Obligație de a face. Decizia 164/2009. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI

Dosar nr- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA NR.164

Ședința publică de la 28 ianuarie 2009

PREȘEDINTE: Vera Andrea Popescu

JUDECĂTORI: Vera Andrea Popescu, Marilena Panait Dan

- -- -

Grefier -

Pe rol fiind judecarea recursului declarat de reclamantul, domiciliat în B, -.1 - 2..6F,.13, județ B, împotriva sentinței civile nr.948 din 29.09.2008 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu intimații-pârâți - SA - prin lichidator avocat - B,-, județ B și - - SA, Sucursala M, cu sediul în M,- A, județ

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul-reclamant personal, lipsind intimații-pârâți.

Procedura legal îndeplinită.

Recurs scutit de plata taxei judiciare de timbru.

S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, care învederează instanței că intimatul - SA - Sucursala Mad epus la dosar întâmpinare.

Recurentul-reclamant având cuvântul arată că a luat cunoștință de conținutul întâmpinării și nu mai are alte cereri de formulat și probe de administrat.

Curtea analizând actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.

Recurentul reclamant având cuvântul solicită admiterea recursului, modificarea sentinței pronunțate de instanța de fond și admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, cu obligarea pârâtei -, prin lichidator, să-i recalculeze pensie în baza grupei a II-a de muncă, categoria a-VI-a, treapta a-II-a, de 3441 lei pe lună, prevăzută în anexa Decretului 325/1983, la care se adaugă sporul de vechime și sporul de condiții speciale prevăzut în adeverința nr. 127/14.12.2007.

CURTEA

Deliberând asupra recursului civil de față, reține următoarele:

Prin acțiunea civilă înregistrată sub nr- pe rolul Tribunalului Buzău, reclamantul a chemat în judecată pe pârâții - SA, în lichidare și SN SA-Sucursala M solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța, pârâții să fie obligați să-i recalculeze pensia conform Decretului nr.325/1983, pentru grupa a-II-a, pe rețeaua de retribuire și Gaze, șef, categoria a-6-a, treapta a-II-a, cu 3441 lei/lună, începând cu 10.09.1983, până la 1.06.1990, când s-a pensionat.

În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că din anul 1960 până în iulie 1980 fost salariatul - Tîrgu Ocna, jud.B, în funcția de șef categoria a- 6-a, treapta a- II-a, iar în luna iulie 1980 luat ființă o stație de fluide la M, fiind nevoie de personal calificat. Din aceste motive, reclamantul a fost trimis ca șef al utilajelor, cu retribuția categoria a- 6-a, treapta a- II-a, pe care o avea și la fostul loc de muncă.S-a mai arătat că Mat ransferat Stația de Fluide în patrimoniul SF și tot personalul care deservea stația de fluide a fost transferat în interes de serviciu, reclamantul fiind repartizat la o sondă, ce a fost indicată.

A mai susținut reclamantul că în anul 1983 a fost transferat în interes de serviciu la -, jud.C, iar această pârâtă nu i-a păstrat continuitatea în foraj sonde de categoria a-6-a, treapta a- II-a, cu retribuția de 3441 lei pe lună, ci de 2952 lei pe lună, încălcându-se prevederile art. 10 din Decretul 233/1983. În anul 1989 reclamantul a fost repartizat la de Utilaje, ca șef, categoria a -6-a,treapta a-II-a, fără a i se trece retribuția, iar în realitate, în carnetul de muncă a fost operată schimbarea locului de muncă făcându-se, în continuare, trimitere la o serie de mențiuni din carnetul de muncă, ce au fost operate în privința încadrării și drepturilor salariale.

A concluzionat reclamantul că a fost prejudiciat, după ieșirea la pensie drepturile cuvenite fiind diminuate în mod corespunzător.

La termenul de judecată din data de 26.05.2008 instanța a pus în vedere reclamantului să-și precizeze obiectul acțiunii, reclamantul arătând că solicită îndreptarea erorilor strecurate în carnetul de muncă, cu privire la acordarea categoriei a-6-a, treapta a- II-a de muncă, în rețeaua, și gaze și nu în rețeaua, nou apărută, unde retribuția este mai mică, pentru perioada 1.04.1983 și până la data de 1.06.1990, data pensionării.

De asemenea, la termenul de judecată din data de 9.06.2008 pârâta - -Sucursala Mai nvocat excepția lipsei calității procesuale sale pasive pe considerentul că aceasta nu are activitate de extracție petrol, nu deține înscrisuri în arhivă de la -, al cărei angajat a fost reclamantul și care are personalitate juridică, reclamantul lăsând la aprecierea instanței cu privire la soluționarea excepției respective.

La același termen de judecată, instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a - -Sucursala.

Deși legal citată cu această mențiune, pârâta - SA, în lichidare, nu a depus întâmpinare.

Pe baza probatoriilor cu înscrisuri administrate în cauză, Tribunalul Buzău, prin sentința civilă nr. 948 din 29.09.2008, a respins cererea formulată de reclamant.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut, în esență, că potrivit actelor depuse la dosar și mențiunilor din carnetul de muncă, reclamantul a fost salariatul - Tîrgu Ocna în funcția de șef, în perioada 1960 -1980, categoria a-6-a, treapta a- II-a, cu un salariu de 2805 lei, iar începând cu luna iulie 1980 fost transferat la stația de fluide nou înființată la periferia orașului M, ca șef al utilajelor, cu retribuția categoria a- 6-a, treapta a II -a, de 2805 lei. Ulterior a mai fost transferat în interesul serviciului la și la.

S-a mai reținut că în anul 1983 luat ființă, reclamantul fiind iarăși transferat în interes de serviciu, cu retribuția categoria a-6-a, treapta a- II-a, de 2805 lei. La această societate și-a desfășurat activitatea din anul 1983 până în anul 1990, an în care raporturile de muncă au încetat prin pensionarea reclamantului, a cărui nemulțumire vizează acest interval de timp, arătând că nu i s-a păstrat continuitatea în foraj sonde, de șef categoria a-6-a, treapta a-II-a, de 3441 lei/lună, fiind încadrat în rețeaua foraj sondeze, ca șef categoria a-6-a, treapta a-II-a, cu o retribuție de 2952/lei lunar, fiind astfel prejudiciat cu suma de 489 lei/lună.

A mai arătat tribunalul că în carnetul de muncă al reclamantului acesta figurează încadrat prin transfer, conform art. 69 din fostul cod al muncii și art. 11 al.3 din Legea 1/1970, pe funcția de șef categoria a- 6-a, treapta a -II-a, cu o retribuție lunară de 2805 lei și meseria de șef, cu categoria și treapta mai sus enunțate, ce au fost menținute până la încetarea raporturilor de muncă, respectiv 1.06.1990 nefiind afectată în vreun fel calificarea reclamantului.

Reclamantul, a reținut instanța, este nemulțumit de retribuție, care după părerea lui nu a mai fost menținută la același nivel cu cea avută la M invocând prevederile Decretului 233/1983, respectiv ale articolul 10 al acelui act normativ, care arată că personalul muncitor transferat în interesul serviciului sau trecut în aceeași unitate în funcții cu niveluri de retribuire mai mici, are dreptul timp de 3 luni de la data transferării, la retribuția tarifară avută, potrivit prevederilor art. 21 din Decretul 162/1973 privind stabilirea normelor unitare de structură pentru unitățile economice, diferența de retribuire suportându-se de unitatea la care personalul va fi încadrat.

În speță, s-a arătat că atât la, cât și la M, reclamantul a fost încadrat ca șef categoria a-6-a, treapta a- II-a, cu o retribuție de 2805 lei pe lună, retribuție menținută odată cu transferul la -, astfel că reclamantului i-au fost menținute prin transferul în interesul serviciului, funcția, treapta profesională, categoria, retribuția lunară, iar susținerile sale cu privire la o retribuție mai mică nu se justifică.

De asemenea, s-a reținut că reclamantul a beneficiat de toate sporurile, majorările în retribuție, intervenite pe măsura derulării raporturilor de muncă, iar până la data pensionării nu formulat niciun fel de contestație adresată conducerii unității.

Împotriva sentinței primei instanțe, reclamantul a declarat în termen legal recurs criticând- pe motiv că în mod greșit i-a fost respinsă acțiunea prin care a solicitat obligarea pârâtei -, prin lichidator, să-i recalculeze pensia pe Rețeaua de retribuire, și Gaze, categoria a 6-a, treapta a II-a, de 3441 lei, prevăzută în anexa IV din decretul nr. 325/1983 începând cu data de 1.10.1983 și până la data de 1.06.1990 când s-a pensionat și nicidecum să-i păstreze categoria a- 6-a, treapta a II-a avută la de

În continuare, după ce se reiau o serie de susțineri din cuprinsul acțiunii introductive, se susține că eronat s-a reținut de către instanța de fond faptul că nemulțumirea acestuia vizează un interval de timp în care nu i s-a păstrat continuitatea în foraj sonde conform anexei IV din Legea nr. 57/1974, de șef categoria a -6-a, treapta a II-a, cu 3441 lei pe lună, pe când în realitate, categoria a 6-a, treapta a II-a, de 3441 lei pe lună, face parte din anexa nr. IV a Decretului nr. 325/1983.

Se învederează de către recurent că în anexa IV a Decretului nr. 325/1983 a apărut o nouă rețea de retribuire, categoria a 6-a, treapta a II-a, cu 2952 lei pe lună, categorie la care a fost încadrat din greșeală sau intenționat de de, conform mențiunilor din carnetul de muncă al acestuia și s-a reținut greșit că meseria de șef, cu categoriile mai sus menționate, au fost menținute până la data pensionării, când în realitate, încetarea raportului de muncă s-a făcut cu retribuția.

Mai susține recurentul că la data de 23.02.2000 a solicitat conducerii - recalcularea pensiei pe Rețeaua, și Gaze, categoria a 6-a, treapta a II-a -3441 pe lună, însă i s-a refuzat înregistrarea cererii, această societate nerespectându-i continuitatea în Rețeaua și în mod nejustificat instanța de fond a reținut că recurentul nu a formulat contestație până la data pensionării în condițiile în care în perioada 1.04.1983 și până la 22.03.1989 recurentul nu a semnat niciodată statul de plată primind banii lunar prin șoferul mașinii, care îi aducea piese uzate trimise de serviciul mecanic, fără ca recurentul să cunoască pe ce categorie de salarizare este plătit.

S-a solicitat pentru aceste motive admiterea recursului, modificarea sentinței și pe fond admiterea acțiunii, cu obligarea pârâtei -, prin lichidator, la recalcularea pensiei recurentului reclamant pe Rețeaua de retribuire, și Gaze, grupa a -II-a de muncă, categoria a- 6-a, treapta a II-a, de 3441 lei pe lună, la care se adaugă sporul de vechime și de condiții speciale de 15% ( 516 lei) și respectiv 25% (858 lei), în total 4815 lei.

Intimata pârâtă - SA-Sucursala a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, cerând judecarea cauzei și în lipsă.

Examinând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate în recurs, în raport de actele și lucrările dosarului, de dispozițiile legale ce au incidență în soluționarea cauzei, Curtea constată că recursul este nefondat potrivit considerentelor ce urmează:

În esență, nemulțumirea reclamantului, care a generat și promovarea acțiunii de față de către acesta, constă în aceea că ulterior încadrării sale la de - la care a fost încadrat prin transfer, conform art. 69 din Codul muncii și art. 11 alin. 3 din Legea nr. 1/1970 - tot ca șef, categoria a 6 -a, treapta a II-a, a fost considerat ca lucrând în Rețeaua și nu în Rețeaua, și Gaze.

În aceste condiții, s-a arătat de către recurentul reclamant că potrivit mențiunilor din carnetul său de muncă, de la poziția nr. 28, retribuția acordată acestuia, de 2952 lei pe lună, corespunde ului șef categoria a- 6-a de încadrare, treapta a II-a din Rețeaua, conform anexei nr. IV la Decretul nr. 325/1983, pe când în realitate, a susținut recurentul, retribuția ce trebuia acordată acestuia era de 3441 lei pe lună pentru funcția de șef, categoria a- 6-a, treapta a-II-a din Rețeaua pentru, Gaze, tot potrivit anexei nr. 4 la Decretul nr. 325/1983.

Așa cum rezultă din înscrierile operate în carnetul de muncă al recurentului reclamant, depus în copie la dosarul de fond, la poziția nr. 28 s-a menționat că începând cu data de 1.09.1983, când deja era încadrat la de, i s-a schimbat retribuția conform Decretului nr. 325/1983, salariul tarifar lunar, de 2952 lei pe lună, fiind acordat în baza Deciziei nr. 198/18.10.1983 a de, recurentul reclamant fiind practic nemulțumit de cuantumul salariului tarifar lunar ce i-a fost acordat în continuare, până la data pensionării, ce a avut loc la 1.06.1990.

Or, recurentul nu contestat pe tot parcursul derulării raporturilor de muncă la de, de unde s-a și pensionat, salariul de care a beneficiat începând cu data de 1.09.1983 și ulterior, până la pensionare- toate modificările aduse retribuției acestuia fiind trecute în carnetul de muncă la pozițiile nr. 28-32- așa cum impuneau în mod imperativ dispozițiile art. 176 din Codul muncii ( Legea nr. 10/1972 cu modificările ulterioare) pe atunci în vigoare, neputând obține pe calea acțiunii de față, formulată la aproape 18 ani de la pensionare, recunoașterea unui alt cuantum al retribuției pe perioada 1.09.1983 și până la pensionare - în vederea recalculării ulterioare a pensiei acestuia - cuantum de care nu a beneficiat efectiv niciodată.

Concluzionând, pentru considerentele mai sus arătate, Curtea privește recursul reclamantului ca nefondat, astfel încât în baza art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă îl va respinge, sentința atacată fiind legală și temeinică.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul, domiciliat în B, -.1 - 2..6F,.13, județ B, împotriva sentinței civile nr.948 din 29 septembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu intimații-pârâți - SA - prin lichidator avocat - B,-, județ B și - SA - Sucursala M, cu sediul în M,- A, județ

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică, azi, 28 ianuarie 2009.

Președinte JUDECĂTORI: Vera Andrea Popescu, Marilena Panait Dan

--- - - - -- -

Grefier

/VS

2 ex./26.02.2009

f- -Trib.

G

Operator de date cu caracter personal

Nr. notificare 3120

Președinte:Vera Andrea Popescu
Judecători:Vera Andrea Popescu, Marilena Panait Dan

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Obligație de a face. Decizia 164/2009. Curtea de Apel Ploiesti