Obligație de a face. Decizia 247/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția Civilă, de Muncă și Asigurări Sociale
pentru Minori și Familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ Nr. 247/R/2009
Ședința publică din data de 10 februarie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Gabriella Purja vicepreședinte instanță
JUDECĂTOR 2: Adrian Repede
JUDECĂTOR 3: Marta Carmen
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 2201 din 20 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul civil nr-, privind și pe pârâtele intimate DIRECȚIA JUDEȚEANĂ HAA RHIVELOR NAȚIONALE și D, având ca obiect litigiu de muncă - obligația de a face.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reclamantul recurent personal, lipsind reprezentanții intimatelor.
Procedura de citare este realizată.
Recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care
Nefiind de formulat cereri prealabile sau de altă natură, instanța acordă reclamantului cuvântul cu privire la recursul declarat.
Reclamantul arată că inițial a formulat cerere la Arhivele Naționale H neștiind că trebuie să se adreseze Tribunalului Cluj, unde își are domiciliul. Scopul acțiunii formulate inițial la Tribunalul Hunedoaraa fost acela de a i se reconstitui vechimea în muncă pentru anumite perioade care nu figurează în cartea sa de muncă și care nu rezultă nici din actul eliberat de Arhivele Naționale A vrut să facă dovada efectiv a sporului de conducere de care a beneficiat în anumite perioade de timp prin audierea unor martori, dar îndrumat de instanța de judecată a chemat în judecată Arhivele Naționale. Precizează încă o dată că avea cunoștință de faptul că Arhivele Naționale nu dețin acte în legătură cu cererea pe care a formulat- În acest sens s-a adresat și întreprinderii de industrie locală din D unde a ocupat funcția de director, întreprindere despre care a aflat că s-a desființat și că toate actele acesteia au fost predate la Arhivele Naționale.
Solicită admiterea recursului său și trimiterea cauzei spre rejudecare în fond la tribunal unde să fie audiați martori care pot să confirme cuantumul îndemnizațiilor de conducere de care a beneficiat.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Prin sentința civilă nr.2201 din 20 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Cluj, s-a espins acțiunea formulată de către reclamantul în contradictoriu cu pârâții DIRECȚIA JUDEȚEANĂ HAA RHIVELOR NAȚIONALE și A D, având ca obiect un conflict de drepturi.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că acțiunea formulată reclamantul a solicitat obligarea pârâtei DIRECȚIA JUDEȚEANĂ HAA RHIVELOR NAȚIONALE la eliberarea unei adeverințe din care să rezulte că în perioada ianuarie 1974 - 01.05.1977, cât a fost director la Industria Locală D, a beneficiat de o indemnizație de conducere în cuantum de 550 lei lunar și nu a avut nici o penalizare sau sancțiune financiară.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut că în perioada ianuarie 1974 - 01.05.1977, potrivit mențiunilor din carnetul de muncă, reclamantul a fost angajat al societății Întreprinderea Județeană de Industrie Locală D, ocupând funcția de director adjunct, având un salariu tarifar lunar de 4000 lei, apoi 4200 lei, 4260 lei și 4590 lei.
La solicitarea reclamantului, pârâta Direcția Județeană Ha A rhivelor Naționale a emis Certificatul nr. din 10 februarie 2005 din care rezultă funcția ocupată, salariul tarifar conform încadrării, sporul de vechime neîntreruptă, total salarii brute, impozit, contribuție 2% și rest de plată, pentru toată perioada ianuarie 1974 - septembrie 1975.
Potrivit art.40, alin.2, lit. h, angajatorul are obligația de a elibera la cerere, toate documentele care atestă calitatea de salariat a solicitantului. În acest sens, pârâta Direcția Județeană Ha A rhivelor Naționale, ca și deținător al statelor de plată a fostului angajator, a eliberat pe numele reclamantului certificatul solicitat conform statelor de plată deținute, îndeplinindu-și obligația legală.
În susținerea poziției procesuale, aceasta a mai învederat că potrivit Adresei 331/02.02.2005 a CNPAS, la determinarea punctajelor anuale, pentru perioada până la 01 iulie 1977 se utilizează salariile brute, acestea incluzând și indemnizațiile de conducere.
S-a mai învederat că pentru diferența de perioadă, pârâta se află în imposibilitatea fizică de a elibera adeverința întrucât nu deține statele de plată aferente perioadei.
Ordonanța de Urgență nr. 4/2005 prevede limitativ elementele ce urmează să le conțină o astfel de adeverință/certificat. În absența unora din elementele prevăzute de actul normativ, datorat cauzelor obiective, pârâta nu poate fi obligată conform solicitărilor reclamantului.
Pentru toate aceste motive, instanța a respins acțiunea formulată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul, solicitând anularea sentinței ca netemeinică și nelegală.
În motivarea recursului arată că în perioada 01.1974 - 30.04.1977 a fost director adj. La. D, rezultând din cartea de muncă această funcție, dar în arhiva nu s-au găsit statele de plată pentru toată perioada.
Solicită instanței aplicarea prevederilor nr.OUG4/2005, anexa II pct.25 în care sunt prevăzute indemnizațiile de conducere conform Legii nr.57/1974 și în care se încadrează și reclamantul la Tipul în limitele 220-560 lei, reclamantul având indemnizație de conducere de 550 lei/lună.
Consideră că prin respingerea acțiunii s-au încălcat prevederile art.52 (1) din Contribuția României, reclamantul nefiind vinovat de lipsa statelor de plată, dimpotrivă fiind victima acestei lipse, fiind îndreptățit să obțină recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului și repararea pagubei.
Analizând sentința și în raport de precizările făcute la acest termen în fața instanței de recurs de către reclamant, Curtea reține următoarele:
Așa cum reiese din acțiunea pe care reclamantul a formulat-o acesta a sesizat instanța pentru ca în urma audierii unor martori să se constate că în perioada ian. 1974 - 1.05.1977, în calitate de director la Industria Locală Dao bținut pe lângă alte venituri, o indemnizație lunară de 550 lei, pentru ca apoi să-i fie luată în calcul la pensia pe care o primește.
Întrucât, la termenul din 27 martie 2008 (fila 20- dos. nr. 543/2008) s-a înțeles din poziția pe care a exprimat-o reclamantul că acesta se judecă cu Direcția Județeană a Arhivelor H instanța - Tribunalul Hunedoara prin sentința civilă nr.354/LM/2008 a declinat competența materială de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Cluj.
La rândul său, Tribunalul Cluj investit fiind cu judecarea cauzei având ca obiect conflict de muncă, la termenul din 11 sept. 2008, apreciază că se impune extinderea acțiunii față de fostul angajator al reclamantului, care în prezent ar fi SC SA D, și fără a exista la dosar o cerere a reclamantului în acest sens, citează în calitate de pârâtă și această societate, care prin întâmpinarea depusă la dosar (fila 19) se opune admiterii acțiunii, apreciind că nu are calitate procesuală pasivă în cauză, ea nefiind succesoarea unității unde a fost angajat reclamantul.
Prin sentința pe care o pronunță tribunalul, respinge acțiunea reclamantului față de pârâta SC "" SA D concluzionând că într-adevăr aceasta nu ar avea calitate procesuală pasivă pe motivele invocate de aceasta.
În ce privește pe pârâta Direcția Județeană a Arhivelor H instanța a respins acțiunea față de aceasta pe considerentul că aceasta este în imposibilitate de a emite o altă adeverință care să ateste cele solicitate de reclamant în lipsa unor documente din arhiva sa.
În raport de aspectele mai sus reținute, se constată că atât prima instanță, Tribunalul Hunedoara cât și Tribunalul Cluj, nu s-au preocupat în primul rând să lămurească obiectul acțiunii reclamantului.
Mai mult, au considerat că sunt în prezența unei acțiuni cu obiect conflict de drepturi, în condițiile în care pârâta Direcția Județeană a Arhivelor H nu s-a aflat în nici un raport de muncă cu reclamantul.
Tribunalul Cluj, încălcând și dreptul de dispoziție al reclamantului, a citat în cauză în calitate de pârâtă pe SC "" SA D, pentru ca în cele din urmă să respingă acțiunea față de această societate pentru lipsă de calitate procesuală pasivă.
Așadar, se constată că instanța de fond, prin sentința pronunțată nu a făcut o aplicare corectă a dispozițiilor art.129 alin.4 și 5.proc.civ. potrivit cărora cu privire la starea de fapt și motivarea în drept pe care părțile le invocă în susținerea pretențiilor lor, judecătorul este în drept să le ceară acestora să prezinte explicații, au îndatorirea să stăruie prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale.
De fapt, instanța nu a lămurit obiectul acțiunii și ca atare nu se poate pretinde că a soluționat fondul cauzei, astfel că pentru toate acestea, văzând și dispozițiile art.299 și 312 pct.5 proc.civ. Curtea va admite recursul reclamantului, va casa sentința și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe de fond, Tribunalul Cluj.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 2201 din 20 noiembrie 2008 Tribunalului Cluj, pronunțată în dosarul nr-, pe care o casează și trimite cauza pentru rejudecare aceluiași tribunal.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședință publică, azi, 10 februarie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
- - - - - -
GREFIER
Red.AR
Dact./3ex.
16.03.2009
Președinte:Gabriella PurjaJudecători:Gabriella Purja, Adrian Repede, Marta Carmen
