întâmpinări în cauză.
Analizând actele și lucrările dosarului în raport de criticile formulate de părți, de ansamblul materialului probator și de prevederile legale incidente, Curtea reține că recursul este întemeiat.
În acest sens, Curtea reține că, prin cererea cu care a investit instanța de fond, reclamanta a chemat în judecată pârâții și, - și solicitând obligarea acestora de a-și construi o rețea de canalizare și de deversare a apei menajere care să nu afecteze apartamentul proprietatea sa.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că, prin sentința civilă nr. 6575/17.10.1990, s-a dispus ieșirea din in diviziune cu privire la imobilul -construcție, situat în I, str. -. - nr. 26, ea devenind proprietara exclusivă a apartamentului, compus din camerele 19,20,21,22,27,28 și 29, situat la parter.
G - autorul pârâților și - a fost proprietarul încăperilor 17,18,23,24,25,26,30 și 31 de la parterul aceluiași imobil, pe care le-a transmis descendenților săi prin sentința civilă nr. 122/1986.
În ceea ce privește pârâtele - și, reclamanta a susținut că, prin aceeași hotărâre judecătorească, ele au devenit proprietarele încăperilor nr. 1,2,3,6,7,8 și holul 4, situate la etajul 1 al imobilului.
Reclamanta a mai susținut că B familiei se învecinează cu trei camere ale sale care sunt traversate de instalația sanitară ce deservește B acestor pârâți, iar B celorlalte două pârâte este situată deasupra unei alte camere proprietatea sa, scurgerea fiind amplasată pe peretele exterior al acestei din urmă încăperi.
A pretins reclamanta că, în lipsa un or minime diligențe în efectuarea unei instalații de canalizare profesionale, s-au cauzat degradări pereților imobilului său, ea fiind nevoită să realizeze, aproape lunar, lucrări de amenajare și refacere la pereții încăperii 26.
În ședința publică din 25.10.2007, (fila 51 dosar fond) reclam,anta a precizat că temeiul juridic al acțiunii îl constituie articolul 992 Cod civil.
Însă, Curtea reține că instanța nu este legată de calificarea juridică pe care părțile o dau faptelor procesului, ci ea are îndatorirea de a pune în dezbaterea părților orice temei juridic de natură să ducă la dezlegarea pricinii,
În măsura în care obiectul cererii în justiție este precizat, în sensul că rezultă din motivele de fapt invocate în susținerea ei, orice eroare cu privire la temeiul de drept al cererii nu trebuie să influențeze soluționarea cauzei, atât timp cât instanța are obligația de a judeca pricina în cadrul legal corespunzător pretențiilor formulate chiar dacă în cuprinsul cererii sau în cazul dezbaterilor l-a denumit greșit.
În prezenta cauză, reclamanta a indicat greșit fundamentul juridic al acțiunii promovate.
Contrar prevederilor art. 129 alin. 4 Cod procedură civilă care instituie principiul rolului activ al judecătorului, instanța de fond nu a pus în dezbaterea contradictorie a părților împrejurările de fapt și de drept pentru a stabili temeiul juridic corect al cererii de chemare în judecată, însă, în considerentele sentinței, pronunțate și-a fundamentat soluția pronunțată pe dispozițiile art. 998 -999 Cod civil.
Instanța de apel a păstrat sentința judecătoriei însușindu-și motivele de fapt și de drept care au stat la baza hotărârii instanței de fond, deși una dintre criticile formulate prin motivele de apel viza tocmai fundamentarea greșită a pretenției reclamantei pe dispozițiile art. 998-999 Cod civil.
Contrar celor reținute de cele două instanțe, Curtea apreciază că litigiul dintre părți își are izvorul în raporturile de vecinătate dintre acestea.
În acest sens, art. 480 Cod civil stabilește că proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura și dispune de un lucru în mod exclusiv și absolut, însă în limitele determinate de lege.
Potrivit textului, proprietarul are dreptul de a uza de dreptul său de proprietate în mod exclusiv și absolut, aceasta numai sub rezerva limitelor legii și.
Curtea consideră că este de interes public ca exercițiul abuziv al acestui drept de către un proprietar să nu ajungă a ruina sau degrada construcțiile vecine edificate cu respectarea prevederilor legale.
Astfel, Curtea reține că, în temeiul art. 480 Cod civil, proprietarul poate să uzeze de proprietatea sa așa cum ar crede, fără, însă, ca prin acest uz să pricinuiască vătămarea proprietății vecinului.
Acesta poate să ceară înlăturarea faptelor vecinului care aduc vreo vătămare dreptului său.
În consecință, Curtea constată că, în prezenta cauză, excepția inadmisibilității acțiunii este neîntemeiată, reclamanta având acces la justiție pentru a-și proteja proprietatea în condițiile în care conform expertizei efectuate la instanța de fond, aceasta a suferit atingere ca urmare a degradării pereților din cauza țevii care alimentează B pârâților.
Pentru aceleași considerente, reclamanta justifică un folos practic, imediat în promovarea acțiunii și-și legitimează calitatea procesuală activă în cauza dedusă prezentei judecăți.
Însă Curtea apreciază că soluționarea cauzei pe un alt temei juridic decât cel desprins din cererea de chemare în judecată constituie o necercetare a fondului cauzei în raport de toate părțile din proces.
Constatând incidența, în speță, a motivului de recurs înscris în art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, Curtea va admite recursul declarat de și și va modifica în tot decizia atacată.
Se va admite apelul declarat de și și se va schimba în poarte sentința judecătoriei.
Se va păstra dispoziția de respingere a excepțiilor inadmisibilității acțiunii și lipsei calității procesuale active a reclamantei, iar în baza art. 312 alin. 5 Cod procedură civilă, se va trimite cauza spre rejudecarea fondului în raport de fundamentul juridic real al pretențiilor formulate de reclamantă prin cererea de chemare în judecată a celor patru părți.
Cu ocazia rejudecării fondului, se vor avea în vedere și criticile formulate de recurenți cu privire la fondul litigiului urmând a se determina cauza exactă a degradărilor de la apartamentul reclamantei, măsura în care instalațiile din apartamentul pârâților recurenți - aflați la parter, ca și cel al reclamantei -afectează proprietatea reclamantei, soluția cea mai eficientă și mai puțin costisitoare pentru toate părțile în ceea ce privește soluționarea problemei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de pârâții și împotriva deciziei civile nr. 885 din 12 decembrie 2008 Tribunalului Iași pe care o modifică în tot.
Admite apelul formulat de pârâții și împotriva sentinței civile nr. 2447 din 21.02.2008 a Judecătoriei Iași, pe care o desființează în parte.
dispoziția referitoare la respingerea excepțiilor inadmisibilității acțiunii și a lipsei calității procesuale active invocate de pârâți.
Trimite cauza la udecătoria Iași pentru rejudecarea fondului.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 10 aprilie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - - -
-
Grefier
Red.
Tehnored.
2 ex.
09.05.2009
Tribunalul Iași:
- -
-
Judecătoria Iași:
-
Președinte:Valeria Cormanencu StanciuJudecători:Valeria Cormanencu Stanciu, Mona Maria Pivniceru
