Obligație de a face. Decizia 184/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL ORADEA
SECȚIA CIVILĂ MIXTĂ
DOSAR NR-
COMPLETUL - I/
DECIZIA CIVILĂ NR. 184/2009 -
Ședința publică din 3 februarie 2009
PREȘEDINTE: Roman Florica R - - judecător
- - - - JUDECĂTOR 2: Bocșe Elena
- - - - JUDECĂTOR 3: Pantea Viorel
- - - - grefier
Pe rol fiind pronunțarea asupra recursului civil declarat de reclamanta ). ) domiciliată în O,-, - 15,. B,. 23, județul B, în contradictoriu cu intimații pârâți domiciliată în O,-, - 15,. B,. 23, județul B, în calitate de moștenitoare a defunctului, domiciliat în O,-, județul B și - domiciliat în, nr. 556, județul B, împotriva deciziei civile nr. 157 din 29 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, prin care a fost schimbată în totalitate sentința civilă nr. 4412 din 18 iunie 2007 pronunțată de Judecătoria Oradea în dosar nr-, având ca obiect: obligația de a face.
Se constată că dezbaterea în fond a cauzei a avut loc la data de 20 ianuarie 2009, când părțile prezente au pus concluziile consemnate în încheierea de ședință din acea zi, ce face parte integrantă din prezenta, dată la care s-a amânat pronunțarea hotărârii la 27 ianuarie 2009, respectiv 3 februarie 2009.
CURTEA DE APEL
deliberând,
Constată că, prin sentința civilă nr. 4412 din 18 iunie 2007 pronunțată de Judecătoria Oradea în dosar nr-, s-a admis în parte acțiunea precizată, formulată de reclamanta, fostă, în contradictoriu cu pârâții, și; s- dispus sistarea indiviziunii dintre părți cu privire la imobilul situat în O,-, - 15,. B,. 23, înscris în nr. 34024 O, nr. top. 4921/2/23; s-a atribuit imobilul în întregime reclamantei și a fost obligată aceasta să achite pârâților în termen de 30 zile de la rămânerea irevocabilă a prezentei, suma de 22.000 euro echivalent în lei la data plății, cu titlu de sultă; s-a respins cererea reclamantei de a se stabili că din starea de coproprietate comună s-a născut creanța constând în cota de 1/2 din suma de 2.500 lei, și a fost obligat pârâtul să plătească reclamantei această sumă.
Prin considerentele sentinței se reține în esență că, potrivit înscrierilor din nr. 34024 O, părțile sunt coproprietare asupra imobilului cu nr. top. 4921/2/23, reclamanta având cota de 1/2, iar pârâții împreună cota de 1/2. Dreptul de proprietate al reclamantei a fost înscris în cartea funciară în urma unui proces de partaj cu pârâtul, care figura înscris anterior în cartea funciară alături de fosta soție, actualmente decedată. În procesul de partaj a figurat și fiul acesteia, pârâtul, lipsind însă soțul supraviețuitor, astfel că hotărârea de partaj este opozabilă doar pârâtului.
Nu s-a făcut niciodată partajul bunurilor comune între și, soțul supraviețuitor al acesteia, revendicând cota de 1/8 din întregul imobil, fără a dori însă acțiune de partaj și fără a deține certificat de moștenitor.
Față de acestea, instanța a constatat că reclamanta are în mod cert cota de 1/2 din imobil, pârâții deținând cealaltă cotă de 1/2, însă fără a se cunoaște cotele lor, întrucât provin din proprietate devălmașă și nu s-a făcut partaj și nici succesiune după soția defunctă.
Pârâtul revendică cota de 1/8 din întregul imobil, însă aceasta nu este certă în condițiile arătate mai sus, depinzând de soluționarea partajului și a succesiunii.
Pârâții au fost de acord cu valoarea de 44.000 euro a apartamentului, propusă de reclamantă.
Așa fiind, față de dispozițiile art. 728 Cod civil, întrucât nimeni nu poate fi ținut a rămâne în indiviziune, instanța a dispus sistarea indiviziunii dintre părți, atribuind imobilul în natură reclamantei cu obligarea acesteia la o sultă în cuantum de 22.000 euro în favoarea pârâților, aceștia urmând a-și reglementa ulterior cotele.
În ce privește cererea reclamantei de a se stabili că din starea de coproprietate comună s-a născut creanța constând în cota de 1/2 din suma de 2.500 lei și de a fi obligat pârâtul, să plătească reclamantei această sumă, instanța a constatat că aceasta este neîntemeiată și a respins-o, întrucât respectivele creanțe nu s-au născut din raportul de coproprietate ci din raporturi locative, urmând a fi reglementate printr-o acțiune în pretenții, timbrată potrivit legii. Apoi, chitanțele depuse la dosar nu fac dovada certă a persoanei care a achitat, unele fiind pe numele reclamantei, altele pe numele pârâtului, iar altele pe numele ambilor, părțile locuind împreună.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel reclamanta și pârâtul.
Prin decizia civilă nr. 157 din 29 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, a fost respins apelul formulat de reclamanta și s-a admis ca fondat apelul civil formulat de pârâtul, iar în consecință a fost schimbată în tot sentința în sensul că s-a respins acțiunea precizată, formulată de reclamanta.
Pentru a pronunța în acest mod, instanța de apel a reținut după cum urmează:
Asupra imobilului situat în O, str. -, nr. 21, - 15,. B,. 23, înscris în nr. 34024 O, nr. top. 4921/2/23, sunt proprietari pârâtul și soția sa decedată,. efectuată sub B 5 din nr. 34024 O are doar un efect de informare. Această notare s-a efectuat în baza sentinței civile nr. 2138/2003 a Judecătoriei Oradea, rămasă irevocabilă, sentință prin care se recunoaște contribuția reclamantei () la plata ratelor achitate în vederea cumpărării apartamentului în litigiu, cota contributivă a acesteia la achitarea prețului integral al apartamentului fiind de 1/2 parte din valoarea acestuia.
Întrucât pârâtul, în calitate de soț din cea de-a doua căsătorie a defunctei, sau pârâtul, în calitate de fiu al defunctei, nu au solicitat dezbaterea succesiunii după soție, respectiv mama lor, iar reclamanta () nu a dovedit vreun drept de proprietate asupra imobilului (imobilul fiind dobândit în baza contractului de construire nr. 1479/1.02.1977, contract încheiat sub durata căsătoriei soților și ) instanța a constatat inadmisibilitatea cererii de sistare a stării de indiviziune și în consecință netemeinicia și nelegalitatea sentinței apelate.
În ceea ce privește capătul de cerere privind obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de întreținere în cota de 1/2 parte din suma totală de 5.000 RON, instanța a reținut următoarele:
Reclamanta, potrivit chitanțelor depuse la dosar (filele 21-24) și adeverinței emisă de către Asociația de Proprietari - nr. 159 (fila 26), a achitat o parte din cheltuielile asociației de proprietari. Potrivit chitanțelor emise de către - Transilvania Nord, cheltuielile privind furnizarea energiei electrice au fost achitate de către pârâtul. Astfel, toate aceste acte de folosință au fost exercitate de către cele două părți în baza mandatului tacit reciproc de reprezentare între soți. Măsura solicitată de către reclamantă, în sensul obligării pârâtului de rând 1 la plata cotei de 1/2 din contravaloarea cheltuielilor de întreținere, ar echivala cu înlăturarea, pe cale judecătorească, a dispozițiilor art. 35 Codul familiei privitoare la drepturile soților, ceea ce este inadmisibil.
Față de considerentele expuse, instanța a respins apelul formulat reclamantă și a admis apelul declarat de pârâtul, potrivit dispozitivului deciziei.
Împotriva acestei decizii, la data de 19 iunie 2008 declarat recurs reclamanta, solicitând repunerea sa în termenul de recurs și, pe cale de consecință, a admite recursul, a modifica decizia în sensul admiterii acțiunii sale și a respinge acțiunea reconvențională, cu cheltuieli de judecată.
În dezvoltarea motivelor de recurs s-a învederat că decizia atacată i-a fost comunicată, la solicitarea sa, în data de 9 iunie 2008, perioadă în care de altfel ea s-a aflat mai mult în spital cu intimatul, care a fost grav bolnav, acesta decedând în cursul lunii iunie 2008.
Recurenta susține că în mod greșit instanța de apel a respins acțiunea sa, deoarece intimații nu au nici un drept de proprietate asupra imobilului din litigiu, care a fost achiziționat sub durata căsătoriei sale cu intimatul decedat.
Prin concluziile scrise depuse la dosar, înregistrate la data de 27 ianuarie 2009, recurenta a solicitat a se dispune casarea deciziei atacate cu trimiterea cauzei spre rejudecare.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimatul a solicitat respingerea ca tardiv a recursului de față, iar în subsidiar, respingerea acestuia ca nefondat, cu cheltuieli de judecată, ceilalți intimați, prin reprezentanții lor, în ședința publică din 20 ianuarie 2009, punând aceleași concluzii, cu obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată.
Verificând hotărârea atacată prin prisma motivelor de recurs cât și din oficiu, conform art. 306 sub aspectul tuturor nulităților prevăzute de art. 304 Cod procedură civilă, Curtea de APEL ORADEAa reținut următoarele:
Decizia civilă nr. 157 din 29 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor, a fost comunicată reclamantei recurente, potrivit procesului verbal de predare depus la fila 32 - dosar apel, la data de 23 aprilie 2008, prin afișare, agentul procedural făcând mențiunea că nu a fost găsită nici o persoană la adresa respectivă.
Recurenta a locuit la aceeași adresă cu fostul său soț, care, la data de 20 aprilie 2008 fost internat la Spitalul Clinic Municipal " " din O, cu diagnosticul de hepatită cronică toxică, pancreatită cronică, etc. fiind externat la data de 14 mai 2008, după cum rezultă din copia biletului de ieșire din spital depusă la fila 18 din dosarul instanței de recurs, perioadă în care aceasta l-a îngrijit, însoțindu-l la spital.
Ca urmare a bolilor de care suferea, intimatul a decedat la scurt timp după externarea sa, respectiv la data de 2 iunie 2008.
Aceste împrejurări sunt apreciate de către instanță ca făcând parte din acele împrejurări vizate de textul art. 103 Cod procedură civilă, care au împiedicat-o pe reclamantă să exercite în termenul legal calea de atac a recursului împotriva deciziei instanței de apel, considerente față de care va admite cererea sa de repunere în termenul legal de declarare a recursului de față.
În ceea ce privește fondul cauzei, este de precizat că reclamanta a solicitat prin acțiunea înregistrată la data de 30 octombrie 2006, sistarea stării de indiviziune asupra imobilului înscris în nr. 34024 O, nr. top. 4921/2/23, solicitând să-i fie atribuit în natură, cu obligarea sa la plata sultei corespunzătoare.
Imobilul în litigiu reprezintă în natură apartamentul nr. 23, compus din două camere și dependințe, situat în O, str. -, în coala de carte funciară fiind întabulat dreptul de proprietate al intimatului (în prezent decedat) și al fostei soții, prin încheierea nr. 5811 din 31 octombrie 1989.
Prin sentința civilă nr. 7473/1978 a Judecătoriei Oradea (filele 53 - 54 dosar fond), a fost desfăcută căsătoria celor doi soți și, iar din considerentele acesteia rezultă că soții s-au despărțit în fapt în anul 1976, din căsătoria acestora rezultând un copil, respectiv intimatul din prezenta cauză, născut la 17.01.1974.
Apartamentul din litigiu a fost contractat în baza contractului de construire nr. 1479 din 1 februarie 1977 (fila 51 dosar fond), pe numele defunctului și al fostei soții, cu prețul de 79.550 lei, din care beneficiarul se obliga să achite un avans de 24.550 lei, restul fiind plătit în rate lunare.
Prima soție a defunctului a decedat la data de 27 august 1994 (fila 37 dosar fond), în cauză figurând în calitate de moștenitori ai acesteia fiul și soțul supraviețuitor.
Reclamanta a susținut că a achitat cu titlu de rate în contul apartamentului, contravaloarea cotei de 1/2 parte din imobil, invocând în acest sens și sentința civilă nr. 2138/2003 a Judecătoriei Oradea (filele 16 - 17 dosar fond).
Instanța de apel, constatând că reclamanta nu are calitatea de coproprietară asupra imobilului din litigiu, în mod corect a apreciat că cererea formulată de către aceasta, având ca obiect sistarea stării de indiviziune asupra apartamentului este inadmisibilă, reclamanta având asupra imobilului doar un drept de creanță și nu de proprietate.
Ulterior însă pronunțării deciziei civile nr. 157/2008 de către Tribunalul Bihor, intimatul coproprietar a decedat (la data de 2 iunie 2008), iar prin testamentul autentificat sub nr. 1017 din 6 mai 2008 de către, acesta a lăsat întreaga sa avere mobilă și imobilă în favoarea reclamantei recurente, fosta sa soție, de care a divorțat prin sentința civilă nr. 3002/2002 a Judecătoriei Oradea.
Așa fiind, în calitate de legatară universală a defunctului, recurenta a dobândit calitatea procesuală de a putea solicita partajarea masei succesorale rămasă în urma defunctului, inclusiv cu privire la apartamentul din litigiu.
Referitor la imobil, așa cum s-a arătat mai sus, acesta este întabulat pe numele defunctului și al primei sale soții, cu toate că la data contractării acestuia cei doi soți erau separați în fapt, s-a achitat inițial un avans și ulterior, diferența s-a achitat în rate lunare, inclusiv sub durata căsătoriei intimatului decedat cu recurenta.
Instanța de recurs apreciază că se impune a se stabili în concret contribuția efectivă a primei soții a defunctului la achiziționarea acestui imobil, aspecte care au fost omise de către instanțe cu ocazia soluționării în fond a cauzei.
Față de cele relevate mai sus, Curtea de APEL ORADEA, în temeiul art. 312 alin. (3) Cod procedură civilă, va admite ca fondat recursul civil de față, va casa decizia civilă nr. 157/2008 a Tribunalului Bihor și va desființa sentința civilă nr. 4412/2007 a Judecătoriei Oradea, cu trimitere spre rejudecare aceleiași instanțe, în vederea completării probațiunii și a se avea în vedere situația nou intervenită, ca urmare a decesului proprietarului tabular și a testamentului lăsat de către acesta.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite cererea de repunere în termenul de recurs, formulată de recurenta.
ADMITE ca fondat recursul civil declarat de reclamanta ). ) împotriva deciziei civile nr. 157 din 29 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o casează și desființează sentința civilă nr. 4412 din 18 iunie 2007 pronunțată de Judecătoria Oradea, cu trimitere pentru o nouă judecare la Judecătoria Oradea, ținând seama de considerentele prezentei decizii.
Cheltuielile de judecată și onorariul de avocat vor fi avute în vedere la rejudecarea cauzei.
Pronunțată în ședința publică de azi, 3 februarie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
R - - - - - - -
red.
în concept la 25.02.2009
jud.fond.
jud.apel. -
dact.
2 ex./27.02.2009
Președinte:Roman FloricaJudecători:Roman Florica, Bocșe Elena, Pantea Viorel
