Obligație de a face. Decizia 1977/2009. Curtea de Apel Pitesti
Comentarii |
|
ROMÂNIAOperator date 3918
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR.1977/
Ședința publică din 21 decembrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Veronica Șerbănoiu Bădescu JUDECĂTOR 2: Florinița Ciorăscu
JUDECĂTOR 3: Corina
Judecător: - --
Grefier:
S-a luat în examinare recursul civil declarat de pârâtul, împotriva deciziei civile nr.64/26 febr.2009, dată de Tribunalul Argeș, în dos.nr-.
Recursul este legal timbrat, cu timbrul judiciar de 0,15 lei și taxă judiciară de 4 lei.
Dezbaterile asupra recursului au avut loc în ședința publică din data de 17 decembrie 2009 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, făcând parte integrantă din prezenta decizie, iar pronunțarea, amânată pentru astăzi când, în urma deliberării, s-a dat următoarea soluție.
CURTEA
Deliberând, în condițiile art.256 Cod procedură civilă, asupra recursului de față:
Constată că, prin sentința civilă nr.825/5 septembrie 2008, Judecătoria Costeștia admis, în parte, acțiunea formulată de împotriva pârâtului, obligându-l să demoleze gardul amplasat pe calea de acces către proprietatea reclamantului, în partea de est pe aliniamentul 6-7, potrivit identificării făcută prin expertiza, cu autorizarea reclamantului, în caz de refuz, de a efectua lucrarea, pe cheltuiala pârâtului.
În motivare, s-a reținut în fapt că, pentru accesul la proprietățile părților, există un drum neinclus în actele lor de proprietate, pe care pârâtul l-a blocat pe aliniamentul de mai sus, închizându-l cu un gard de ulucă, împiedicându-l, astfel pe reclamant de a folosi în mod nestânjenit proprietatea sa.
Prin aceeași acțiune fiind solicitată și astuparea unui șanț, cererea a fost respinsă, ca urmare a constatării inexistenței unei asemenea lucrări. A mai fost respinsă și cererea de obligare a pârâtului la plata unei amenzi civile și a daunelor interese pentru neexecutare, reținându-se că obligația nu este unaintuitu personae, ci poate fi adusă la îndeplinire și de către reclamant, pe cheltuiala pârâtului.
Hotărârea a fost atacată de către pârât, instanța apreciind că se află în fața unui apel și, prin decizia civilă nr.64/26 februarie 2009, respingându-l, a reținut ca susținerea potrivit căreia terenul împrejmuit ar face parte din proprietatea pârâtului, dimpotrivă titlurile folosite în dovedirea acesteia fiind constatate de către expert a nu privi suprafața având destinația de trecere.
La aceeași concluzie s-a ajuns și din examinarea depozițiilor martorilor, precum și din contradictorialitatea apărărilor formulate de către pârât care, pe de o parte, pretinde că reclamantul nu are un drept de trecere peste teren, iar pe de alta, arată că acel teren a fost destinat de către autorul părților în acest scop cu mulți ani înainte.
Împotriva deciziei, în termen, a declarat recurs pârâtul, criticând-o pentru pretinsa acordare a mai mult decât s-a cerut, lipsa temeiului legal și existența unor motive contradictorii, în fapt însă, făcându-se referire la modul de transpunere în teren a titlurilor de proprietate, prin efectuarea defectuoasă a expertizei tehnice în urma căreia instanța ar fi acordat o servitute de trecere peste proprietatea sa, precum și la greșita reținere în fapt a existenței unui gard care împiedică accesul reclamantului și greșita identificare a suprafeței lăsată în scopul trecerii către proprietatea acestuia, ea fiind situată în realitate pe un alt amplasament. Criticile, deci, vizează greșita stabilire a situației de fapt.
În ședința publică din data de 17 decembrie 2009, s-a pus în vedere recurentului prezent să indice valoarea manoperei de dărâmare a împrejmuirii, precum și de astupare a pretinsului șanț, acesta arătând că, împreună, cele două valori se ridică la maximum 105.000 lei vechi, respectiv 10,50 lei RON.
În această situație, instanța a pus în discuție excepția inadmisibilității recursului față de dispozițiile art.2821Cod procedură civilă, așa cum au fost ele lămurite, prin decizia nr.32/2008 dată de în recurs în interesul legii.
Potrivit dispozițiilor art.2821alin.1, nu sunt supuse apelului hotărârile judecătorești date în primă instanță în cererile introduse pe cale principală privind - litigii al căror obiect are o valoare de până la un miliard lei inclusiv.
Cum se poate observa, legiuitorul a înțeles să confere un mai mare grad de celeritate în soluționare acelor litigii considerate de mai mică importanță, alegând criteriul patrimonial. Astfel, nu s-a raportat la cereri evaluabile, ci la litigii privind un obiect de o valoare mai mică de un miliard lei, inclusiv.
În această situație, indiferent de natura litigiului, ceea ce s-a avut în vedere o constituie importanța patrimonială a bunului asupra căruia poartă litigiul, atribuind o importanță mai mică litigiilor de orice natură care poartă asupra unui obiect de o valoare mai mică, indiferent că ar fi vorba despre acțiuni evaluabile sau neevaluabile, în sensul legii privind taxele de timbru.
În cauza de față, obiectul litigiului îl constituie eliberarea, prin ridicarea împrejmuirii fără drept montate, a unui drum vicinal, precum și astuparea unui șanț, operațiunile evaluabile, motiv pentru care, pot fi aduse la îndeplinire pe cheltuiala debitorului.
Prin urmare, criteriul avut în vedere de legiuitor se întâlnește și în pricina de față și, întrucât lucrările ce se solicită au o valoare mai mică de un 100.100 lei RON, se constată că soluția dată de către tribunal este una de recurs, iar nu de apel.
Ca atare, hotărârea pronunțată de tribunal, chiar și într-o compunere greșită, fiind una pronunțată în recurs, față de disp.art.299 alin.1 Cod procedură civilă, ea nu este supusă recursului, prezenta cale de atac fiind inadmisibilă, motiv pentru care ea are a fi respinsă. fără ca aceasta să semnifice îngrădirea liberului acces la justiție sau de încălcare a dreptului la un proces echitabil. Aceasta, pentru că pricina s-a bucurat de dublul grad de jurisdicție pe care legiuitorul i l-a prevăzut, apelul fiind, chiar mai permisiv în privința termenelor de motivare, a probelor ce pot fi administrare, decât recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibil, recursul formulat de pârâtul, domiciliat în Pitești, Cartier, -.A,.6, județul A, împotriva deciziei civile nr.64/26 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-, intimat fiind reclamantul, domiciliat în, sat, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 21 decembrie 2009, la Curtea de Apel Pitești, Secția civilă, conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - - --
Grefier,
Red.-/19.01.2010/ GM/4 ex.
Jud.apel: /
Jud.fond:
Președinte:Veronica Șerbănoiu BădescuJudecători:Veronica Șerbănoiu Bădescu, Florinița Ciorăscu, Corina