Obligație de a face. Decizia 1542/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE,DE CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1542/
Ședința publică din 15 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Roxana Maria Trif
JUDECĂTOR 2: Dorina Rizea
JUDECĂTOR 3: Mihail
Grefier șef secție
Pentru astăzi a fost amânată pronunțarea asupra recursului declarat de pârâta SC SA - PRIN LICHIDATOR JUDICIAR SC - SRL în contradictoriu cu intimatul reclamant G, având ca obiect: "obligație de a face", împotriva sentinței civile nr. 1297/01.10.2009 pronunțată de Tribunalul Brașov, în dosarul civil nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în cadrul ședinței de judecată din 8 2009, când partea prezentă a pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta decizie.
Instanța, a amânat pronunțarea în vederea deliberării și pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise la data de 15 2009.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Prin sentința civilă nr. 1297/M/2009, a Tribunalului Brașova admis acțiunea formulata de reclamantul G in contradictoriu cu parata SC SA prin lichidator judiciar - Insolvency. A obligat parata sa elibereze reclamantului un înscris din care sa rezulte ca in perioada 01.03.1976-01.06.1990 si-a desfășurat activitate in condiții de munca ce se încadrează in grupa I de munca-75%. Ia act ca nu s-au solicitat cheltuieli de judecata.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că reclamantul a fost angajatul societarii parate, in perioada 01.03.1976-01.06.1990 ocupând funcțiile de primitor distribuitor, sef depozit si tehnician sef depozit. In baza HG 559/1990 si Ordinului 969/1990, i s-a recunoscut retroactiv, începând cu 01.03.1976, încadrarea in grupa a II-a de munca.
Martorul audiat a declarat ca a fost coleg cu reclamantul din anul 1976 care a confirmat îndeplinirea de către reclamant a mai multor funcții pe perioada angajării, activitatea fiind insa in concret desfășurata in același loc, respectiv in depozitul unitarii. In cadrul acestuia exista un sector unde se efectua vopsirea butoaielor destinate depozitarii produselor, iar reclamantul își exercita atribuțiile si in secțiile fabricii, de unde prelua produsele finite, intrând astfel in contact cu toate produsele realizate in unitate.
Declarația confirma susținerile reclamantului potrivit cărora in unitate se foloseau substanțe cancerigene in procesul de fabricație, unele interzise din anul 1990, când s-a redus si programul de lucru zilnic al tuturor angajaților de la 8 la 6 ore. A mai arătat de asemenea ca activitatea desfășurata in aceste condiții speciale era de 80%, iar uneori de 100 % pe zi.
Potrivit dispozițiilor Ordinului 50/1990 pentru precizarea locurilor de munca, activităților si categoriilor profesionale cu condiții deosebite care se încadrează in grupele I si II de munca in vederea pensionarii, in grupa I de munca se încadrează locurile de munca, activitățile și categoriile profesionale cuprinse în anexa nr. 1. de încadrarea în grupele I și II de munca, potrivit celor menționate, fără limitarea numărului, personalul care este în activitate: muncitori, ingineri, subingineri, maiștri, tehnicieni, personal de întreținere și reparații, controlori tehnici de calitate, precum și alte categorii de personal care lucrează efectiv la locurile de munca și activitățile prevăzute în anexele nr. 1 și 2. Încadrarea în grupele I și II de munca se va face în situația în care, cu toate măsurile luate de unitate pentru normalizarea condițiilor de munca, nivelul noxelor existente la locurile (activitățile, meseriile, funcțiile) prevăzute în aceste grupe depășește nivelul maxim admis prevăzut în Normele republicane de protecție a muncii.
Se mai menționează de asemenea ca pentru perioada lucrata intre 01.01.1976-31.12.1989, încadrarea in cele doua grupe nu este condiționata de existenta buletinelor de determinare a noxelor.
In anexa 1 cuprinzând enumerarea activităților încadrate in grupa I de munca, se menționează ca având acest caracter, la pct.18, 42 si 59, fabricarea, inclusiv ambalarea benzidinei, hidrazonbenzenului, a cromatilor, bicromatilor, anhidrina cromica precum si manipularea mărfurilor explozive, toxice si pulverulente, a produselor chimice si petrochimice.
In speța, astfel cum rezulta din depoziția testimoniala, reclamantul avea ca atribuții preluarea mărfurilor din secțiile unde se produceau efectiv, depozitarea acestora si livrarea lor. In mod evident, acesta se ocupa astfel de manipularea produselor si intra in contact cu substanțele folosite la fabricarea lor.
Chiar daca in anexa la Contractul colectiv de munca la nivel de unitate pentru anul 1990 s-a menționat ca funcțiile de primitor-distribuitor si sef depozit se încadrează in grupa II de munca, actul fiind semnat chiar de către reclamant in calitate de lider sindical, încadrarea respective s-a făcut in urma negocierilor purtate la acel moment, fără a se retrage reclamantului dreptul de a proba in instanța desfășurarea in concret de activitatea ce ar permite încadrarea in alta grupa.
de considerentele expuse, instanța a reținut ca activitatea desfășurata de către reclamant in perioada dedusa judecații se încadrează in grupa I de munca, intr-un procent apreciat de instanța la 75% de specificul concret al activității, motiv pentru care, in temeiul textelor menționate, a admis acțiunea astfel cum a fost formulată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta prin lichidator criticând-o pe motive de nelegalitate.
Se arată că dovada activității desfășurate în grupa de muncă se face pe baza înregistrărilor în carnetul de muncă, iar în anexa nr. 10 la CCM pe anul 1990, postul ocupat de reclamant se încadrează în grupa a II a de muncă.
Recursul este fondat.
Conform art. 15 din Ordinul nr. 50/1990 dovedirea perioadelor de activitate desfășurate în locurile de muncă și activitățile ce se încadrează în grupele I și II de muncă în vederea pensionării se face pe baza înregistrării acestora în carnetul de muncă.
Prin urmare, dovada activității în grupele I și II de muncă se face exclusiv pe baza mențiunilor din carnetul de muncă și nu a probei testimoniale cum greșit a procedat prima instanță.
Mai mult, în anexa nr. 10 la CCM pe anul 1990, funcția ocupată de reclamant este încadrată în grupa a II-a de muncă, ce concordă cu înscrierea din carnetul de muncă, astfel că instanța nu putea să răstoarne proba concludentă cu înscrisuri prin administrarea alteia inutile, cum este cea testimonială.
Față de considerentele expuse, curtea reține că recursul este fondat, urmând ca potrivit art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, să-l admită și să modifice sentința în sensul respingerii acțiunii ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâta SC""SA prin lichidator Insolvency împotriva sentinței civile nr. 1297/M/2009 a Tribunalului Brașov, pe care o modifică în tot în sensul că respinge acțiunea reclamantului G formulată în contradictoriu cu aceiași pârâtă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 15.12.2009.
Președinte, - - - | Judecător, - - | Judecător, - |
Grefier șef sectie, |
Red. /18.12.2009
Dact. /08.01.2010
Jud. fond: -
Președinte:Roxana Maria TrifJudecători:Roxana Maria Trif, Dorina Rizea, Mihail
