Obligație de a face. Decizia 197/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR. 197/
Ședința publică din 06 Februarie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Daniel Radu JUDECĂTOR 2: Jeana Dumitrache
JUDECĂTOR 3: Florina Andrei
Judecător: - -
Grefier: - -
S-a luat în examinare, pentru pronunțare, recursul declarat de reclamantul, domiciliat în comuna, sat, județul A, împotriva deciziei civile nr.206 din 07 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr-.
Dezbaterile asupra recursului au avut loc în data de 30.01.2009, când cererile părților au fost consemnate în încheierea din acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie.
CURTEA:
Deliberând, asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin acțiunea formulată la data de 12 septembrie 2007, reclamantul a chemat în judecată pe pârâții și Ratea, pentru a fi obligați să demoleze construcțiile edificate pe terenul reclamantului, să ridice un stâlp de ciment amplasat pe terenul acestuia și să împiedice scurgerea apei pluviale de pe construcțiile vecine cu proprietatea reclamantului.
Reclamantul a mai solicitat ca, în caz de opoziție a pârâților, să fie autorizat să demoleze lucrările menționate mai sus, pe cheltuiala pârâților, cu obligarea la plata cheltuielilor ocazionate de proces.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că în anul 2006 pârâții au edificat fără drept două dependințe la o distanță de 50- 60 cm față de betonul ce le desparte proprietățile vecine, care pe timp ploios deversează apele pluviale în imediata apropiere a fundației casei reclamantului creându-i numeroase infiltrații și generând igrasie.
Prin sentința civilă nr.407 din 15 aprilie 2008, pronunțată de Judecătoria Costești, a fost admisă în parte acțiunea reclamantului, fiind obligat pârâtul să-și monteze jgheaburile de colectare a apelor pluviale la anexa magazie astfel încât acestea să fie deversate pe propriul teren.
A fost respinsă acțiunea față de pârâtul Ratea ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă și au fost compensate cheltuielile de judecată.
În considerentele acestei sentințe, prima instanță a reținut că actele de proprietate ale părților au fost analizate în cadrul unui proces având ca obiect "obligația de a face" și nu "revendicare și grănițuire", astfel încât aprecierile în legătură cu locul situării unor imobile sau picătura streșinilor a fost analizată doar formal.
Dată fiind vrăjmășia părților, dar și lăsarea încă nelămurită graniței între proprietățile vecine, lipsește de o anume eficiență orice măsură menită să rezolve actualele neînțelegeri.
Reclamantul a declarat apel împotriva acestei sentințe, susținând că prima instanță nu s-a pronunțat asupra cheltuielilor de judecată ocazionate de proces, în privința demolării construcțiilor edificate lângă gardul despărțitor al proprietăților și nici în privința stâlpului de beton și a gardului edificat pe terenul său.
În criticile aduse în apel, reclamantul a solicitat să fie obligați intimații pârâți la plata sumei de 2000 lei RON ce reprezintă contravaloarea lucrărilor ce se vor efectua în scopul refacerii rezistenței și parțial a fațadei afectate de igrasie.
Tribunalul Argeș - Secția civilă, prin decizia civilă nr.206 din 7 noiembrie 2008, a respins ca nefondat apelul, reținând următoarele:
Critica referitoare la omisiunea primei instanțe de a se pronunța în legătură cu acordarea cheltuielilor de judecată ocazionate de proces a fost înlăturată, deoarece în cauză s-a făcut aplicarea dispozițiilor art.276 Cod procedură civilă, în legătură cu soluționarea cererii reclamantului.
Cheltuielile avansate de părți cu ocazia derulării judecății în fond au constat în plata a câte 300 lei /fiecare parte pentru onorariul de expert aferent lucrării de specialitate dispuse în cauză.
Privitor la critica referitoare la acordarea sumei de 2000 lei RON în scopul refacerii fundației și fațadei afectate de igrasie, tribunalul a reținut că aceasta constituie o cerere nouă formulată în apel, iar potrivit dispozițiilor art.282 alin.1 Cod procedură civilă acest lucru nu este posibil.
Criticile referitoare la neobligarea pârâtului la demolarea unor construcții edificate cu nerespectarea distanței față de proprietatea vecină, dar și pentru ridicarea unui stâlp de beton amplasat necorespunzător, au fost respinse, în raport cu analiza efectuată la instanța de fond, dar și față de considerentele ce succed.
Cu toate măsurile reparatorii dispuse de prima instanță este posibil ca litigiul dintre părți să nu fie stins, deoarece esențial pentru acesta este ca limitele de amplasament ale proprietarilor vecini să fie bine cunoscute.
A reieșit cu claritate din afirmațiile reclamantului, dar și ale pârâtului, că linia de hotar între proprietățile vecine ar fi schimbată pe o anumită distanță, iar acest aspect poate influența direct sau indirect chestiunile deja analizate.
Cum însă prima instanță s-a pronunțat doar în limitele investirii sale, așa cum au fost statuate prin dispozițiile art.129 alin.6 Cod procedură civilă, aspectele referitoare la o posibilă acțiune de comparare a titlurilor și de stabilire a liniei de hotar se vor lămuri în cadrul unei noi sesizări a instanței.
Față de aceste considerente, în baza art.296 Cod procedură civilă apelul a fost respins ca nefondat.
Împotriva deciziei civile nr.206/7 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Argeș - Secția civilă a declarat recurs, în termen legal, reclamantul care a criticat hotărârea atacată, în esență, pentru următoarele motive:
- instanța de apel a interpretat greșit actul juridic dedus judecății, în sensul că a reținut că litigiul dintre părți poate fi stins numai printr-o acțiune de comparare a titlurilor și de stabilire a liniei de hotar în zona unde sunt amplasate construcțiile intimaților, fără să aibă în vedere că instanța a fost investită cu privire la amplasarea pe terenul reclamantului, de către intimatul a unui stâlp de ciment la șosea, cu prilejul refacerii gardului din fața proprietății sale;
- tribunalul nu a avut în vedere că în speță au fost încălcate prevederile art.615 cod civil privind scurgerea apelor, singura măsură legală ce trebuia luată era demolarea construcțiilor intimaților, în caz contrar să fie autorizat reclamantul să facă acest lucru.
S-a solicitat admiterea recursului, modificarea deciziei și pe fond admiterea acțiunii, așa cum a fost formulată, cu obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecată.
Intimatul-pârât a depus la dosar o serie de acte prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Verificând decizia atacată în raport de criticile formulate în recurs și din ansamblul lucrărilor dosarului, Curtea constată următoarele:
Recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Prima critică este nefondată, întrucât în mod corect instanța de apel a reținut că între părțile procesuale există neînțelegeri cu privire la linia de hotar între proprietățile lor care sunt vecine, deoarece aceasta ar fi fost schimbată pe o anumită distanță de către pârâtul cu ocazia refacerii gardului din fața proprietății sale, dar acest aspect trebuia analizat într-o acțiune reală de comparare a titlurilor și de stabilire a liniei de hotar între proprietăți, situație cu care nu a fost investită instanța de judecată, astfel că nu se poate admite solicitarea de demolare a construcțiilor aparținând intimatului, până când nu se analizează și nu se statuează irevocabil linia de hotar dintre cele două gospodării.
În cauză nu sunt aplicabile prevederile art.304 pct.8 din Codul d e procedură civilă, deoarece instanța nu a interpretat greșit actul juridic dedus judecății, nu a schimbat natura ori înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia, analizând cauza în limitele investirii.
Ultima critică este nefondată, deoarece instanța de apel cât și cea de fond au respectat prevederile art.615 Cod civil și a obligat pe pârâtul să monteze jgheaburi de colectare a apelor pluviale efectuând o lucrare corespunzătoare scopului colectării acestora, la anexa folosită ca magazie, astfel încât scurgerea apelor să fie pe terenul proprietatea pârâtului.
Faptul că cele două instanțe nu au dispus demolarea construcțiilor aparținând intimatului, ci doar montarea de jgheaburi la magazie, nu înseamnă încălcarea prevederilor art.615 Cod civil, dispoziții ce se referă la picătura streșinilor. Aceste prevederi menționează că apele din ploi trebuie să se scurgă pe terenul proprietarului imobilului sau pe ulițe, și nu pe terenul vecinului, fapt rezolvat de cele două instanțe prin obligarea intimatului la montarea de jgheaburi la magazie pentru apele pluviale, astfel ca acestea să curgă pe terenul său.
Pentru toate aceste considerente, în baza art.312 Cod procedură civilă urmează a fi respins ca nefondat recursul declarat de reclamantul împotriva deciziei civile nr.206 din 7 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș - Secția civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul, domiciliat în comuna, sat, județ A, împotriva deciziei civile nr.206 din 7 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș - Secția civilă, intimați-pârâți fiind și, domiciliați în comuna, sat, județ
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 06 februarie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă, pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.
,
Grefier,
Red.
Tehnored.
Ex.2/17.02.2009.
Jud.apel:.
Gh.
Jud.fond:.
Președinte:Daniel RaduJudecători:Daniel Radu, Jeana Dumitrache, Florina Andrei
