Obligație de a face. Decizia 1569/2009. Curtea de Apel Bucuresti

Dosar nr-(1228/2009)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCURE ȘTI

SECȚIA A VII-A CIVIL Șl PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE

MUNC SI ASIGURRI SOCIALE

Decizia civil nr.1569/

Ședința public din data de 12 martie 2009

Curtea constituit din:

PREȘEDINTE: Liviu Cornel Dobraniște

JUDECTOR - - -

JUDECTOR - - -

GREFIER -

Pe rol soluționarea contestației în anulare formulat de contestatorul MINISTERUL APRRIl NAȚIONALE, împotriva deciziei civile nr.218/R din 16 ianuarie 2009 pronunțat de Curtea de APEL BUCURE ȘTI Secția a VII a Civil și pentru Cauze privind Conflicte de Munc și Asigurri Sociale, în dosarul nr- (7390/2008), în contradictoriu cu intimatul, având ca obiect -obligația de a face.

La apelul nominal fcut în ședinț public a rspuns contestatorul Ministerul Aprrii Naționale, prin consilier juridic, cu delegație atașat la fila 9 dosar, lipsind intimatul.

Procedura este legal îndeplinit.

S-a fcut referatul cauzei de ctre grefierul de ședinț, dup care:

Nemaifiind cereri prealabile de formulat, nici excepții de invocat, Curtea constat cauza în stare de judecat și acord cuvântul pe cererea de recurs.

Consilierul juridic al contestatorul ui, Ministerul Aprrii Naționale, solicit admiterea contestației în anulare astfel cum a fost formulat; depune la dosar practic judiciar.

Curtea reține cauza în pronunțare.

CURTEA,

Pe rol contestația în anulare formulat de contestatorul Ministerul Aprrii Naționale împotriva deciziei civile nr.218 din 16.01.2009 pronunțat de Curtea de APEL BUCURE ȘTI - Secția a VII a civil și pentru cauze privind conflicte de munc și asigurri sociale.

În motivarea în fapt a contestației, se arat c prin decizia criticat s-a respins recursul Ministerului Aprrii Naționale, menținându-se ca fiind temeinic și legal sentința civil nr.2393 din 19.03.2008 pronunțat de Tribunalul Bucure ști - Secția a VIII a Conflicte de Munc și Asigurri Sociale.

Contestatorul menționeaz c își întemeiaz cererea pe dispozițiile art.317 alin.(1) pct. 2) din proc. civ.

Astfel se susține c în stabilirea legal și corect a instanțelor competente s soluționeze cauza, litigiul trebuie abordat atât din perspectiva caracterului de acte administrativ-jurisdicționale a deciziilor atacate, cât și din raportul de serviciu specific funcției publice.

În acest sens se susține c intimatul-reclamant este cadru militar și nu se afl în raporturi de munc cu Ministerul Aprrii Naționale, ci în raporturi de serviciu, exercitându-și profesia de militar în temeiul Legii nr.80/1995, privind statutul cadrelor militare și în baza unui contract de exercitare a profesiei care nu este și nu poate fi asimilat unui contract individual de munc.

Contestatorul a mai invocat și dispozițiile existente în Constituția României, art.16 alin.(3), art. 2 din Legea nr.188/1999, privind Statutul funcționarilor publici, precum și decizia nr.924 din 06.03.2008 prin care Înalta Curte de Casație și Justiție a soluționat un conflict negativ de competenț.

Intimatul nu a formulat întâmpinare și nici concluzii scrise.

Astfel, prin decizia civil nr.218R din 16.01.2009 pronunțat de Curtea de APEL BUCURE ȘTI, Secția a VII a civil și pentru cauze privind conflicte de munc și asigurri sociale s-a dispus "respingerea ca nefondat a recursului declarat de recurentul Ministerul Aprrii, împotriva sentinței civile nr.2393 din data de 19.03.2008 pronunțat de Tribunalul Bucure ști - Secția a VIII a Conflicte de Munc și Asigurri Sociale, în dosarul nr.25272/3/LM/2007 în contradictoriu cu intimatul."

Pentru a pronunța aceast decizie, instanța de recurs a reținut cu privire la competența material c prima instanț a reținut în mod corect c decizia de imputare nu este un act administrativ, astfel cum este definit prin dispozițiile art.2 alin.(1) lit. c) din Legea contenciosului administrativ, nefiind vorba despre un act emis în regim de putere public, precum și împrejurarea c în cazul cadrelor militare nu se încheie un contrat individual de munc și existența unei legislații speciale privitoare la aceast categorie socio-profesional nu exclude existența unor raporturi juridice de munc între cadrele militare și Ministerul Aprrii, în acest sens fiind și dispozițiile art. 1 alin.(2) din prezentul cod al muncii și art. 295 alin.(2) din muncii.

Prin urmare a reținut instanța de recurs c în condițiile în care nu exist reglementri exprese care s dea în competența instanței de contencios administrativ soluționarea contestațiilor privitoare la decizia de imputare și la decizia de emis de Comisia de Jurisdicție a Imputațiilor din cadrul Ministerului Aprrii, s-a apreciat c nu poate fi primit susținerea recurentului referitoare la faptul c hotrârea primei instanțe a fost dat cu înclcarea competenței altei instanțe.

Examinând decizia contestat, Curtea constat c contestația în anulare formulat, este nefondat pentru urmtoarele motive.

Cu privire la critica întemeiat pe dispozițiile art. 317 alin. (1) pct.2 proc. civ. potrivit crora, "când hotrârea a fost dat de judectori cu înclcarea dispozițiilor de ordine public privitoare la competenț", Curtea reține c acest motiv de contestație în anulare este condiționat de ceea ce precizeaz dispozițiile art.317 alin.(1) teza final, anume dac el nu a putut fi invocat prin intermediul cilor ordinare de atac.

Or, instanța reține c excepția necompetenței materiale ce a fost invocat la judecata în fond și reluat în recurs, iar instanța de recurs a respins recursul reținând c prima instanț a fost competent.

Prin urmare aceast excepție nu poate fi reiterat ca motiv al contestației în anulare, întrucât contestația în anulare fiind o cale de retractare nu de reformare - nu se poate ca aceleași instanț s revin asupra hotrârii ei intrat de altfel în puterea lucrului judecat.

Cu alte cuvinte art. 317 alin. (1) pct.2) proc. civ. se poate invoca numai în cazurile în care necompetența absolut a instanței nu a fost ridicat și rezolvat de instanța a crei hotrâre se atac.

Pentru aceste considerente, Curtea în baza art.312 proc. civ. urmeaz s dispun respingerea contestației în anulare ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat contestația în anulare formulat de contestatorul MINISTERUL APRRII NAȚIONALE împotriva deciziei civile nr.218R/16.01.2009 pronunțat de Curtea de APEL BUCURE ȘTI - Secția a VII-a Civil și pentru Cauze privind Conflicte de Munc și Asigurri Sociale în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul.

IREVOCABIL.

Pronunțat în ședinț public, azi 12 martie 2009.

PREȘEDINTE JUDECTOR JUDECTOR

GREFIER

Red.:

Dact.:

2 ex./6.04.2009

Jud.:

Jud.fond:

Dalina

Președinte:Liviu Cornel Dobraniște
Judecători:Liviu Cornel Dobraniște, Petrică Arbănaș, Elena

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Obligație de a face. Decizia 1569/2009. Curtea de Apel Bucuresti