Obligație de a face. Decizia 1922/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL ORADEA
SECȚIA CIVILĂ MIXTĂ
DOSAR NR-
COMPLETUL - I/
DECIZIA CIVILĂ NR. 1922/2009 -
Ședința publică din 18 decembrie 2009
PREȘEDINTE: Pantea Viorel judecător
- R - - JUDECĂTOR 2: Roman Florica
- - - - JUDECĂTOR 3: Bocșe Elena
- - - - grefier
Pe rol fiind pronunțarea asupra recursului civil declarat de pârâții și domiciliați în O,-, - 41,. 5, județul B în contradictoriu cu intimata reclamantă "" - cu sediul în O,-, județul B și intimații pârâți HB. domiciliați în O,-, - 29,. 1,. 6, județul B, domiciliat în O,-, - 30,. 13, județul B, domiciliat în O,-, - 41,. 5, județul B, domiciliat în O,-, - 43,. 13, județul B, și domiciliați în O,-, - 39,. 7, județul B, împotriva deciziei civile nr. 238 din 23 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, prin care a fost păstrată în totalitate sentința civilă nr. 7064 din 5 noiembrie 2008 pronunțată de Judecătoria Oradea în dosar nr-, având ca obiect: obligația de a face.
Se constată că dezbaterea în fond a cauzei a avut loc la data de 15 decembrie 2009, când părțile prezente au pus concluziile consemnate în încheierea de ședință din acea zi, ce face parte integrantă din prezenta, dată la care s-a amânat pronunțarea hotărârii la 18 decembrie 2009.
CURTEA DE APEL
deliberând,
Constată că, prin sentința civilă 7064 din 5 noiembrie 2008 pronunțată de Judecătoria Oradea în dosar nr-, a fost admisă cererea principală formulată și precizată de reclamanta "" - O împotriva pârâților, și, ca moștenitori ai pârâtului; a fost respinsă cererea reconvențională formulată și precizată de reclamanții reconvenționali, împotriva pârâtei "" - O; s-a dispus obligarea pârâților la ridicarea garajelor edificate pe suprafața de teren aflată în proprietatea reclamantei, respectiv pe imobilul înscris în nr. 3751 O, nr. top. 4525/2 și nr. top. 8763/4743 ori, în caz de refuz, să procedeze la ridicarea garajelor pe cheltuiala pârâților; s-a dispus rectificarea înscrierilor de carte funciară menționată anterior, în sensul anulării mențiunilor de sub B 29-33 și de sub B 34-37 și au fost obligați pârâții să plătească reclamantei cheltuieli de judecată în sumă de 3.814,5 lei.
În motivarea hotărârii, instanța a arătat că prin dispoziția nr. 81/10.02.2003 a Primarului Municipiului O s-a dispus restituirea în natură a imobilelor înscrise în nr. 3751 O, nr. top. 4525/2 și 8763/4743 - în baza Legii nr. 10/2001 - pârâților aducându-li-se la cunoștință în acest sens că le-au fost reziliate contractele de închiriere pentru garajele aflate pe acest teren.
Imobilul cumpărat de reclamantă este ocupat parțial de garajele părților.
Față de prevederile art. 24, 36 din Legea nr. 7/1996 și a art. 494 Cod civil, instanța a considerat că reclamanta este îndreptățită să solicite ridicarea garajelor situate pe terenul proprietatea sa, în calitate de proprietar, și să dispună în acest sens, precum și a rectificării de carte funciară.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel pârâții, și.
Tribunalul Bihor, prin decizia civilă nr. 238 din 23 iunie 2009 pronunțată în dosar nr-, a respins ca nefondat apelul și a păstrat în totalitate sentința instanței de fond.
Pentru a pronunța în acest mod, instanța a reținut următoarele:
Reclamanta a dobândit dreptul de proprietate asupra terenurilor înscrise în nr. 3751 O, nr. top. 4525/2 și 8763/4743, în baza contractului de vânzare -cumpărare autentificat sub nr. 466/11.05.2007 de.
Prin dispoziția nr. 81/10 februarie 2003 Primarului Municipiului O s-a dispus restituirea în natură a imobilelor petentei.
Așadar, imobilele în litigiu au făcut obiectul Legii nr. 10/2001.
Corect a apreciat prima instanță că reclamanta, în calitate de proprietară, este îndreptățită să se bucure de toate atributele dreptului său de proprietate și ca urmare este îndreptățită să solicite ridicarea garajelor de pe imobilul - teren cumpărat de reclamantă.
După restituirea către persoana îndreptățită a terenului, proprietarii garajelor au fost notificați cu privire la faptul că în conformitate cu art. 2 litera "c" din contractele de închiriere, odată cu retrocedarea, acestea au încetat.
Prin Hotărârea Consiliului Local O nr. 44/17.12.2003 s-a dispus ca în ceea ce privește garajele auto construite pe terenurile restituite, nu se mai aplică prelungirea contractelor de închiriere cu deținătorii garajelor.
Nu mai există nici o dovadă în sensul că terenurile restituite nu sunt cele de sub garaje, din actele de la dosar rezultă în mod evident acest aspect, mai mult, în ceea ce privește nr. top. 8763/4743 și 4525/2 instanțele de judecată s-au pronunțat în sensul că s-a dispus restituirea integrală a terenului, așa cum rezultă din decizia civilă nr. 213/2007 pronunțată de Curtea de Apel Oradea în dosar nr- și a deciziei civile a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Referitor la termenul prevăzut în contract, se constată că oricum aceste contracte au încetat de drept.
Față de cele de mai sus, tribunalul a respins apelul ca neîntemeiat.
Împotriva acestei decizii, în termen au declarat recurs pârâții recurenți și a, solicitând modificarea în totalitate a hotărârii atacate, în sensul respingerii acțiunii principale și admiterii acțiunii reconvenționale.
În motivarea recursului se arată că instanța a ignorat înscrisurile și actele juridice prezentate de pârâți, înscrisuri ce dovedesc atât legalitatea construcțiilor edificate pe terenul ce a constituit la data edificării proprietatea Statului Român, precum și legalitatea titlului deținut de pârâți asupra terenurilor.
În fond, buna credință a pârâților recurenți rezidă în faptul că au edificat construcțiile pe un teren care la data realizării construcției a constituit în întregime proprietatea Statului Român, atribuit în folosință în baza unor contracte de închiriere prelungite succesiv, cu valabilitate până la data de 17.12.2008 conform Hotărârii Consiliului Local al Municipiului O nr. 934/17.12.2003.
Dreptul de proprietate al recurenților asupra construcțiilor edificate pe teren și asupra legalității acestora a fost consacrat prin sentințele civile nr. 5762/1997 și nr. 5757/1997 ale Judecătoriei Oradea, precum și conform nr. 24/1998.
Mai mult, prin decizia nr. 213/A/2007 a Curții de Apel Oradea și decizia nr. 1614/2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a fost respinsă acțiunea reclamantei privind restituirea integrală în natură a terenului cu nr. top. 4525/1, instanța arătând că edificatele pârâților au intrat în legalitate prin pronunțarea hotărârii judecătorești prin care s-a dispus întabularea lor în cartea funciară.
Mai arată că nu se poate reține în culpa pârâților faptul că contractele de închiriere încheiate cu Primăria Municipiului O vizează numai terenul cu nr. top. 4525/1, omițându-se terenul cu nr. top. 4525/2 și 8763/4743, teren care deși ocupat de construcțiile durabile edificate în mod legal de pârâți, a fost totuși retrocedat prin dispoziția Primarului Municipiului O și dobândit apoi de reclamantă prin contract de vânzare cumpărare.
Dimpotrivă, poate fi reținută reaua credință în sarcina reclamantei, care la data cumpărării terenului știa că pe o porțiune de teren sunt edificate garajele pârâților.
În ceea ce privește solicitarea pârâților din acțiunea reconvențională de a vinde acestora terenul de sub garaje, solicitarea se fundamentează pe faptul că aceeași solicitare a fost adresată și Consiliului Local O pentru porțiunea proprietatea Statului Român, identificată cu nr. top. 4525/1.
În drept, invocă dispozițiile art. 304 pct. 7, 8, 9 Cod procedură civilă.
Intimata "" - O, prin întâmpinarea depusă la dosar, a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Examinând recursul prin prisma motivelor invocate, precum și din oficiu, Curtea reține următoarele:
Terenul în litigiu, înscris în nr. 3751 O, cu nr. top. 4525/2 și 8763/4743, a fost restituit în natură fostei proprietare prin Dispoziția nr. 81 din 10 februarie 2003 Primarului Municipiului
Ulterior, prin contractul de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 466 din 11 mai 2007, terenul a fost înstrăinat reclamantei "" - O, aceasta întabulându-și dreptul de proprietate în cartea funciară.
Din expertiza topografică efectuată în cauză rezultă că pe terenul în litigiu se află edificate o parte din garajele pârâților și.
Este adevărat că recurenții și-au întabulat dreptul de proprietate asupra construcțiilor, în baza sentinței civile nr. 5762/1997 a Judecătoriei Oradea, însă înscrierea vizează numai topograficul 4525/1 în suprafață de 255 mp. nu și parcelele ce fac obiectul prezentei cauze.
Pe de altă parte, este adevărat că prin Hotărârea nr. 934 din 17 decembrie 2003, Consiliul Local Oad ispus prelungirea contractelor închiriere pentru deținătorii de garaje, pe o durată de 5 ani, fiind însă exceptate terenurile restituite foștilor proprietari, cum este și cazul în prezenta speță, sens în care i-a și notificat pe recurenți și pe alți deținători de garaje în legătură cu rezilierea contractelor de închiriere.
Oricum însă, contractele de închiriere încheiate anterior cu recurenții aveau ca obiect doar terenul aferent parcelei topografice 4525/1, nu și terenul în litigiu.
Prin urmare, fiind proprietarul terenului, reclamanta este îndreptățită să-și exercite pe deplin prerogativele dreptului de proprietate potrivit art. 480 Cod civil, iar în cazul edificării de construcții de către un terț pe terenul său, să opteze potrivit art. 494 Cod civil, între a le ține pentru sine sau a îndatora acea persoană să le ridice, reclamanta optând pentru aceasta din urmă variantă.
Referitor la cererea reconvențională, în mod corect a fost ea respinsă de instanță, reclamanta în considerarea caracterului absolut, inalienabil și perpetuu al dreptului său de proprietate, neputând fi obligată să și-l înstrăineze.
Față de considerentele mai sus expuse, Curtea urmează în baza art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, coroborat cu art. 316 și 296 Cod procedură civilă, să respingă recursul ca nefondat.
În baza art. 274 Cod procedură civilă, recurenții vor fi obligați să plătească intimatei reclamantei "" - O suma de 1.250 lei cheltuieli de judecată în recurs, reprezentând onorariu avocațial
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE ca nefondat recursul civil declarat de pârâții și domiciliați în O,-, - 41,. 5, județul B în contradictoriu cu intimata reclamantă "" - cu sediul în O,-, județul B și intimații pârâți HB. domiciliați în O,-, - 29,. 1,. 6, județul B, domiciliat în O,-, - 30,. 13, județul B, domiciliat în O,-, - 41,. 5, județul B, domiciliat în O,-, - 43,. 13, județul B, și domiciliați în O,-, - 39,. 7, județul B, împotriva deciziei civile nr. 238 din 23 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.
Obligă partea recurentă să plătească părții intimate "" - O suma de 1.250 lei cheltuieli de judecată în recurs.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 18 decembrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
- - R - - - - -
red.
în concept la 4.01.2010
jud.fond.
jud.apel. -
dact.
12 ex./7.01.2010
- 10 com./
-,
- - O,-, - 41,. 5, județul B,
- "" - - O,-, județul B,
- HB.
- - O,-, - 29,. 1,. 6, județul B,
- - O,-, - 30,. 13, județul B,
- - O,-, - 41,. 5, județul B,
- - O,-, - 43,. 13, județul B,
-
- - O,-, - 39,. 7, județul
Președinte:Pantea ViorelJudecători:Pantea Viorel, Roman Florica, Bocșe Elena
