Obligație de a face. Decizia 1570/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE,DE CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE CIVILĂ Nr. 1570/
Ședința publică de la 17 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Camelia Juravschi
JUDECĂTOR 2: Cristina Ștefăniță
JUDECĂTOR 3: Anca Pîrvulescu
Grefier - -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de pârâții și, împotriva deciziei civile nr. 208/13.10.2009, pronunțată de Tribunalul Brașov în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică s-au prezentat avocat pentru recurenții pârâți Și a și intimații reclamanți Și asistați de avocat.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefier care învederează că la dosar a fost depusă, prin serviciul registratură, întâmpinarea formulată de intimații reclamanți, din care instanța comunică un exemplar recurenților pârâți.
Avocat depune la dosar chitanță pentru suma de 6 lei reprezentând taxă judiciară de timbru și timbru judiciar în cuantum de 0,15 lei. Menționează că nu solicită termen pentru studiul întâmpinării.
Nemaifiind formulate alte cereri, în temeiul dispozițiilor art 150 Cod procedură civilă, instanța acordă cuvântul la dezbateri.
Apărătorul recurenților pârâți solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat și motivat, motive pe acre le susține în totalitate.
Consideră că hotărârea atacată a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii, motiv prevăzut de art 304 pct. 9 Cod procedură civilă.
Instanța de apel pronunță o hotărâre prin care este menținută hotărârea primei instanțe, încălcând astfel regimul coproprietății, neținând seama că podul în întregime, deci și cel de deasupra apartamentului reclamanților este parte de uz comun și nu există acordul tuturor proprietarilor pentru realizarea lucrărilor de mansardare. Ori este contrar legii să se încuviințeze realizarea unor lucrări care reclamă, sub aspect juridic, întrunirea unanimității și nu a majorității acordului coproprietarilor, neexistând temei de drept pentru aceasta.
De asemenea, instanțele au încălcat regulile coproprietății forțate, instituind ca posibilitate de sistare a proprietății comune pe cote părți forțată și perpetuă, partajul judiciar, împotriva voinței unui coproprietar. Ori esența coproprietății forțate rezidă tocmai în stabilitatea și perpetuitatea sa, neputând să înceteze prin voința instanței ci numai prin voința tuturor coproprietarilor. Astfel, în mod greșit instanța califică refuzul recurenților privind mansardarea podului ca fiind un abuz de drept.
Pentru motivele expuse oral, cât și pentru cele pe larg expuse în scris, solicită admiterea recursului, menționând că nu solicită cheltuieli de judecată.
Avocat solicită pentru intimații reclamanți respingerea recursului și menținerea hotărârilor pronunțate de instanțele anterioare ca fiind legale și temeinice.
Critica adusă deciziei prin motivele de recurs este neîntemeiată. Podul nu este cuprins în părțile de uz comun ale construcției. Această situație rezultă din dezmembrarea clădirii pe apartamente efectuată de SC SRL și din evidențele de carte funciară. Imobilul are 33 de apartamente situate în două corpuri de clădire, astfel că mansardarea podului de deasupra garsonierei reclamanților nu împiedică accesul la pod al recurenților, al căror apartament se află în altă clădire. Astfel, refuzul acestora de a-și da acordul la construirea mansardei este un abuz de drept. Mai mult, din Memoriul tehnic de arhitectură rezultă că înălțimea coamei acoperișului nu se modifică, se păstrează gabaritul existent, streașina, coama la înălțimea lor. Menționează că s-au mai edificat și alte modificări asupra clădirii, de către alți coproprietari.
Față de considerentele prezentate solicită respingerea recursului și obligarea recurenților la plata cheltuielilor de judecată.
În replică, avocat consideră că este un drept al coproprietarilor asupra bunului de uz comun care trebuie respectat, și faptul că au mai construit și alți proprietari nu este un motiv pentru a se încălca dreptul celorlalți la părțile de uz comun.
CURTEA
Constată că, prin decizia 2008/2009, Tribunalul Brașova respins apelul formulat de apelanții și împotriva sentinței civile nr. 3798/2009 a Judecătoriei Brașov pe care a păstrat-
Pentru a pronunța această decizie, instanța a reținut următoarele:
Prin sentința civilă 3798/2009 a Judecătoriei Brașova fost admisă cererea de chemare in judecata formulată de reclamanții si în contradictoriu cu pârâții și a; au fost obligați pârâții să-i dea acordul necesar în vederea emiterii autorizației de construire pentru executarea lucrărilor de mansardare și de finisaje exterioare la imobilul proprietatea reclamanților, înscris în Cf 44489 B, nr. top 2239 - 2240 - 2242/I/11, iar în caz de refuz hotărârea va ține loc de acord; s-a luat act de renunțarea reclamanților la petitul referitor la plata de daune interese.
Reclamanții sunt proprietarii apartamentului nr.11 al imobilului situat în B-, jud. B compus din una cameră, bucătărie, hol și cota de 2,35 din - printre care și podul, înscris în CF 44489 B sub nr. top.2239-2240-2241-2241/11.
Pârâții dețin în proprietate apartamentul nr.13 din imobilul identificat în alineatul precedent, compus din două camere, bucătărie, WC, vestibul, debara și cota de 3,45 din.
Reclamanții doresc mansardarea apartamentului pe care îl dețin în proprietate urmând a transforma podul de deasupra acestuia, parte de uz comun a întregului imobil, în suprafață locuibilă.
La cererea reclamanților Primăria Bae mis Certificatul de Urbanism nr. 2189/28.05.2007 prin care li se punea în vedere că este necesar a obține acordul notarial al tuturor celor ce dețin o cotă de proprietate asupra podului în care urma să se realizeze lucrarea de mansardare. Conform declarațiilor notariale depuse la dosar, reclamanții au obținut acordul a 33 din cei 34 de coproprietari ai podului parte de uz comun, singurii coproprietari care au refuzat fiind pârâții din prezenta cauză.
Opoziția apelanților pârâți privind acordul pentru amenajarea mansardei de către intimații reclamanți a fost argumentată de încălcarea dreptului de coproprietate și de diminuarea sursei de lumina naturală.
În vederea efectuării lucrării de amenajare a mansardei deasupra apartamentului lor, reclamanții au efectuat, prin persoane specializate, proiectul de mansardare, iar în memoriul de arhitectura al acestui proiect se prevede în mod expres desfacerea acoperișului și refacerea acestuia la dimensiunile și forma inițiale, urmând ca pe acoperișul bucătăriei să se amenajeze o terasă.
Respectându-se forma existentă a podului, nu se poate reține că prin amenajarea propusă se diminuează sursa de lumina naturala din apartamentul pârâților. Nici balustrada metalică necesară amenajării terasei nu poate duce la producerea unei astfel de consecințe, iar închiderea acestei terase nu este prevăzută în proiect.
Cu ocazia cercetării la fața locului s-a reținut că în dreptul apartamentului deținut de pârâți se află amplasat un garaj, la o distanta de aproximativ 3, iar apartamentul reclamanților se află la o distanță de 6,2 față de construcția în care se afla apartamentul pârâților.
Toate aceste aspecte reținute duc la concluzia că amenajarea mansardei în forma solicitată de reclamanți nu are ca efect diminuarea sursei de lumină naturală din apartamentul pârâților.
o parte a podului imobilului, partea aflată asupra apartamentului deținut în proprietate exclusivă, reclamanții nu devin proprietari exclusivi asupra acestei părți a podului, modificările de natura constructiva neavând ca efect modificarea situației juridice a imobilului.
Situația juridica a podului se poate modifica numai pe calea partajului, în măsura în care este posibila dezmembrarea acestuia în loturi.
Din declarațiile martorilor rezultă că există o înțelegere cu privire la folosința podului, practic un partaj de folosință, în baza căreia intimații reclamanți folosesc podul de deasupra apartamentului lor, iar pârâții folosesc podul de deasupra apartamentului doamnei.
În condițiile în care, în baza înțelegerii existente, reclamanții au dreptul de a folosi podul de deasupra apartamentului lor și fiecare dintre coproprietari beneficiază de un drept similar, își pot exercita acest drept fără a produce prejudicii celorlalți coproprietari. Reclamanții sunt interesați să amenajeze în pod spațiu de locuit.
Soluția primei instanțe nu restrânge dreptul de proprietate comun iar concluziile pe care apelanta le deduce din sentință, acordându-le valoare de principii, nu sunt corecte, pornind de la premise false, respectiv de la ideea pierderii dreptului de proprietate.
Prin amenajarea unui spațiu de locuit in podul de deasupra apartamentului în care locuiesc, fără a pretinde trecerea în proprietatea lor a acestei părți, nu se creează nici un prejudiciu apelanților pârâți care au afirmat ca nu au folosit niciodată această parte din podul comun.
Din această perspectivă apare abuziv refuzul apelanților privind mansardarea părții de pod care este folosită de reclamanți. Acest refuz îi obligă pe reclamanți să folosească podul conform dorinței apelanților, nu conform intereselor lor.
Împotriva acestei decizii au formulat recurs pârâții și a criticând decizia pentru nelegalitate și netemeinicie.
Se susține că instanța de apel a încălcat regimul coproprietății forțate, modificând definitiv structura bunului comun în avantajul exclusiv al intimaților, deși nu a existat consimțământul exprimat de către toți coproprietarii.
Instanța a calificat greșit refuzul recurenților pârâți privind mansardarea podului comun, ca reprezentând un abuz de drept.
Solicită admiterea recursului, modificarea în tot a deciziei din apel și respingerea acțiunii.
Intimații au formulat întâmpinare solicitând respingerea recursului.
Se arată că podul nu este cuprins în părțile de uz comun ale construcției.
Așa cum fost aprobat proiectul de realizare a mansardei, construcția nu produce un partaj judiciar și nici nu modifică situația juridică a imobilului prin afectarea proprietății recurenților.
Analizând recursul formulat instanța constată că nu este fondat
Ambele instanțe au interpretat corect situația de drept dedusă judecății, apreciind corect asupra modalității dreptului de proprietate în care se află podul în spațiul căruia reclamanții au solicitat amenajarea mansardei.
Regimul juridic al coproprietății dă dreptul fiecărui copărtaș asupra bunului în întregul lui.
Din interpretarea principiului potrivit căruia " nici unul dintre coproprietari nu are un drept exclusiv asupra unei părți materiale determinate din bunul aflat în coproprietate", rezultă concluzia că actele cu privire la bunul respectiv în materialitatea lui, pot fi făcute numai cu acordul unanim al copărtașilor. Regula unanimității nu poate fi absolută. Practica judiciară si doctrina ( revista Dreptul 3/90) stabilesc că dreptul de coproprietate asupra unui bun îndreptățește pe titulari la realizarea deplină a prerogativelor proprietății, dar în același timp îi obligă la o exercitare în limitele impuse de împlinirea interesului lor, în acord cu interesul celorlalți coproprietari.
În speță, lucrările de amenajare a mansardei în partea de pod aferentă exclusiv apartamentului reclamanților au acordul tuturor coproprietarilor asupra podului imobilului, însă nu și acordul pârâților, care dovedesc un abuz de drept atâta timp cât din probele administrate nu rezultă că executarea unor astfel de lucrări ar aduce o știrbire a dreptului de proprietate al celorlalți coproprietari.
Susținerea recurenților că voința reclamanților reprezintă de fapt o sistare a proprietății comune forțate care potrivit caracterului acestei modalități a dreptului de proprietate nu poate înceta prin partaj este contrazisă de practica judiciară care a recunoscut că, prin excepție, acolo unde starea de coproprietate forțată nu se mai impune ca necesitate sau când coproprietarii nu ajung la o înțelegere pentru încetarea acesteia, pentru a se sista stare conflictuală îndelung menținută poate interveni sistarea coproprietății comune forțate în raport de natura și destinația funcțională a bunului și fără a fi lezate interesele vreunui coproprietar.
Este și cazul în speță - construirea mansardei încadrându-se în limitele unui partaj de folosință, iar dobândirea dreptului de proprietate asupra noii construcții fiind sub condiție suspensivă, depinzând de rezultatul unui partaj judiciar.
Pentru toate aceste considerente instanța va respinge recursul formulat nefiind aplicabile dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă invocate.
În temeiul art. 274 Cod procedură civilă, instanța va obliga recurenții la plata cheltuielilor de judecată către intimați.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul formulat de recurenții și împotriva deciziei 208/2009 a Tribunalului Brașov pe care o menține.
Obligă recurenții să plătească intimaților și suma de 700 lei cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi 17 2009
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red AP 8.01.2010
Dact AG 12.01.2010/ 6 ex
Jud fond M:
Jud apel S /
Președinte:Camelia JuravschiJudecători:Camelia Juravschi, Cristina Ștefăniță, Anca Pîrvulescu
