Obligație de a face. Decizia 171/2010. Curtea de Apel Craiova
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 171
Ședința publică de la 09 Februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Dan Spânu
JUDECĂTOR 2: Emilian Lupean
JUDECĂTOR 3: Alexandrina Marica
Grefier: - - -
Pe rol judecarea recursului formulat de pârâtul SC SA împotriva deciziei civile nr. 2622 din data de 9 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosar nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanți, și intimata pârâtă, având ca obiect obligație de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurentul pârât SC SA, intimata pârâtă, reprezentate de consilier juridic și intimații reclamanți,.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat instanței că recursul este declarat împotriva unei decizii irevocabile precum și netimbrarea acestuia cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 128 lei și timbrul judiciar de 5 lei, după care;
Consilier juridic pentru recurentul pârât SC SA, a depus la dosar chitanța nr. -/08.02.2010, reprezentând dovada achitării taxei judiciare de timbru și un set de înscrisuri.
Instanța, din oficiu, a pus în discuția părților excepția de admisibilitate a recursului formulat de pârâtul SC SA în raport de dispozițiile art. 299 Cod procedură civilă, având în vedere că acesta este declarat împotriva unei decizii irevocabile pronunțată de Tribunalul Gorj, ca instanță de recurs.
Consilier juridic pentru recurentul pârât SC SA și intimata pârâtă, a arătat că recursul formulat în cauză este admisibil, întrucât Tribunalul Gorj în mod greșit a soluționat cauza ca instanță de recurs, calea de atac împotriva hotărârii pronunțate de Judecătoria Motru, fiind apelul și nu recursul.
A arătat că, petitul principal al cererii de chemare în judecată, având ca obiect obligația de a face, nu era evaluabil în bani, constând într-o prestație prin care să se redea în circuitul agricol terenul în suprafață de 9120 mp, individualizat în raportul de expertiză.
Pe cale de consecință, a solicitat respingerea excepției și admiterea recursului, casarea deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Gorj ca instanță de apel.
Intimații reclamanți și, având pe rând cuvântul, au solicitat admiterea excepției și respingerea recursului ca inadmisibil, cu cheltuieli de judecată.
CURTEA
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Motru sub nr- reclamanții și au chemat în judecată pârâtele SC Energetic SA și și au solicitat să fie obligate cele două pârâte să redea agriculturii și să planteze cu culturile pe care le-au degradat terenurile proprietatea reclamanților situate în com., sat, jud. G în punctul " lui "; să fie obligate în solidar pârâtele la plata uzufructului pe anii 2006-2008 în sumă de 3000 lei întrucât datorită lucrărilor efectuate, nu au putut folosi terenul. Au mai solicitat obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.
La termenul de judecată din 8.09.2009 reclamanții au arătat, că nu solicită valoarea comercială a terenului, ci uzufructul și că înțeleg să renunțe la capătul de cerere privind uzufructul.
Prin sentința civilă nr.1352 din 18.05.2009 pronunțată de Judecătoria Motru, în dosarul nr-, s-a luat act de renunțarea la judecată a reclamanților cu privire la capul de cerere privind uzufructul.
S-a admis capătul de cerere privind obligația de a face formulat de reclamanții și în contradictoriu cu pârâtele SC Energetic SA și, fiind obligate în solidar pârâtele să redea în circuitul agricol terenul individualizat în raportul de expertiză, de 9120 mp. și la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 519 lei.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că reclamanții sunt proprietarii unei suprafețe de teren de 1,014 ha potrivit titlului de proprietate nr. - din 20.11.2006, titlu de proprietate a cărui legalitate a fost verificată constatându-se că este emis legal.
-, prin raportul de expertiză efectuat în cauză s-a stabilit că pârâta a afectat prin lucrările miniere o suprafață de 9120 mp, 2720 mp situată în tarlaua 11 parcela 412/4 și 6400 mp situată în tarlaua 11 parcela 500/7 și că terenul este afectat de lucrări miniere și nu poate fi folosit conform categoriei de folosință înscrisă în titlul de proprietate.
Cu privire la apărarea pârâtei în sensul că terenul exploatat a fost dobândit de la numita s-a reținut că terenurile cuprinse în promisiunea bilaterală de vânzare-cumpărare încheiată cu aceasta nu se suprapun peste terenurile din titlul de proprietate al reclamanților.
-, este de prisos a se cerceta acest aspect, deoarece promisiunea bilaterală de vânzare-cumpărare nu realizează prin ea însăși un transfer al dreptului de proprietate de la către pârâtă.
S-a concluzionat că reclamanții sunt proprietari asupra suprafeței de 9120 mp și că acest teren este afectat de lucrările miniere efectuate de pârâtă pentru exploatarea zăcămintelor.
De asemenea, s-a reținut că repararea prejudiciului presupune repunerea părților în situația anterioară degradării terenului urmând ca să fie admisă cererea și să fie obligate, în solidar pârâtele să redea în circuitul agricol terenul de 9120 mp individualizat în raportul de expertiză.
Împotriva sentinței a declarat recurs pârâta SC Energetic SA.
Sentința recurată este criticată, arătându-se că terenurile reclamanților se suprapun peste terenurile numitei ce au făcut obiectul promisiunii de vânzare cumpărare autentificată sub nr. 376/13.01.2006 și că actul de vânzare cumpărare nu a putut fi perfectat, datorită existenței mai multor litigii, astfel că instanța a apreciat greșit în sensul că terenurile nu se suprapun.
S-a invocat declarațiile contradictorii ale martorilor audiați în cauză cu privire la individualizarea terenului din litigiu și s-a susținut că martorii propuși de reclamanți cunoșteau doar faptul că aceștia aveau terenuri în zonă, dar nu puteau preciza tarlaua și parcela în care sunt cuprinse acestea, că punctul, lui, are o întindere mare, iar suprafața de 6400. situată în tarlaua 11 parcela 500/7 se află în punctul,
Recurenta a apreciat că depozițiile martorilor audiați pentru reclamanți se referă la terenurile care au fost deja înstrăinate prin contracte de vânzare cumpărare, ce au fost depuse la dosar de către intimatul reclamant și de fratele său Al. și nu la terenul din litigiu.
De asemenea, s-a susținut că amplasamentele terenurilor acordate de comisia locală nu au fost corecte, de îndată ce chiar aceasta solicită anularea actelor intimaților reclamanți.
Recurenta a considerat că obligația stabilită de instanță nu poate fi executată, pentru că nu au fost excavate terenurile acestora, ci terenurile dobândite de la, iar redarea în circuitul agricol nu este posibilă.
S-a mai susținut că s-a respins cererea privind constatarea nulității absolute a titlului de proprietate eliberat intimaților reclamanți, dar și cererea reconvențională introdusă de aceștia privind anularea adeverinței de proprietate nr. 1664/17.04.2005 emisă numitei de la care recurenta a achiziționat terenurile, reținându-se că aceasta este persoană îndreptățită la reconstituire.
Prin decizia civilă nr. 2622/2009 Tribunalul Gorja dispus respingerea recursului ca nefondat reținându-se că reclamanții au făcut dovada dreptului lor de proprietate asupra terenului din litigiu, au depus titluri de proprietate definitive, iar pârâta a exploatat acest teren în folosul activității sale industriale.
În consecință pârâta are obligația să redea terenul pentru exploatare agricolă.
Împotriva acestei hotărâri au formulat un nou recurs pârâtele și solicitând casarea cu trimitere pentru rejudecare la Tribunalul Gorj ca instanță de apel.
Recurenta a arătat că obiectul cererii nu poate fi evaluat, fiind o obligație de a face și deci tribunalul trebuia investit cu judecarea apelului, decizia pronunțată în recurs fiind nelegală.
Recursul este nefondat.
Reclamanții au solicitat prin acțiunea lor obligarea pârâtelor să efectueze lucrări de revendicare a terenului proprietate personală, pe care l-au folosit și l-au degradat cu ocazia exploatării industriale.
Așadar temeiul acțiunii reclamanților îl constituie dispozițiile art. 998, 999 Cod civil, motivul promovării ei fiind acoperirea daunelor cauzate de pârâte la terenul proprietatea lor.
Folosind acest teren pârâtele i-au produs degradări, așa încât au obligația ca la predarea lui către proprietari să remedieze daunele cauzate. Ori daunele prin însăși natura lor, prin însuși faptul că sunt destinate să acopere un prejudiciu, au o principală componentă materială.
Chiar dacă pârâtele nu sunt obligate să achite plata unor despăgubiri, ci să remedieze stricăciunile pricinuite, activitatea de remediere este de natură valorică, ea putând oricând a fi transformată în echivalent bănesc.
Orice faptă care produce un prejudiciu, iar acesta este strict de natură materială, acest prejudiciu nu poate fi decât cuantificabil valoric.
Astfel, orice critică a recurentelor legată de natura valorică a cauzei sunt nefondate.
Instanța a apreciat corect și legal natura cererii reclamanților, a soluționat cauza ca instanță de recurs, iar decizia irevocabilă astfel pronunțată este perfect legală.
Critica recurentei este în consecință nefondată, Curtea urmând a dispune respingerea recursului la recurs formulat de recurentă ca inadmisibil.
În baza art. 274 Cod pr.civ. recurentul va fi obligat la 119,99 lei cheltuieli de judecată către intimatul reclamant.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca inadmisibil recursul formulat de pârâtul SC SA împotriva deciziei civile nr. 2622 din data de 9 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosar nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanți, și intimata pârâtă .
Obligă recurenta la 119,99 lei cheltuieli de judecată către intimatul reclamant.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 09 Februarie 2010.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red. Jud.
2 ex/11.02.2010
Tehnored.
Jud. fond. Șt.
Jud. apel
Președinte:Dan SpânuJudecători:Dan Spânu, Emilian Lupean, Alexandrina Marica