Obligație de a face. Decizia 170/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROM ÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2928
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR.170
Ședința publică din 24 februarie 2009
PREȘEDINTE: Maria Lăpădat
JUDECĂTOR 2: Ion Graur
JUDECĂTOR: Dr.- -
GREFIER: - -
Pe rol pronunțarea asupra recursului declarat de pârâtul împotriva deciziei civile nr.713 din 29.10.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, în contradictoriu cu reclamantul, având ca obiect obligație de a face.
Dezbaterile asupra recursului au avut loc în ședința publică din data de 17 februarie 2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dacă, care face parte integrantă din prezenta decizie, când instanța a amânat pronunțarea la data de azi, hotărând următoarele:
CURTEA
Deliberând asupra recursului constată următoarele:
Prin decizia civilă nr.713 din 29.10.2008 pronunțată în dosar nr- Tribunalul Timișa respins apelul declarat de pârâtul împotriva sentinței civile nr.8845/30.06.2008 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosar nr-, în contradictoriu cu reclamantul; a admis apelul declarat de reclamantul împotriva aceleiași hotărâri; a schimbat în parte hotărârea apelată în sensul că a obligat pârâtul la plata sumei de 1600 lei către reclamant, cu titlu de cheltuieli de judecată în prima instanță; a menținut în rest dispozițiile sentinței apelate și a obligat pârâtul la plata către reclamant a sumei de 1.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în apel.
Pentru a pronunța astfel tribunalul a reținut în esență că prin sentința civilă nr.8845/30.06.2008 Judecătoria Timișoaraa admis acțiunea formulată și precizată de reclamantul, împotriva pârâtului, a constatat că reclamantul și pârâtul sunt titularii dreptului de proprietate indiviză pe cote părți asupra terenului arabil extravilan în suprafață de 5 ha, înscris în titlul de proprietate nr.59700/67/14.10.2002 eliberat de Comisia județeană de aplicare a legii fondului funciar și a dispus înscrierea dreptului de proprietate asupra terenului de 5 ha înscris în titlul de proprietate menționat după cum urmează:
- CF nou nedefinitiv - nr.cad. A 619/8 reprezentând arabil extravilan suprafață de 4000 mp în favoarea lui și;
- CF nou nedefinitiv - nr.cad. A 570/1 reprezentând arabil extravilan suprafață de 19500 mp în favoarea lui și;
- CF nou nedefinitiv - nr.cad. A 568 reprezentând arabil extravilan suprafață de 14900 mp în favoarea lui;
- CF nou nedefinitiv - nr.cad. A 669/31/1 reprezentând arabil extravilan suprafață de 11600 mp în favoarea lui și;
Prin aceeași hotărâre, instanța a dispus sistarea stării de indiviziune asupra parcelei menționate anterior, respectiv: dezmembrarea parcelei A 619/8 în două subparcele, A 619/8/1, arabil extravilan, în suprafață de 2000 mp, reînscrisă în prezenta CF, în favoarea pârâtului și A 619/8/2 arabil extravilan, în suprafață de 2000 mp, transcrisă în CF nou nedefinitiv al localității, în favoarea reclamantului; dezmembrarea parcelei A 570/1 în două subparcele: 570/1/1, arabil extravilan, în suprafață de 17200 mp, care se reînscrie în prezenta CF, în favoarea reclamantului și A 570/1/2, arabil extravilan, în suprafață de 2300 mp, transcrisă în CF nou nedefinitiv al localității, în proprietatea pârâtului; dezmembrarea parcelei A 669/32/1 în două subparcele, /32/1/1, arabil extravilan, în suprafață de 5800 mp, reînscrisă în prezenta CF proprietatea pârâtului și A 669/32/1/2, arabil extravilan, transcrisă în CF nou nedefinitiv al localității în favoarea reclamantului, conform raportului de expertiză întocmit în cauză de expert ing.; a fost totodată atribuită parcela nr.top 568 pârâtului.
S-a reținut de prima instanță că reclamantul și pârâtul sunt proprietari pe cote părți asupra terenului arabil extravilan în suprafață de 5 ha teren înscris în titlu de proprietate nr.59700/67/14.10.2008 emis de Comisia județeană de aplicare a legii fondului funciar, teren care potrivit raportului de expertiză tehnică efectuat în cauză este comod partajabil în natură.
În drept hotărârea a fost motivată pe dispozițiile art.728 cod civil și art.35 din Legea 7/1996.
Prin apelul declarat împotriva sentinței civile nr.8845/30.06.2008 reclamantul a criticat neacordarea de către instanța de fond în totalitate a cheltuielilor de judecată, respectiv a onorariului de avocat în sumă de 100 lei și a taxei de timbru achitate la Oficiul de cadastru și Publicitate Imobiliară T pentru avizarea expertizei topo, în cuantum de 100 lei.
Pârâtul prin apelul declarat a solicitat schimbarea sentinței atacate în sensul ca atribuirea parcelelor să se facă în părți egale ca fiecăruia dintre părți să le revină atât parcele cu o poziționare bună și o valoare mare cât și parcele poziționate mai rău și cu o valoare mai mică.
Prin precizările depuse la dosar (fila 14 dosar apel) a arătat că deși a fost de acord cu ieșirea din indiviziune a solicitat anularea expertizei întrucât terenul trebuie împărțit la toți cei 6 frați. A solicitat audierea celor trei topografi care lucrează la expertul și care au identificat terenul din litigiu susținând că expertiza nu s-a întocmit de expertul desemnat în cauză.
Tribunalul a admis apelul reclamantului, obligându-l pe pârât la plata sumei de 1600 lei (100 lei onorariu avocațial, 100 lei contravaloarea avizării expertizei tehnice și 500 lei reprezentând din onorariul expertului) cu titlu de cheltuieli de judecată.
Apelul pârâtului a fost respins cu motivarea că pârâtul nu poate solicita ca partajarea terenului să se facă între toți cei șase frați câtă vreme titlul de proprietate asupra terenului a fost emis doar pe numele său și al reclamantului.
Cât privește modalitatea în care a fost partajat terenul între cei doi frați, tribunalul a constatat că potrivit raportului de expertiză întocmit în cauză și planșelor - anexă ale acestuia depuse la filele 88-91 fond, principala modalitate de împărțire a parcelelor a fost divizarea acestora în câte două subparcele egale, prin împărțirea pe lungime, rezultând subparcele de aceeași dimensiune și valoare, fiind identic amplasate față de căile de comunicație.
S-a reținut că doar în privința uneia dintre parcele, respectiv A 568, expertul a stabilit ca aceasta nu poate fi partajabilă în natură întrucât prin această modalitate de partaj nu ar avea acces la drumul public, propunând atribuirea acestei parcele, în integralitatea sa, alături de o suprafață de teren de 2300 mp dezmembrată din parcela învecinată 1570/1, în favoarea pârâtului.
S-a apreciat că modalitatea de partaj astfel cum a fost stabilită de expert este singura posibilitate pentru a fi asigurat accesul la drumul public al parcelei A 568. câtă vreme subparcela A 570/1/1 atribuită reclamantului este alipită subparcelei A 570/1/2 și învecinată parcelei A 568 atribuită pârâtului nu se poate reține că părțile nu au primit bunuri de aceeași natură (ambele parcele constituind terenuri extravilane) și valoare (parcele având suprafețe identice și fiind amplasate în același perimetru).
În termen împotriva deciziei civile nr.713/29.10.2008 pronunțată de Tribunalul Timișa declarat recurs pârâtul care a solicitat modificarea deciziei civile atacate în sensul respingerii acțiunii formulată de reclamantul.
În motivare arată că moștenirea de 5 ha teren pentru care s-a emis titlul de proprietate trebuie să revină celor 6 frați, astfel că reclamantului îi revine doar 83 ari din teren, mai mult, arată că nu fratele său (reclamantul ) a formulat acțiunea ci o persoană cu numele de - căruia reclamantul i s-a dat în întreținere.
Arată că a depus întâmpinare și precizări - prin care a arătat că nu s-a făcut succesiunea celor 5 ha teren - la care sun îndreptățiți și ceilalți frați, precizări asupra cărora instanța nu s-a pronunțat.
Arată că acțiunea nu putea fi soluționată fără ca în prealabil să se facă succesiunea.
Susține că expertiza topografică nu s-a efectuat de către expert și nu este însoțită de un proces-verbal în care să se consemneze că expertiza s-a efectuat în prezența părților.
Prin concluzii scrise, reclamantul intimat a solicitat respingerea recursului cu obligarea pârâtului recurent la plata cheltuielilor de judecată.
Examinând decizia civilă recurată în raport de motivele invocate, de dispozițiile art.728 Cod civil, de art.28 din Legea 7/1996 republicată, Curtea constată că recursul este nefondat.
Astfel, conform titlului de proprietate nr.57900/67 din 14.10.2002 emis de Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, reclamantului și pârâtului li s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra terenului ce a aparținut antecesorului lor, în suprafață de 5 ha teren în extravilan și 1600 mp teren în intravilanul localității.
Acțiunea formulată de reclamant a vizat în principal întabularea terenului dobândit în proprietate și ieșirea din indiviziune, prin parcelarea terenului situat în extravilanul localității.
Făcând o corectă aplicare a dispozițiilor art.728 Cod civil raportat la dispozițiile Legii 7/1996, prima instanță în baza raportului de expertiză topografică efectuată în cauză de expert tehnic a dispus întabularea terenului în CF și parcelarea acestuia în două loturi egale.
Conform încheierii de ședință din 29.10.2007 a Judecătoriei Timișoara (fila 14 dosar fond) și interogatoriului luat pârâtului, acesta a arătat că este de acord cu admiterea acțiunii de sistare a stării de indiviziune cu mențiunea că reclamantului îi revine doar 83 ari din teren.
De altfel, atât prin apelul declarat împotriva hotărârii primeiinstanțe cât și prin recursul de față, principala critică adusă de pârât vizează faptul că terenul cuprins în titlu de proprietate trebuie împărțit tuturor corlo 6 frați, și nu numai reclamantului și pârâtului.
În mod corect a respins tribunalul apelul declarat de pârât cu motivarea că pârâtul nu poate solicita ca partajarea terenului să se facă între toți frații câtă vreme titlul de proprietate asupra terenului a fost emis doar pe numele său și al reclamantului.
Este neîntemeiată de asemenea critica adusă deciziei atacate în sensul că deși a solicitat dezbaterea succesiunii după autorii și și partajarea celor 5 ha teren înscrise în titlu de proprietate în mod egal părților din litigiu și fraților acestora - având în vedere, că în cauză nu s-a formulat o cerere reconvențională de pârât, iar principiul disponibilității în procesul civil lasă la libera apreciere a reclamantului fixarea cadrului procesual și limitelor cererii inclusiv cu privire la persoanele cu care înțelege să-și dispute obiectul litigiului.
La obiecțiunile formulate de pârât, expertul a răspuns, iar pârâtul deși a criticat expertiza - cu motivarea că nu au fost stabilite părți egale raportat la poziționarea terenului - nu a solicitat o expertiză contrarie nici la judecata în fond a cauzei și nici la instanța de apel, or, potrivit art.212 (2) prevăd că expertiza contrarie va putea fi cerută motivat la primul termen după depunerea lucrării.
S-a reținut corect de către tribunal că prin modalitatea de partajare a terenului prin expertiza efectuată și necombătută printr-o altă expertiză, părțile au primit aceeași suprafață de teren iar parcelele au fost astfel partajate încât să se asigure accesul la drumul public și fiind vorba doar de teren extravilan, și împărțit egal parcelele, respectiv fiecare parte primind în total din întreg terenul, parcelele nu au valoare diferită, fiind amplasate în același perimetru.
Față de considerentele arătate, Curtea în baza art.312 Cod procedură civilă va respinge recursul declarat de pârâtul.
În baza art.274 Cod procedură civilă va obliga pe pârâtul recurent să plătească reclamantului intimat suma de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâtul împotriva deciziei civile nr.713 din 29.10.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-.
Obligă pe pârâtul recurent să plătească reclamantului intimat suma de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 24 februarie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR 3: Adriana Corhan Dr.- -
GREFIER
- -
Red.ML/26.02.2009
Dact./27.02.2009
Judecătoria Timișoara -judecător
Tribunalul Timiș -judecători,
2 ex.
Președinte:Maria LăpădatJudecători:Maria Lăpădat, Ion Graur, Adriana Corhan
